12,006 matches
-
cădea în sarcina femeilor, ba nu de puține ori paza oilor peste noapte ca și mulsul și prepararea cașului revene unor fete abia ajunse la pubertate. Bărbații erau plecați la munci mai grele, precum cositul și adunatul fânului ori sapa porumbului și a cartofilor. Pe tarla, mai aproape sau mai departe de colibă, era staulul în care erau adăpostite oile pe timpul nopții, lângă care se afla cramba, un adăpost mobil de două persoane așezat pe tălpici de sanie, făcând astfel mai
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
iarna când apa pe vale îngheța. Moara cu o forță mai mare era la Buleandră, căci acolo se aduna apa de pe mai multe fire ale văii, iar moara aceasta avea două pietre de măcinat. Pe una, de obicei, se măcina porumb (pe cea mai mică), iar pe cealaltă se măcina grâu. Dacă drumurile nu erau prea stricate, se ducea la moară măcinișul cu carul, în saci, iar dacă drumurile erau rele, măcinișul se ducea în desagi cu calul sau chiar în
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
suprafața județului și 0,47% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira au o valoare deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
Turnu Severin pe DN 67 spre Tg. Jiu. Localitatea face parte din Geoparcul Platoul Mehedinți care este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural). Activități specifice zonei: creșterea animalelor, cultura grâu și porumb, prelucrare produse ceramice, argilă, cahle teracota, cărămidă, vase de lut, livezi de pomi fructiferi, vită de vie Floră locală este specifică lumii vegetale din arealul în care condițiile genetice ale vegetației se întrepătrund cu condițiile de relief edifice, topoclimatice.Este
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
lui Dancu sau în Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul și se află numeroase plantații. Cireșii, nucii, perii sau merii cresc izolat sau sunt plantați de către localnici în grădini și locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor să lase locul să se mai refacă. Lunca, aflată pe langă apă Râienilor este folosită pentru cultura porumbului și a legumelor că și locurile mai joase de la
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
în grădini și locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor să lase locul să se mai refacă. Lunca, aflată pe langă apă Râienilor este folosită pentru cultura porumbului și a legumelor că și locurile mai joase de la Polom, Valea Stancului, Valea lui Ban. Înainte vreme o ocupație de bază a locuitorilor o constituia creșterea vitelor, dar acum numărul acestora a scăzut vizibil pentru că tineretul, în genere, pleacă din
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
85% din suprafața agricolă, fapt ce influențează pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic și agroturismul, livezile ocupând 11,6% din suprafața terenului agricol. Terenul arabil, respectiv 3,5% (52,42 ha) din teritoriul agricol nu este foarte fertil și este cultivat cu porumb și cartofi. Culturile de pomi fructiferi de pe raza localității Adunați sunt în suprafață de 73,35 ha, respectiv 18.500 pe rod. Producția de fructe obținută în anul 2002 din totalul de pomi fructiferi este de 255 tone, iar producția
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
de locuitori, o școală datând de pe la jumătatea aceluiași secol, în care în 1892 învățau 81 de copii și două biserici: una aparținând mănăstirii Brebu și alta în satul Pietriceaua, construită în 1855 de către locuitori. Localnicii se ocupau cu agricultura (cultura porumbului și ovăzului, apicultura, cultura pomilor fructiferi - meri, peri, cireși, nuci), precum și cu croitoria și pietrăria, desfăcându-și produsele la Câmpina. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
aduși în față justiției. Cum impozitul funciar a fost redus în Marea Britanie, în iunie 1767, legile Townshend (numite după Charles Townshend ce a fost numit ministru de finanțe) au fost adoptate în Parlament, fiind impuse taxa de import pe sticlă, porumb, vopsele, plumb, hârtie și ceai. Contrabandiștii și-au crescut activitățile pentru a evita plata taxei. Numai ceaiul era adus în cantități mari. Taxele vamale aveau să aducă bugetului britanic 35 000-40 000 de lire sterline. Legile au intrat în vigoare
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Ogretin. Comuna Ogretin se desprinsese din comuna Râncezi la 1877 și avea 720 de locuitori, o școală înființată în 1886 în care învățau 87 de elevi, o biserică zidită la 1817 și două mori de apă pentru măcinat grâu și porumb pe pârâul Ogretin. Comuna Drajna de Sus era formată doar din satul de reședință, avea 1020 de locuitori și două biserici: una construită în 1852 de Negoiță Pântea și alta construită în 1872 de locuitori și denumită Biserica Bolânceștilor. Comuna
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
Cârțișoara. Ocupația predominantă a localnicilor constă în creșterea animalelor. Clima Țării Făgărașului, puțin prielnică practicării agriculturii, i-a obligat pe săteni să se rezume la cultivarea doar a unor soiuri de plante cerealiere printre care se numără orzul, ovăzul și porumbul. Date relativ complete cu privire la economia localității în evul mediu sunt oferite de urbariile Țării Făgărașului. Între anii 1785-1835, familia Teleki a ridicat la Oprea Cârțișoara o manufactură, care producea hârtie.
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
unei [[agricultură|agriculturi]] sedentare trienale, după modelul [[sași|săsesc]], numit „Dreifelderwirtschaft” . Potrivit acestuia suprafața arabilă a satului era împărțită în trei „trupuri” (părți), pe fiecare dintre ele semănându-se prin rotație [[toamnă|toamna]], [[grâu]] sau [[secară]] și [[primăvară|primăvara]] - [[ovăz]], [[porumb]] sau [[cartof]]i, în al treilea an terenul fiind lăsat ogor „să se odihnească” conform tabelului. O singură suprafață de teren nu avea nevoie de un astfel de sistem trienal:lunca Oltului precum și „Mestecănișul” care trebuia să fie „gunoit” (îngrășat
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
așezare hallstattiană timpurie. Tot aici s-au mai descoperit materiale ceramice Coțofeni, române și medievale timpurii. a puțuli = a curăța (germ. putzen) a răcăși = a face curățenie a slobozi = a da drumul, a elibera a zmicura = a curăța boabele de porumb de pe știulete a zminti = a greși abros = prosop ai = usturoi (fr. ail) aite = răcituri, piftie belehâză = piele atârnata blid = farfurie boactăr = conductor bolta = alimentară bolund = nebun budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă chișamfău = alt accesoriu atelaj cică = coadă cipca = dantelă copârșău = sicriu corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon crumpene = cartof cucuruz = porumb curcubeta = dovleac custura = briceag cărigă = piesă a sobei cu lemne câșița = gaica dohan = țigară dună = plapuma groasă umpluta cu pene de pasăre fălos = mândru fedeu = capac feleharț = accesoriu atelaj fergătău = clanță fingie = cană firong = perdea (germ. Vorhaenge) fizătău = siret foraibăr
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
taner = farfurie țuric = înapoi! (comandă dată calului) (germ. zurück) uiaga = sticlă vailing = vas ușor de peste 10 litri vigan = haină de casă purtată de femei zdrențar = covor țesut din zdrențe zmicurătoare = instrument de metal cu dinți folosit la curățarea știuleților de porumb zmintit = nebun, greșit
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei ape de deal sau munte (prin Apuseni= dulbină cu acelaș sens). -"cu litera J" -jâreadă=șiră de paie ori fân aranjată, călcată, greblată, mai rar din coceni de porumb; jârebgie=scul mai mare de fire de cânepă sau in toarse, care formează de regulă urzeala (firele longitudinale) din țesătură, care se pun pe urzoi pentru urzit ori pe vârtelniță pentru depănat; joaviñe=sălbăticiuni prădătoare ca lupi, vulpi, mistreț; jimătace
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
-tăce=toate; trâbe=trebuie; told=băț, bară din lemn ori metal cu care se fixează tânjala de plug, de zale, etc; tăñeri=farfurie întinsă(lată) din lut ars, tablă, porțelan (huțulă=taniur); tocaiță=bibilică; tuluș=partea din cocenii(tulpinile) de porumb care nu pot fi consumate(netocate) de animale și care se folosesc la foc; troașce=borhotul fiert din care sa scos țuica; țâpis=pantă foarte abrubtă pe care este un drum sau cale(cărare) aproape drept ori cu niște curbe
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
care se dă mâncare la porci 9huțulă=halău, valuv); vipt=sarcină, sac, straiță umplută cu cereale atât cât poate duce normal fiecare persoană (de regulă intre 10 si 30kg, funcție si de teren, distanță);vospe=teci de fasole, foile de porumb care învelesc știuletele (pănuși), cojile de la semințele de dovleac; vramiță și vrămicuță (cu "m" nu cu "n")= poartă, ușa mai mare respectiv mai mică la gardul de la intrare în curte, șură, ocol de fân, holdă îngrădită; veacă= partea laterală cilindrică
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
din localitatea studiată au lucrat cu unelte primitive (plug din lemn). La începutul epocii contemporane, uneltele au început să se dezvolte au început să apară pe domeniile familiei Teleki și Mark apoi și la țărani mașini de semănat, prăsitoare de porumb dintre cele mai dezvoltate din acea perioadă. Pe langă ocupațiile de bază au fost practicate sezonier, ocupații secundare că plutăritul, vânătoarea, ocupații casnice cum ar fi prelucrarea fibrelor textile, confecționarea îmbrăcămintelor și pregătirea hranei zilnice. Foarte mulți copii și și
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
de câmpie în schimbul cerealelor sau banilor, fapt menționat și în „Monografia județului Mureș”, ediția 1980, la pagina 238. Pe măsură ce s-a tăiat pădurea în scopul măririi vetrelor gospodărești a început să se formeze și teren agricol, pe care se cultiva porumb și cartofi și în măsură foarte redusă păioase. Dar și în trecut și în prezent creșterea animalelor rămâne ocupația de bază a locuitorilor satului, ocupație care asigură veniturile necesare întreținerii gospodăriilor. Ciobănitul este una din ocupațiile de bază a locuitorilor
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Greabăn, Lungulești, Miercani, Râjlețu-Govora, Romana, Săliștea și Uda (reședința). Localitatea este situată la jumătatea drumului cu serpentine dintre Pitești și Rm. Vâlcea, la 13 km de drumul principal, pe culmea unuia dintre dealuri. Se cresc pomi fructiferi, vița de vie, porumb, grâu, oi, vaci, păsări, există terenuri de vânătoare (fazan, iepure, căprior, mistreț). Comuna are curent electric și telefon. O altă posibilitate de a ajunge în Uda o constitue drumul național Pitești-Drăgășani, în localitatea Vedea se schimba direcția de mers spre
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
Ponoran) în timpul formării de cantor, la școala de cântăreți bisericești de pe lângă episcopia greco-catolică a Lugojului, prin deceniul III al secolului XX. Din această lucrare rezultă că averea bisericii, în acele timpuri, constă în: - un iugăr de pământ , - 500 litri de porumb , - 50 de zile de clacă pentru fiecare om, - 143 coroane . De asemenea veniturile de la cimitir care constau din: 400 litri de porumb și 30 zile de lucru pe an. Nu se precizează amănunte despre cum se strângeau de la săteni aceste
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
această lucrare rezultă că averea bisericii, în acele timpuri, constă în: - un iugăr de pământ , - 500 litri de porumb , - 50 de zile de clacă pentru fiecare om, - 143 coroane . De asemenea veniturile de la cimitir care constau din: 400 litri de porumb și 30 zile de lucru pe an. Nu se precizează amănunte despre cum se strângeau de la săteni aceste taxe, modul de efectuare a zilelor de lucru sau alte date legate de salarizarea preotului, etc.. Biserica a fost mutată (în mijlocul satului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
prezent în anii 1906-1907, învățământul era în limba maghiară (locuitorii vârstnici din sat, din anii 1940-60 cunoșteau toți limba maghiară ). În conformitate cu sursa bibliografică “Semitism“, prezentată în capitolul anterior, veniturile școlii în anii 1870 constau în: - 160 coroane, - 400 litri de porumb, - 4 coroane „congură" ? (cuvânt indescifrabil), - 398 coroane și 98 fileri. Din notițele rămase de la Turcu Petru Ponoran rezultă că învățătorii de la școala maghiară pe care i-a cunoscut au fost: - Balazs Ferencz (1875 -1916), - Kuroși Antal (1885 -1890), - Pffaifer Ana
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]