15,863 matches
-
a extins mereu, ajungând la Prut, adică în imediata vecinătate a Rusiei. La Summit-ul din aprilie de la București, se pare că vor fi invitate să adere Ucraina și Georgia, foste republici sovietice, prima, soră slavă a Rusiei, a doua, patria lui Stalin. Ce poate fi mai supărător pentru Rusia și pentru mândria ei? La rândul său, Rusia se află, de câțiva ani, în plin proces de refacere economică, militară și diplomatică. Uriașele venituri din exportul de petrol și gaze, centralizarea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
interioare pentru a da glas acelei ipoteze teribile. În decembrie 1989, eram student În anul al III-lea la Engleză și, În ciuda dinamismului firesc al vârstei, trăiam de câteva luni un puternic sentiment de inutilitate. Generația momentului În discuție oferea patriei socialiste - cu chiu cu vai - patruzeci de virtuali profesori de engleză. O Românie de douăzeci și trei de milioane de oameni (cum ne informa, cu tonalitate revoluționară, Telejurnalul de zece minute al fiecărei seri) strecura greu, În mecanismul său economic
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
steaua pădurii Rezemata de tulpina cerului” Profesorul conchide: ,,avea acest copil ceva mioritic În el. Cerul, pământul, Întregul univers, erau o entitate În care se confundă”. În poezia lui Malin ,,pământul urca spre cer”, iar ,,cerul coboară printre noi” și patria devine ,,Soarele umblă prin păduri verzi”, ,,Legenda umbrei de fildeș stă uitată În cerul Înfricoșat”. Cât privește ,,Vânătorii de umbre/ Din codrii furtunii/ Le aruncă dincolo de timp/ Aurul topit În rănile cerului” (Lacrima Ironică); ,, Teiul din Copou este plin de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
acordăm lui și complicilor - cu sau fără lampas, cu sau fără epoleți - circumstanțe atenuante, numai pentru faptul că În limba kremlinian-bolșevică nu și-au aflat ecou vorbele lui Seneca, filosoful care ne avertizează că „este o nelegiuire să uneltești contra patriei!”?! S-au Împlinit În această lună cincisprezece ani de când, instigați tr-o țară bolnavă. O țară În care mi-e rușine că trăiesc!” Tot la ceas de „bilanț”, dar În „Ț a 2005: „...Vestea proastă este că d-l Miron Cozma
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să faptul că, În perioada 1948-1989, el și familia sa au fost În atenția permanentă a Securității, fiind supuși unui tratament inuman și degradant. În permanență persecutat de fostul regim, pe motiv că ar fi dușmanul poporului și trădător de patrie, de fapt, Tăcu era oprimat, pentru că se pronunță mereu Împotriva comuniștilor. A fost arestat prima dată În iunie 1948 pentru că a cântat imnul regalist. Pe atunci, avea doar 17 ani. Coșmarul a continuat. În perioada aprilie 1952 - februarie 1955. Deși
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ale culturii române Într-o istorie a presei bârlădene -1870-2008, Ediția a II-a revăzuta și adăugita. Editură PIM Iași, 471 p. Bucovina În presa vremii (Cernăuți: 1811-2008), ediția a II-a aniversara (90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mama România În 1918), Iași, Editura PIM, 552 p. cu o postfața de prof.univ.dr.ing. Mandache Leucov. Bucovina pământ românesc, ÎI, ediția a II-a aniversara, Editura PIM Iași, 2008, 257 pagini, cu o postfața de prof. Petru Bejinariu. „Alma Mater Hussensis
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și Niemayer, a rămas accesibilă oricărui inițiat, fiind structurată pe următoarele teme: educația intelectuală, educația morală, disciplina, educația fizică, datoriile învățătorului și calitățile bunului învățător. În viziunea sa, scopul educației rezidă în formarea de oameni, respectiv cetățeni folositori obștei și patriei. Autorul considera că toți cetățenii trebuie să beneficieze de dreptul la învățătură, statul urmând să le garanteze acest drept, iar fiecare cetățean are datoria să slujească statul-protector. În ce privește disciplina, Velini susținea un sistem lax, blând și rațional, în opoziție cu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
vieții copilului, ci, dimpotrivă, acesta din urmă trebuia să devină subiectul procesului educativ, punctul de plecare al activității educative.” B. Russell propunea un sistem de educație ,,liberă a copilului, o educație nesubordonată vreunei ideologii, instituții sociale, neaservită Statului, Bisericii sau Patriei”. De data aceasta apărea o nouă contradicție în termeni, respectiv între dezvoltare și adaptare a copilului. Dezvoltarea oglindește lumea internă a copilului (aspirații, năzuințe, sentimente și instincte personale), iar adaptarea se referă la ,,exterior”, la cerințele impuse de viața socială
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sunt specifice școlii active, ultimele regăsindu-se și în pedagogia tradițională. Angajarea teoretică, metodică și sistematică a copilului, prin activitate proprie și practică, prin contactul nemijlocit cu mediul natural și social, de la zona sa de proximitate imediată, respectiv regiunea, până la ,,patria cea mare”, reprezintă esența concepției sale pedagogice, maniera prin care copilul devine persoană socială, reflectând asupra mediului și acționând asupra acestuia. În acest caz, I. C. Petrescu încerca să transpună principiile ,,școlii active” la cerințele școlii românești, tipărind în acest caz
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din 1907, într-unul din articolele sale preciza fără echivoc: ,,Fiecare școală și fiecare învățător, fără considerare la împrejurarea că beneficiază de ajutor de la stat sau nu, se îndatorează a dezvolta și întări în sufletul românilor simțul de alipire cătră patria ungară și conștiința aparținerii la națiunea ungară, precum și modul de gândire religios-moral. Punctul acesta de vedere trebuie să predomineze întreaga instrucțiune.” Această lege declara învățătorii confesionali funcționari publici, supunându-i jurisdicției tribunalelor ordinare și nu cele bisericești. În momentul încadrării
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
au îndeplinit conștiincios datoria și importanta lor misiune de ,,propunători ai adevărurilor credinței noastre, de propovăduitori ai învățăturilor de morală creștină și a momentelor de căpetenie din trecutul plin de lupte și zbuciumări a bisericii noastre drept credincioase române din patrie.” În acest sens, el cerea ca religia ortodoxă să fie în mod special verificată la examene. Pentru îmbunătățirea instrucției și educației școlilor aflate sub autoritatea diecezei de Caransebeș, Miron Cristea solicita învățătorilor planificarea activității didactice pe săptămâni până la 1 septembrie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
învățător. Datorită traumelor umane și materiale provocate de război sistemului de învățământ, Consistoriul Mitropolitan sibian, prin circulara 94 M din 1916, a decretat ,,adunarea datelor din întreaga mitropolie și păstrarea acelora ca material cronic pentru istoria poporului românesc din această patrie.” Venind în sprijinul acestei decizii mitropolitane, Episcopia din Caransebeș difuza în acest scop un chestionar special privind datele școlare pentru anii 1914/1915 și 1915/1916, cerând să fie completat în trei exemplare, până la 1 iunie 1917. Începând cu anul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
etnologic) în transformarea spre forma modernă. Într-un mod asemănător s-ar putea însă pune problema și în cazul spațiului originar al limbii latine din Peninsula Italică sau al zonelor în care se vorbesc limbi germanice și care coincid cu patria primitivă a germanicilor. Pe de altă parte, ca populație indo-europeană, vechii greci au ocupat peninsula și insulele în care s-au afirmat în condițiile în care aici existau popoare cu alte culturi și cu alte limbi, de la care au preluat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În epoca actuală, pe măsură ce limbile de comunicare internațională (în primul rînd engleza) sînt folosite în aspectul lor autentic, folosirea pidginurilor se reduce mereu. Partea a treia Temeiuri ale unității culturale și lingvistice Adstratul germanic al limbilor romanice În urma expansiunii din patria lor primitivă aflată în zona Mării Nordului și Mării Baltice, o parte dintre triburile germanice s-au stabilit la est de Rin și la nord de Dunăre, ajungînd astfel în vecinătatea unora dintre provinciile pe care le-a ocupat mai tîrziu Imperiul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a avut mai multe aspecte, producînd, pe de o parte, pătrunderea multor cuvinte și, pe de altă parte, adoptarea unor ortografii etimologizante, care însă au fost ulterior emendate. În general, latinismele preluate de timpuriu nu au suferit alterări majore: lat. patria > pg. pátria, lat. patrimonial > pg. patrimonial etc. Foarte multe împrumuturi preluate din latină au pătruns în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, dar și în secolele următoare: directo, increduto, publico etc., unele sufixe neologice fiind asimilate în procesul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și a aduce, a contraface cu a face și a desface etc.). Preferința pentru împrumut și evitarea calcurilor favorizează, de cele mai multe ori, pe de o parte particularizarea limbilor romanice în raport cu alte limbi (astfel, în vreme ce limbile romanice au împrumutat pentru noțiunea "patrie" cuvîntul latinesc patria, în limbile germanice, predomină calcurile sau cuvintele vechi: engl. fatherland și motherland, germ. Vaterland și Heimat, dan. fädernesland [′fε:dəŋəslan:d], norv. fedreland, moderland și hjelmland, dar în neer. vader-land și patria; interesant este că patriot este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a contraface cu a face și a desface etc.). Preferința pentru împrumut și evitarea calcurilor favorizează, de cele mai multe ori, pe de o parte particularizarea limbilor romanice în raport cu alte limbi (astfel, în vreme ce limbile romanice au împrumutat pentru noțiunea "patrie" cuvîntul latinesc patria, în limbile germanice, predomină calcurile sau cuvintele vechi: engl. fatherland și motherland, germ. Vaterland și Heimat, dan. fädernesland [′fε:dəŋəslan:d], norv. fedreland, moderland și hjelmland, dar în neer. vader-land și patria; interesant este că patriot este în toate limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice au împrumutat pentru noțiunea "patrie" cuvîntul latinesc patria, în limbile germanice, predomină calcurile sau cuvintele vechi: engl. fatherland și motherland, germ. Vaterland și Heimat, dan. fädernesland [′fε:dəŋəslan:d], norv. fedreland, moderland și hjelmland, dar în neer. vader-land și patria; interesant este că patriot este în toate limbile germanice, pătruns din franceză; pentru noțiunea "dicționar", engleza uzează de împrumutul romanic dictionary, în vreme ce celelalte limbi germanice folosesc calcul: germ. Wörterbuch [΄wötərbux], neer. woordenboek [΄wo:rdebu:k], dan. ordbog, sued., norv. ordbok
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru nou și orientarea spre descoperire, spre îmbogățirea cunoașterii și ameliorarea condițiilor de viață. În urma migrațiilor, românii au fost înconjurați și în unele locuri înlăturați de popoare venite din alte zone ale lumii, care erau hotărîte să-și cucerească o patrie. Pentru aceste popoare, care nu erau purtătoare ale spiritului european, românii reprezentau un obstacol serios în tendința de a se extinde și de a înainta în alte părți ale Europei și, din acest motiv, românii au fost mereu dușmăniți de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și arogant, iar inginerul semidoct și inept a devenit la rîndul său un activist învîrtitor de hîrtii și oprimator al inginerului specialist care-l complexa și-i producea disconfort. Am-bii activiști și-au putut apoi legitima privilegiile prin "dragos-tea de patrie", adică printr-o intensă demagogie patriotardă, a cărei tradiție este veche la români, căci tipul Cațavencu nu a fost inventat după 1947, ci avea o continuitate seculară. Faptul că, după 1950, prin tendința de a realiza un proletariat căruia să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ale lui Ovidiu. Descrierea gerului și a viscolului de pe tărâmurile getice (V 1, 3) corespunde pasajelor similare din Tristele, III 10 sau III 13 ; năvala barbarilor sosiți pe Istrul înghețat (V 1) reia imagini din Tristele, V 10 ; atașamentul față de patrie (V 7) laolaltă cu dorul de casă și cu speranța în sosirea unei vești de la cei dragi (V 1) oglindesc sentimentele exprimate în Ponticele, I 3 ; imnul închinat frumuseților gliei italice și primăverii din ținutul natal (V 3) se află
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
e condamnat la dispariție fizică și că doar opera lui are șansa de a se sustrage sentinței : E un decret de moarte, o știu, sunt pregătit./ Fie !... a mea cenușă de-acum pe vânturi zboare,/ Rămân a mele versuri a Patriei odoare. El este încredințat că zilele îi sunt numărate și nu mai are scăpare : De-acum grăbita moarte oriunde mă așteaptă ; sunt un om fatal./ Respiri în a mea casă un aer infernal (IV 2). Dintre invitați, patricianul Barrus simulează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
explică în parte opțiunile literare similare. Alteori, preluarea unor scene implică deplasarea accentelor. La Sofocle, confruntarea dintre Antigona și Creon presupune invocarea unor legi diferite. Creon se supune rânduielilor cetății care nu-l pot pune pe același plan pe apărătorul patriei și pe atacatorul ei : De leșu-i zeii pot a se-ngriji ?/ L-or fi-ngropat să-i dea cinstiri cum ar fi fost/ Un binefăcător ? Dar el venise-aici/ Ca templelor, cu colonade, prinosiri,/ Să le dea foc și legi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe noi ne duc din țară în sclavie), Hecuba crede că singurul sfârșit demn ar fi să se azvârle în foc (să ne-aruncăm în flăcări ! Acesta-i felul cel mai nobil de a muri, în vâlvătaia ce-mi preface patria-n cenușă). Văzând că Ilionul nu e decât vâlvătaie./ Pârjolul mistuie acoperișuri, corul se plânge că Troia se risipește ca fumul când bântuie năprasnic prin case/ pârjol și suliți dușmane. Cu o ultimă privire, Hecuba contemplă zidurile cuprinse de pălălăi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care îi va jertfi (Din ce neam te tragi, deșarto ?), Ifigenia îi respinge curiozitatea neavenită : Ce-ți pasă ție, veneticule ? Un moment mai târziu, Pilade e pe punctul de a furniza detalii cu privire la originea lui ( Dacă ai cunoaște însorita noastră patrie și casa noastră cea de la...), dar remarca este acoperită de sunetul trâmbițelor care anunță sacrificiul. Imprecația finală a lui Oreste ca pe capul preotesei să cadă blestemul casei lui Pelops face trimitere la o damnare binecunoscută de ea, dar tânăra
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]