11,985 matches
-
de panduri, Tudor Vladimirescu. A poposit pe pridvorul școlii sătești din Benești, pe Olteț, școală înființată la 1750 de dascălul grec Hristodor. Această școală, la 1838 s-a transformat în "școală preparandă", adică școală care pregătea învățători rurali pentru satele plasei Oltețu. Tot din Beneștii pe Olteț fiind cărturarul Petrache Poenaru obține la Paris în anul 1827 brevetul de inventator a ceace se numește "„condei portăreț fără sfârșit”" (stiloul de azi). Dar, el cărturarul, "omul de taină" al marelui revoluționar Tudor
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
pe de o parte și în zonele cu sate foarte mici din Câmpia Transilvaniei, pe de altă parte. Datele culese în timpul recensământului din 1930 arată populația rurală a județului împărțită astfel: dintr-un total de 242 519, 21 210 în Plasa Band, 32 723 în Plasa Mercurea Nirajului, 53 095 Plasa Mureș, 18 582 Plasa Râciu, 70 416 Plasa Reghin, 22 777 Plasa Teaca, 23 716 Plasa Toplița. Judetul Mureș are o populație de 580.851 locuitori din care : 309.375
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
în zonele cu sate foarte mici din Câmpia Transilvaniei, pe de altă parte. Datele culese în timpul recensământului din 1930 arată populația rurală a județului împărțită astfel: dintr-un total de 242 519, 21 210 în Plasa Band, 32 723 în Plasa Mercurea Nirajului, 53 095 Plasa Mureș, 18 582 Plasa Râciu, 70 416 Plasa Reghin, 22 777 Plasa Teaca, 23 716 Plasa Toplița. Judetul Mureș are o populație de 580.851 locuitori din care : 309.375 etnici români, adică 53,26
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
mici din Câmpia Transilvaniei, pe de altă parte. Datele culese în timpul recensământului din 1930 arată populația rurală a județului împărțită astfel: dintr-un total de 242 519, 21 210 în Plasa Band, 32 723 în Plasa Mercurea Nirajului, 53 095 Plasa Mureș, 18 582 Plasa Râciu, 70 416 Plasa Reghin, 22 777 Plasa Teaca, 23 716 Plasa Toplița. Judetul Mureș are o populație de 580.851 locuitori din care : 309.375 etnici români, adică 53,26% din totalul populației și 228
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
pe de altă parte. Datele culese în timpul recensământului din 1930 arată populația rurală a județului împărțită astfel: dintr-un total de 242 519, 21 210 în Plasa Band, 32 723 în Plasa Mercurea Nirajului, 53 095 Plasa Mureș, 18 582 Plasa Râciu, 70 416 Plasa Reghin, 22 777 Plasa Teaca, 23 716 Plasa Toplița. Judetul Mureș are o populație de 580.851 locuitori din care : 309.375 etnici români, adică 53,26% din totalul populației și 228.275 etnici maghiari, adica
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Datele culese în timpul recensământului din 1930 arată populația rurală a județului împărțită astfel: dintr-un total de 242 519, 21 210 în Plasa Band, 32 723 în Plasa Mercurea Nirajului, 53 095 Plasa Mureș, 18 582 Plasa Râciu, 70 416 Plasa Reghin, 22 777 Plasa Teaca, 23 716 Plasa Toplița. Judetul Mureș are o populație de 580.851 locuitori din care : 309.375 etnici români, adică 53,26% din totalul populației și 228.275 etnici maghiari, adica 39,30% din totalul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
combatant liberal, refuză „nostima funcțiune”. Apoi, la 14 octombrie îi solicită lui Mihail Kogălniceanu postul de atașat de legație, evidențiind faptul că este cunoscător al limbilor franceză, germană și italiană, dar este numit la 13 noiembrie director de prefectură al plășii Silistra Nouă, cu reședința la Cernavodă. În acestă perioadă face excursii arheologice, impresionat îndeosebi de locul denumit Hinovul, care-i inspiră versuri libere, care sunt printre primele în poezia europeană. Își încetează funcția prin desființarea județului Silistra la 9 aprilie
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
face excursii arheologice, impresionat îndeosebi de locul denumit Hinovul, care-i inspiră versuri libere, care sunt printre primele în poezia europeană. Își încetează funcția prin desființarea județului Silistra la 9 aprilie 1879. La 12 aprilie 1879 este numit administrator al plasei Sulina. Călătorește în Insula Șerpilor, iar aici experimentează mari emoții de ordin senzorial și estetic, transfigurate ulterior în "Lewki" și "Thalassa". Apoi este numit de către liberali inspector general financiar. În 1880 i se oferă funcția de inspector al monumentelor istorice
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
se face o diferență majoră între cele două grupuri etnice. Vlahii locuiesc în patru județe de lângă granița cu România și anume în Branicevo, Morava de Est, Bor și Zaiecar. Conform recensământului amintit mai sus vlahii constituie o minoritate reprezentativă în plasele Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zaiecear (4,8%). România încearcă de un timp încoace să deschidă un consulat la Bor, însă
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
provincie cu populație diversă religios și etnic. Există multe ipoteze care încearcă să explice cine, sau de ce, a fost vinovat pentru începutul Primului Război Mondial. Primele explicații, prevalente în 1920-1930, accentuau versiunea oficială, care, în conformitate cu Tratatul de la Versailles și Tratatul de la Trianon, plasa întreaga responsabilitate asupra Germaniei și aliaților săi. Versiunea oficială a fost o ipoteză bazată pe ideea că războiul a început când Austro-Ungaria a invadat Șerbia, susținută de Germania care a invadat, fără provocare, Belgia și Luxemburg. În această viziune, ipoteza
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
avea statut de comună urbană, reședință județului Vlașca, având o populație de de locuitori, în proporție de trei sferturi români. În oraș funcționau un spital județean cu 20 de paturi, un tribunal județean, o judecătorie de ocol cu jurisdicție asupra plășii Marginea sia câtorva comune din plasa Câlniștea din județul Vlașca, două fabrici de bere, una de băuturi spirtoase, patru mori cu aburi, o instalație de fierăstraie mecanice pentru fasonatul lemnelor de brad, poștă și telegraf. Existau patru școli de fete
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
județului Vlașca, având o populație de de locuitori, în proporție de trei sferturi români. În oraș funcționau un spital județean cu 20 de paturi, un tribunal județean, o judecătorie de ocol cu jurisdicție asupra plășii Marginea sia câtorva comune din plasa Câlniștea din județul Vlașca, două fabrici de bere, una de băuturi spirtoase, patru mori cu aburi, o instalație de fierăstraie mecanice pentru fasonatul lemnelor de brad, poștă și telegraf. Existau patru școli de fete și opt de băieți, având în
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
școlar 1872/73 a funcționat și clasa a V-a, dar în anul următor a fost obligat să revină la patru clase din lipsă de fonduri. Prin legea de arondare administrativă din 1876, art. 33, Comitatul Zarand a fost desființat, plasa Brad — formată din contopirea plășilor Brad, Băița și Baia de Criș — fiind dată Comitatului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu — Comitatului Arad, dar gimnaziul, nefiind de stat, ci confesional, și-a putut continua activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
și clasa a V-a, dar în anul următor a fost obligat să revină la patru clase din lipsă de fonduri. Prin legea de arondare administrativă din 1876, art. 33, Comitatul Zarand a fost desființat, plasa Brad — formată din contopirea plășilor Brad, Băița și Baia de Criș — fiind dată Comitatului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu — Comitatului Arad, dar gimnaziul, nefiind de stat, ci confesional, și-a putut continua activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad și Hălmagiu, iar cât timp
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
să revină la patru clase din lipsă de fonduri. Prin legea de arondare administrativă din 1876, art. 33, Comitatul Zarand a fost desființat, plasa Brad — formată din contopirea plășilor Brad, Băița și Baia de Criș — fiind dată Comitatului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu — Comitatului Arad, dar gimnaziul, nefiind de stat, ci confesional, și-a putut continua activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad și Hălmagiu, iar cât timp gimnaziul avea doar clasele I-IV directorul său era protopopul Zarandului. După
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
locuitorilor sunt ortodocși (93,04%), dar există și minorități de penticostali (1,53%) și adventiști de ziua a șaptea (1,45%). Pentru 3% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și avea în compunere satele Bujoreanca, Călugăru, Hanu de Pământ și Pajerea, cu 1148 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, o școală mixtă și trei biserici la Bujoreanca, Călugăru și Pajerea. La acea
Comuna Tărtășești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/298378_a_299707]
-
cu 1148 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, o școală mixtă și trei biserici la Bujoreanca, Călugăru și Pajerea. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Bâldana (denumită înainte de 1815 "Moșneanu"), în plasa Bolintinu a județului Dâmbovița, ea fiind formată din satele Bâldana și Fundata, cu 748 de locuitori și 210 case. Aici funcționau o școală înființată în 1896 și două biserici una în satul Fundata și una a mănăstirii Bâldana. În 1925
Comuna Tărtășești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/298378_a_299707]
-
formată din satele Bâldana și Fundata, cu 748 de locuitori și 210 case. Aici funcționau o școală înființată în 1896 și două biserici una în satul Fundata și una a mănăstirii Bâldana. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Tărtășești în plasa Buftea-Bucoveni a județului Ilfov, având aceleași sate în compunere, plus satul Gulia, și o populație totală de 2170 de locuitori. Tot atunci, comuna Bâldana avea 1950 de locuitori în satele Bâldana, Fundata și Priseaca, fiind arondată plășii Ghergani a județului
Comuna Tărtășești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/298378_a_299707]
-
comuna Tărtășești în plasa Buftea-Bucoveni a județului Ilfov, având aceleași sate în compunere, plus satul Gulia, și o populație totală de 2170 de locuitori. Tot atunci, comuna Bâldana avea 1950 de locuitori în satele Bâldana, Fundata și Priseaca, fiind arondată plășii Ghergani a județului Dâmbovița. În 1931, satul Priseaca era consemnat cu numele de "Țepeș-Vodă". În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Răcari din regiunea București. În 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, cele două comune au
Comuna Tărtășești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/298378_a_299707]
-
Hodopeni, cu rumâni, dăruit de jupânița Vilaia, poruncind rumânilor să asculte. Istoricul Constantin Giurăscu este de părere că denumirea satului Hodopeni, se trage de la un anume Hodopa sau Hodoba. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Otopeni făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, fiind formată din două sate, Otopenii de Jos și Otopenii de Sus, cu 851 de locuitori în total. În comună funcționau o școală cu 29 de elevi și două biserici (câte una în fiecare sat). Satul
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
funcționau o școală cu 29 de elevi și două biserici (câte una în fiecare sat). Satul Odăile făcea pe atunci parte din comuna Bucoveni, având 125 de locuitori. În 1925, satul Odăile trecuse deja la comuna Otopeni, care era arondată plășii Băneasa, având 1938 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul 30 Decembrie al orașului regional București, până în 1968. Atunci, satele Otopenii de Jos și Otopenii de Sus au fost comasate, formând satul Otopeni, reședința comunei, arondată municipiului
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,64%). Pentru 10,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bolintin-Vale avea statut de comună rurală, făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Bolintinu-Drăgăneasca, Bolintinu-Moșneni, Bolintinu-de-Mijloc și Malu Spart, având în total 3261 de locuitori ce trăiau în 685 de case. În comună funcționau două școli mixte, o moară cu aburi și două biserici
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
având în total 3261 de locuitori ce trăiau în 685 de case. În comună funcționau două școli mixte, o moară cu aburi și două biserici (la Bolintinu-Moșneni și la Malu Spart). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Bolintin din același județ, având 6000 de locuitori în satele Bolintinu din Vale, Crivina (preluat de la comuna Țigănia-Crivina, desființată) și Suseni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Răcari și apoi (după 1952) raionului Titu din regiunea București. În 1968
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
Grabácz" (Grabați) și "Vizezsdia" (Vizejdia). În perioada 1918-1924 Jimbolia a aparținut Iugoslaviei, județului Belgrad, sub numele de "Dzombolj" . După predarea Jimboliei Statului Român la 10 aprilie 1924 în urma unui schimb de teritorii cu statul vecin, s-a format o nouă plasă cu sediul la Jimbolia. De Plasa Jimbolia în județul Timiș-Torontal, în perioda interbelică (1924-1950) aparțineau următoarele 8 localități : Jimbolia, Cărpiniș, Iecea Mare, Iecea Mică, Cenei, Bobda, Checea, Beregsău Mic. În 1950 conform noii legi de impărțire teritorială (5/1950), este
Jimbolia () [Corola-website/Science/297076_a_298405]
-
perioada 1918-1924 Jimbolia a aparținut Iugoslaviei, județului Belgrad, sub numele de "Dzombolj" . După predarea Jimboliei Statului Român la 10 aprilie 1924 în urma unui schimb de teritorii cu statul vecin, s-a format o nouă plasă cu sediul la Jimbolia. De Plasa Jimbolia în județul Timiș-Torontal, în perioda interbelică (1924-1950) aparțineau următoarele 8 localități : Jimbolia, Cărpiniș, Iecea Mare, Iecea Mică, Cenei, Bobda, Checea, Beregsău Mic. În 1950 conform noii legi de impărțire teritorială (5/1950), este declarat oraș de subordonare raională fără
Jimbolia () [Corola-website/Science/297076_a_298405]