19,447 matches
-
nu vedea decât ceea ce e" "singura realitate și valoare pozitivă i se părea moartea, al cărei simț nu izvora dintr-o infirmitate, dintr-un conflict cu viața, dintr-o deziluzie", ci se manifesta "ca o simplă constatare ineluctabilă", vădind "un simț resemnat și fără tragism". Mai mult decât "lirismul propriu-zis", Bizu aprecia la Horațiu "prezența efectivă și eficace a morții, cu toate limitările aduse normelor unei vieți trăite fără iluziile voinței de putere". Evident că în personalitatea poetului tiburtin, asumată bovaric
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
conștiință de sine. Chiar dacă "impulsiunile inconștientului sunt mai puternice decât raționamentul", chiar dacă "egoismul vital al celulei vii nu poate fi înăbușit", rațiunea trebuie să triumfe, singularizând astfel omul față de viețuitoarele născute doar pentru a muri. De aceea, oamenii înzestrați cu simț moral (și estetic) superior știu să se resemneze în fața morții și s-o accepte discret ("moartea trebuie scoasă din văzul celorlalți"), din dorința nobilă de a-i feri pe cei dragi de spectacolul dezgustător al degradării fizice și al propriei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să justifice (ca o porta voce a autorului însuși) tehnica originală a romanului, explicând absența "unității de ton" și rostul secvențelor teoretizante din partea de final: "[...] scenele copilăriei sunt experiențele firești ale primului contact cu lumea. Copilul are o viață de simțuri și nu una de reflecție; printr-însele întreprinde, așadar, cunoașterea vieții. De îndată ce a ajuns la maturitate, suma experiențelor elaborându-se într-o concepție pur teoretică a lumii, el n-o mai trăiește ci o comentează". Și așa, de unde inițial se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
7. Cherchez la femme Timid și lipsit de ambiție cum îl știm, Bizu caută mai întâi adăpost la fosta lui gazdă din studenție, Rosine Strahl (Rosina), femeie voluntară și plină de viață, robustă, de o senzualitate francă, șireată și cu simț practic, care-l învață lecția amorului sănătos, fără obligații morale, îndemnându-l totodată să-și facă un rost pe măsura diplomelor obținute în străinătate ("devenirea socială era o necesitate la fel de imperioasă ca și sexul"). Instinctiv, Rosina manifestă și o atitudine
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
orgoliul de potențial seducător, făcându-l să clameze o vreme, compensativ, superioritatea amorului virtual, necesitatea frustrării creatoare ("femeia nu există în realitate, ci e proiecția fiecăruia din noi" de aceea, "cu cât sunt mai lipsite și mai biciuite, cu atât simțurile o creează mai frumoasă"). Încercările de apropiere eșuează mereu, și Bizu începe să-și piardă răbdarea văzând că fata nu-l încurajează deloc, cum s-ar fi așteptat ("vasul sufletului i se stricase din pricina coclelii"). Diana reacționează identic în toate
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
coclelii"). Diana reacționează identic în toate împrejurările, cu o luciditate care ucide pasiunea din fașă. Și fiindcă "nu-i plăcea pateticul și nici nu se simțea bine în convulsiile lui" (femeia nu posedă, precum bărbatul, o imaginație bogată, și nici simț pentru melodramă nu are), ea îi refuză spovedania ca pe un semn prematur de capitulare. Deși prevenit, Bizu lasă mult prea repede garda jos și-și recunoaște înfrângerea ("dorința biruise voința"), călcând legământul tăcerii cerut de aparent misterioasa femeie. Atent
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în fizionomia Dianei ("fruntea frumoasă, înaltă, netedă, solemnă ca bolta unei catedrale și rece ca un cristal", "siluetă subțire, mlădie, ca la multe alte femei"), și mai ales în "bărbia proeminentă" ce-i degradează chipul, frigiditatea sentimentală, de femeie "cu simț de orientare în toate înțelesurile". Incompatibilitatea dintre cei doi pare totală, iar Bizu îi mărturisește într-un târziu insatisfacția de a n-o fi găsit (în realitate) pe potriva plăsmuirii lui ideale, într-o secvență de o artificialitate greu tolerabilă. Astfel
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
chemarea căreia nu i se rezistă", chiar dacă "amețeala nu mergea până la uitare de sine". De vină e, se înțelege, bărbatul... Înduioșată, Diana își cere iertare pentru sinceritatea ei brutală, exprimându-și totodată convingerea că "iubirea trece peste rațiune și peste simțuri", fiind "ceva insesizabil, inexplicabil" cuvinte ce rănesc o dată mai mult orgoliul lui Bizu, adoratorul misterului feminin, despicătorul firului în patru. Or, cum "enigma lor nu mai era o enigmă, nici pentru unul, nici pentru celălalt", agronomul iese din scenă umilit
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
că "visul transformase realitatea în situațiii sentimentale; i se păruse chiar că o și sărutase". Altfel spus, imaginația lucrează în sensul dorinței, după tiparele melodramei (la fel se întâmplă și cu Eminescu în Mite și Bălăuca), pe când conștiința, așa-numitul "simț al realității", pune mereu sub semnul întrebării melodrama, sancționată pe motiv că nu ar fi verosimilă. De fapt, de aici încolo, romanul lovinescian urmărește procesul treptat de mistificare a realității, care ajunge să se conformeze imaginației, viselor și dorințelor eroinei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
egoismul său ("nu văzuse pentru că nu-i convenise să vadă; și la dânsul totul se altoia pe egoismul esențial omului: interesul îi întunecase luciditatea") și mai ales pentru iubirea purtată Silviei ("dragostea e exclusivă și egoistă"), ce-i alteraseră grav simțul realității, făcându-l să-și piardă încrederea în sine, adică "ultimul refugiu al sentimentului personalității". Drept urmare, iată că Bizu trece de la o stare sufletească la alta (într-un mod cu totul neverosimil, repet, dar foarte în spiritul teatrului), despărțindu-se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
proton organon) al sufletului în relația cu trupul". Prin "pneumă", mai apoi, sufletul "transmite trupului toate activitățile vitale, și mobilitatea", trupul deschizând la rândul său sufletului "o fereastră spre lume". Stagiritul rezolva astfel "contradicția corporal/ incorporal", câtă vreme acorda phantasiei (simțului intern) rolul de a transforma "mesajele transmise de cele cinci simțuri în fantasme perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
apoi, sufletul "transmite trupului toate activitățile vitale, și mobilitatea", trupul deschizând la rândul său sufletului "o fereastră spre lume". Stagiritul rezolva astfel "contradicția corporal/ incorporal", câtă vreme acorda phantasiei (simțului intern) rolul de a transforma "mesajele transmise de cele cinci simțuri în fantasme perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul are întâietate asupra trupului, tot așa cum fantasma are întâietate absolută asupra
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mobilitatea", trupul deschizând la rândul său sufletului "o fereastră spre lume". Stagiritul rezolva astfel "contradicția corporal/ incorporal", câtă vreme acorda phantasiei (simțului intern) rolul de a transforma "mesajele transmise de cele cinci simțuri în fantasme perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul are întâietate asupra trupului, tot așa cum fantasma are întâietate absolută asupra cuvântului, precedând articularea și înțelegerea oricărui mesaj lingvistic
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de "posesiune infinită și totală", contrariată de "durerea că năzuința nu poate fi satisfăcută niciodată"188. Pe de altă parte, cum durerea cu pricina ("life enhancing") nu numai că "însoțește orice dorință și procură o senzație de plăcere", ci accentuează simțul realității și accelerează pulsul vieții 189, e clar că masochismul trebuie înțeles ca un fel de trăire plenitudinar estetică, menită a prezerva energia sexuală în scop creator. În același timp, "voluptatea dureroasă" pare să-și aibă izvorul exact în acea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
intelectuali, creator numai în marginile propriei, strictei, netranzitivei experiențe. De aici mirarea noastră să vedem pe autor ieșind din sine și încercând să prindă sub lupa sa pe giganticul Eminescu" 194. Criticul mai enumeră și alte deficiențe grave (precum absența "simțului de mișcare a vieții" și a "elanului liric"195), care nu-l recomandă ca romancier pe autorul lui Mite. Un alt reproș grav vizează incoerența psihologică a eroului, generată de abundența secvențelor cu caracter reflexiv-teoretic ce "sufocă sâmburul romantic" și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de Doina Rodina Hanu, Editura Albatros, București, 1990. Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, vol. I-IV, Editura Minerva, București, 1985. Cernat, Paul, Modernismul retro în romanul românesc interbelic, Editura ART, București, 2009. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț, traducere de Gabriel Marian și Andrei-Paul Corescu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2007. Costache, Iulian, Eminescu. Negocierea unei imagini. Construcția unui canon, emergența unui mit, Editura Polirom, Iași, 2008. Creția, Petru, Testamentul unui eminescolog, Editura Humanitas, București, 1994. Culianu, Ioan Petru, Eros
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
22). Observația rămâne însă neargumentată. 25 Idem, p. 34. 26 "Swann explicat de Proust", în op. cit., p. 215. 27 Camil Petrescu, "Noua structură... ", în op. cit., p. 35. 28 În tradiția filosofică occidentală s-a acreditat ideea că, dintre cele cinci simțuri, doar văzul și auzul (simțurile "majore") au legătură cu activitatea intelectuală/spirituală. Vezi, de pildă, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de estetică, vol. I-II, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei R.S.R., 1966. 29 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
25 Idem, p. 34. 26 "Swann explicat de Proust", în op. cit., p. 215. 27 Camil Petrescu, "Noua structură... ", în op. cit., p. 35. 28 În tradiția filosofică occidentală s-a acreditat ideea că, dintre cele cinci simțuri, doar văzul și auzul (simțurile "majore") au legătură cu activitatea intelectuală/spirituală. Vezi, de pildă, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de estetică, vol. I-II, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei R.S.R., 1966. 29 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie în Renaștere, ed. cit.), care a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu Reforma. Pentru un filosof ca Bacon, de pildă, fantasmele sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la "observarea" fantasmelor, din convingerea că "în lumea sensibilă, omul e condamnat să cunoască numai în mod fantastic". 166 Camille Paglia, op.cit.
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
inconștient) este inima: "orice cugetare serioasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă" (apud Ilina Gregori, op. cit., p. 100). 169 Vezi Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la inimă" (apud Ilina Gregori, op. cit., p. 100). 169 Vezi Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu sublinia opoziția dintre "raționalismul individualist european, pentru care văzul e expresia perfectă a relației eu-lume" și gândirea orientală, "în care valorile totalității predomină asupra valorilor individuale", privilegiind simțurile "inferioare" și considerând "actul alimentar ca arhetip al cunoașterii". Astfel, "gura și ochiul încorporarea sau contemplarea obiectului desemnează nu numai două moduri diferite de punere în relație a ființei cu lumea: în primul caz, individualul se definește doar relațional, în funcție de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
teorii, d-sa, și asta nu fiindcă este critic, e lipsit de pătrundere psihologică în imagini (nu și de aceea morală în maxime), și, cu toate că are stil și îndemânare plastică, nu poate înlănțui imaginația și sufletul cititorului, din cauză că-i lipsesc simțul de mișcare a vieții și elanul liric"; nu caricaturizare și ironie, ci anemiere: "Privind, dar, lumea ca pe o colecție de monstruozități, d. Lovinescu nu putea crea fictiv. Portretele din Memoriile sale sunt frumoase și cu valoare literară, dar de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vor fi recunoscute de tip informațional (pulstonice). Terapiile mixte presupun practici de tipul energizării biologice (proximale sau distale) sau tehnologice (cristaloterapia, meloterapia etc.), de tipul terapiilor complementare, respectiv al acupuncturii, presopuncturii și reflexoterapiei, când (info)senzorial participă cel puțin două simțuri. Astfel, în toate felurile de terapii mixte, efectele sunt implicit duale, întrucât vizează generarea de efecte energetice prin proceduri informaționale în ambele sensuri (de felul conexiunei inverse). Trebuie precizat faptul, că între procesele încă insuficient cunoscute, implicate în procedurile de
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
în ei moșneguții aceia îmbrăcați ca niște clovni în roșu, cu babețică albă la gât, ca să nu le curgă saliva pe piept când dorm în ședință. Acești sărmani cocostârci obosiți, de la Curtea Consituțională, ar fi putut avea măcar minimul bun simț, că de profesionalism nu poate fi vorba aici, să citească decizia magistraților europeni care era deja publică de-o lună și o știa toată Europa. Un pic numai, lăsați totul deoparte și gândiți-vă, ce s-ar fi întâmplat în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]