11,443 matches
-
să pună progresiv în aplicare dispozițiile sale. Obiectivul este de a încuraja statele să ratifice cât mai curând posibil acest instrument și, apoi, să adopte un plan vizând să extindă, treptat, protecția asupra tuturor pescarilor. Evident, adoptarea deciziei de a ratifica sau nu Convenția și după ratificare, de a elabora acest plan de aplicare, trebuie realizate prin consultări tripartite la nivel național și se pot concretiza în adoptarea unor legi, alte reglementări sau măsuri privind munca pescarilor.5 Convenția este de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
altor asemenea ambarcațiuni și care exced demersului nostru. Vârsta minimă pentru muncă la bordul navelor de pescuit este de 16 ani, aceeași vârstă stabilită și de Convenția nr. 138/1973 privind vârsta minimă.6 Totuși, autoritatea competentă a statului ce ratifică poate autoriza o vârstă minimă de 15 ani pentru persoanele care nu sunt supuse obligației de școlarizare impuse de legislația națională și care urmează o formare profesională în materie de pescuit. Aceeași autoritate națională poate, în raport cu legislația și practica națională
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în vigoare, acest amendament va permite Conferinței OIM, cu o majoritate de două treimi din voturi, să abroge ("să pună capăt") convențiilor internaționale ale muncii care și-au pierdut actualitatea, respectiv au ieșit din uz. Amendamentul din 1997 a fost ratificat, la 1 ianuarie 2007, de un număr de 89 de state inclusiv România.9 Pentru a intra în vigoare este însă necesar un număr de 120 de ratificări (la un număr total de state membre de 179). OIM a declanșat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dar amploarea inegalităților în materie de salarizare (venituri) și oportunitatea de încadrare este încă persistentă. Analiza acestui fenomen, la scară mondială, reliefează, atât importante progrese (între care faptul că cea mai mare parte a celor 180 de state membre au ratificat cele două convenții fundamentale în materie și s-au angajat astfel să asigure o legislație și o politică antidiscriminatorie), cât și un anume recul, discriminarea manifestându-se în continuare, atât în formele clasice (bazate pe sex, rasă, religie, vârstă), cât
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
adaptările de rigoare, CVIM ar trebui pe cât posibil să servească drept bază pentru Convenția de la Haga; s-a spus, de pildă, că paralelismul ar fi dezirabil, întrucât ar face Convenția mai comprehensibilă și mai facil de aplicat de către statele care ratifică cele două instrumente. Nu mai puțin este de observat că, în măsura în care, în cele două instrumente, o redactare identică ori similară este folosită în contexte diferite, și în urmărirea unor politici diferite, interpretarea și aplicarea uneia în funcție de cealaltă expun la riscul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aplicabile contractelor de intermediere și reprezentării are ca obiect exact acest domeniu de raporturi cu elemente de extraneitate, iar special pentru vânzare există Convenția de la Geneva din 17 febr.1983 asupra reprezentării în materie de vânzare internațională de mărfuri (chiar ratificată de unele state Franța, Italia), dar încă neintrată în vigoare. Cât privește excluderea de la lit.e (clauza compromisorie și cea de alegerea forului) este quasiunanim profesată și totodată consacrată de lungă vreme teoria "autonomiei clauzei arbitrale" (the doctrine of separability
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să lipsească și punctul de referință să-l constituie reglementările comunitare existente și viitoare. România a acceptat Tratatul Constituțional; renunțarea la acesta și înlocuirea lui cu Tratatul reformator (Tratatul de la Lisabona) nu se poate face fără asentimentul României; semnând și ratificând recent, Tratatul de la Lisabona, fără ca în acesta să se fi făcut vreo mențiune, România nu s-a descărcat în mod explicit și în concordanță cu legislația sa internă de această obligație. România a acceptat un document, dar modificarea lui creează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
după o anumită perioadă și o pregătire adecvată, a votului în cele două țări, fie eliminarea din Tratat a prevederilor care au condus la respingerea lui, situație în care ar fi fost necesară o nouă ratificare în statele care îl ratificaseră deja în forma inițială. De teamă că și cetățenii altor state ar putea vota împotrivă, procesul de ratificare a fost însă oprit. După aproape doi ani, proiectul a fost reluat, însă pe calea tradițională, adică prin modificarea tratatelor existente (Tratatul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cetățenilor Uniunii Europene și ale legăturii lor cu aceasta", așa cum se menționează în Declarația nr.52 anexată Actului final al Conferinței? Prin preluarea dispozițiilor din Tratatul constituțional, s-a urmărit să se dea satisfacție, atât celor 18 state care îl ratificaseră deja, cât și celor care nu l-au mai ratificat, dar care nu aveau nimic împotriva lui. Pentru a fi acceptate de statele care aveau obiecții împotriva Tratatului, unele dintre textele preluate au fost reformulate sau interpretate de o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se menționează în Declarația nr.52 anexată Actului final al Conferinței? Prin preluarea dispozițiilor din Tratatul constituțional, s-a urmărit să se dea satisfacție, atât celor 18 state care îl ratificaseră deja, cât și celor care nu l-au mai ratificat, dar care nu aveau nimic împotriva lui. Pentru a fi acceptate de statele care aveau obiecții împotriva Tratatului, unele dintre textele preluate au fost reformulate sau interpretate de o manieră mai precisă prin adoptarea a 50 de Declarații ale Conferinței
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
înseamnă că Polonia are posibilitatea s-o blocheze.) 5. Tratatul Constituțional văzut de la Londra Marea Britanie este una din țările care nu au dorit o constituție pentru Uniunea Europeană, însă în cele din urmă a semnat Tratatul constituțional, dar nu l-a ratificat până în momentul când acesta a fost respins în Franța și Olanda. Așa cum se apreciază în general, la nivelul opiniei publice britanice, se manifestă opoziție nu numai față de o constituție europeană, ci și față de Uniunea Europeană. O reflecție critică specific britanică referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de la Lisabona, după cum vom vedea mai departe. Ordinea juridică comunitară are prioritate asupra ordinii juridice naționale. În această situație, ar fi trebuit ca mai întâi să se modifice Constituția, așa cum prevede art. 11 alin. (3)20și după aceea să se ratifice Tratatul, la fel cum au procedat multe dintre statele membre.21 Textul constituțional pe baza căruia s-a ratificat Tratatul de aderare și Tratatul de la Lisabona (art.148 alin.(1)) nu constituie, după părerea noastră, o autorizare explicită de ratificare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ar fi trebuit ca mai întâi să se modifice Constituția, așa cum prevede art. 11 alin. (3)20și după aceea să se ratifice Tratatul, la fel cum au procedat multe dintre statele membre.21 Textul constituțional pe baza căruia s-a ratificat Tratatul de aderare și Tratatul de la Lisabona (art.148 alin.(1)) nu constituie, după părerea noastră, o autorizare explicită de ratificare, ci stabilește numai procedura de urmat, respectiv faptul că legea de ratificare se adoptă cu o majoritate de două
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ratificare se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul deputaților și senatorilor. În plus, prioritatea la care se referă alin. (2) din același articol are în vedere în mod expres "legile interne" și nu Constituția. Parlamentul României a ratificat Tratatul de la Lisabona la 4 februarie 2008, cu 387 de voturi pentru, unu împotrivă și o abținere. România a devenit astfel al patrulea stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Tratatul, după Ungaria Slovenia și Malta. Deși în Expunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
expres "legile interne" și nu Constituția. Parlamentul României a ratificat Tratatul de la Lisabona la 4 februarie 2008, cu 387 de voturi pentru, unu împotrivă și o abținere. România a devenit astfel al patrulea stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Tratatul, după Ungaria Slovenia și Malta. Deși în Expunerea de motive a proiectului legii de ratificare se afirmă de mai multe ori că dreptul comunitar are prioritate asupra dreptului național 22, nu se spune nimic despre faptul că unele prevederi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
48 alin.(1)), la inițiativa guvernului oricărui stat membru, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene, care pot prezenta proiecte de revizuire, inclusiv pentru extinderea sau reducerea competențelor Uniunii. Procedura de revizuire este complicată și îndelungată. Modificările trebuie să fie ratificate de toate statele membre. Dacă după 2 ani de la semnarea unui tratat de modificare a tratatelor, patru cincimi din statele membre au ratificat tratatul respectiv, iar unul sau mai multe state membre au dificultăți la ratificare, Consiliul European se autosesizează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru extinderea sau reducerea competențelor Uniunii. Procedura de revizuire este complicată și îndelungată. Modificările trebuie să fie ratificate de toate statele membre. Dacă după 2 ani de la semnarea unui tratat de modificare a tratatelor, patru cincimi din statele membre au ratificat tratatul respectiv, iar unul sau mai multe state membre au dificultăți la ratificare, Consiliul European se autosesizează cu privire la această problemă. h) Sistematizarea textelor, ultima preocupare? Din punctul de vedere al sistematizării unei legislații vaste, cum este cea comunitară, varianta modificării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
35, acesta urmând să parcurgă, în continuare, procedurile necesare finalizării angajamentelor asumate. În conformitate cu astfel de preocupări, la 13 decembrie 2007 la Lisabona a avut loc semnarea Tratatului de reformă de către toate statele membre, fiind deschis pentru ratificare. Tratatul a fost ratificat pe 17 decembrie de către Ungaria astfel că Ungaria, devine primul stat membru care a ratificat tratatul de reformă, marcând începutul celei de-a doua faze în procesul de încheiere a acestui tratat. 2. Analiza conceptuală a identității naționale și a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
preocupări, la 13 decembrie 2007 la Lisabona a avut loc semnarea Tratatului de reformă de către toate statele membre, fiind deschis pentru ratificare. Tratatul a fost ratificat pe 17 decembrie de către Ungaria astfel că Ungaria, devine primul stat membru care a ratificat tratatul de reformă, marcând începutul celei de-a doua faze în procesul de încheiere a acestui tratat. 2. Analiza conceptuală a identității naționale și a identității europene Într-o succintă analiză conceptuală pe care ne propunem să o realizăm, pornim
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Conferinței reprezentanților guvernelor statelor membre, care va adopta "de comun acord" modificările care trebuie aduse tratatelor 51. * Modificările vor intra în vigoare după ratificarea lor de către toate statele membre, potrivit normelor lor constituționale 52. Rolul tradițional al parlamentelor de a ratifica înțelegerile la nivel de guverne a fost completat, în cazul procedurii ordinare de revizuire a tratatelor Uniunii, cu posibilitatea acordată parlamentelor naționale de a se exprima direct asupra fondului modificărilor, prin reprezentanții lor în Convenția special convocată pentru examinarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acest lucru este permis de art. 19 alin. 2) din Constituția României, republicată. În domeniul asistenței juridice, în relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii, există Tratatul privind asistența judiciară în materie penală (Washington, 26 mai 1999) care a fost ratificat de România prin O.G. nr. 93/1999 (aprobată prin Legea nr. 53/2000). Completarea reglementării în relațiile bilaterale dintre România și Statele Unite ale Americii, s-a făcut pentru a ține seama de angajamentul asumat de Uniunea Europeană în sarcina statelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
minorităților în mileniul III și Discriminarea rasială. 1 Convenția a fost semnată de 42 State, din cele 45 State membre ale Consiliului; sunt părți 35 state membre; nu au semnat-o Andorra, Franța și Turcia; șapte state semnatare nu au ratificat Convenția. 2 Doc.CM( 94) 161 of 9 November 1994, p.14. 3 Patrick Thornberry, Maria Amor Martin Estebanez, Minority Rights in Europe, A review of the work and standards of the Council of Europe, 2003, pp.91-92. 4 Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vedea, Comunicatul de presă al OIM nr. BIT/07/37 din 14 iulie 2007. 8 În acest sens, pentru dezvoltări, a se vedea S.P. Mc Giffen, Uniunea Europeană. Ghid critic, Ed. "Monitorul Oficial", București, 2007, p. 136-140. 9 Amendamentul a fost ratificat de România prin Legea nr. 60/1999 (M. Of. nr. 194 din 4 mai 1999). 10 A. Popescu, op. cit., p. 63 11 A se vedea, pentru dezvoltări, ibidem, p. 26-37. 12 A se vedea, BIT, L'égalité au travail: relever
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de 112 ori mai mare decât în 20 din țările cele mai sărace (Comunicat de presă al BIT 07/32 din 11 iunie 2007). 15 Rezoluția este publicată în Compte rendu du travaux 2007, Genève, fascicola 15, p. 101-109. 16 Ratificată de România în 1973, prin Decretul nr. 284 (Buletinul Oficial al RSR nr. 81 din 6 iunie 1973). 17 Republicată în M. Of. nr. 740 din 10 octombrie 2002. 18 A se vedea concluziile dezbaterii, pe site-ul OIM: www
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
284 (Buletinul Oficial al RSR nr. 81 din 6 iunie 1973). 17 Republicată în M. Of. nr. 740 din 10 octombrie 2002. 18 A se vedea concluziile dezbaterii, pe site-ul OIM: www.ilo.org/cgi-lex (Documentul 132005 RON081). 19 Ratificată de România în 1957, prin Decretul nr. 213 (Buletinul Oficial al M.A.N. nr. 4 din 18 ianuarie 1958). 20 Republicată în M. Of. nr. 184 din 19 mai 1998. 21 Publicată în M. Of. nr. 582 din 29
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]