14,124 matches
-
și cerești și să-l onoreze pe Acela pe care Îl onorează În ceruri și pe care Îl Înconjoară cetele Îngerești, intonându-I cântarea: ,,Aliluia”. Intrarea cea mare (Vohodul mare) accentuează prezența mistică a lui Hristos În Sfânta Liturghie. Actul simbolic al vohodului mare este tot mai mult Învăluit de mister. Intrarea aceasta Închipuie ,,arătarea cea urmă a lui Hristos, prin care, mai ales, s-a aprins ura Iudeilor, când a făcut drumul din patrie (Galileea) spre Ierusalim, unde trebuia să
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
Émile Vandervelde, Louis de Brouckère etc.) s-a constituit un comitet de protest, care i-a reunit și pe studenți, cu deosebire pe cei de la Cercul Universitar (Cercle Universitaire) și Cercul Politehnic (Cercle Polytechnique), care votaseră două moțiuni în apărarea simbolică a principiilor fondatoare ale Universității Libere (spiritul liber, gândirea independența, eliberată de prejudecăți, constrângeri, respingerea argumentului de autoritate etc.)87. Urmare a acestor agitații, Consiliul de Administrație s-a reunit din nou pe 16 ianuarie 1894, dar rezoluția adoptată la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
aveau scris pe ele calificativul "bon pour l'Orient". [...] Să ne reamintim că așa am început acest periplu, citând un fragment dintr-un articol al jurnalului "Cronică" din 29 iulie 1904... Am încercat să găsim o explicație parcurgând un drum simbolic al reconstituirii unor fragmente din viața de student a tinerilor care au pășit, mai mult sau mai putin emoționați, prin amfiteatrele Universității Libere sau pe străzile pitorești ale capitalei Belgiei în timpurile de amurg ale civilizației europene de la trecerea dintre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
reprezentărilor acesteia. În consecință, are în vedere articulațiile dintre istoria intelectuală și cea a ideilor, fără să ignore accentele noilor demersuri din istoria politică, respectiv socială, care privilegiază astăzi, printre altele, studiul reconfigurărilor succesive ale memoriei culturale și ale patrimoniului simbolic, așa cum le-a asamblat în studiile sale Roger Chartier, cel de la care împrumutăm formula "istorie culturală". Pe de altă parte, își dorește să revigoreze una dintre cele mai consistente racordări românești la modelele occidentale ale cercetării istoriei în veacul trecut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a domeniului în care ele se înscriu și în raporturile lor cu alte creații estetice, intelectuale sau practici culturale care le sunt contemporane. Acestea din urmă trimit la cea de-a doua familie de definiții, care desemnează limbajele și acțiunile simbolice proprii unei comunități ca fiind culturale. De aici, la istoricii inspirați de antropologie, atenția s-a concentrat asupra manifestărilor colective în care se enunța într-un mod paroxistic un sistem cultural: ritualuri de violență, rituri de trecere, sărbători carnavalești etc.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de istoricul francez Christophe Charle 1, trei perspective complementare oferă un spectru coerent de abordări asupra intelectualității. Analizat în sfera sociologiei, intelectualul este definit pe baze funcționaliste, prin raportare la diviziunea muncii și la stratificarea socială, cu accent pe capitalul simbolic deținut, generator de prestigiu, conferind intelectualilor aura de "boieri ai minții". Perspectiva culturală accentuează rolul intelectualului în câmpul cultural, în ipostaza de producător de bunuri culturale. "Creatorii" intelectuali apar încă din Evul Mediu, odată cu eliberarea de sub tutela Bisericii și a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de producător de bunuri culturale. "Creatorii" intelectuali apar încă din Evul Mediu, odată cu eliberarea de sub tutela Bisericii și a aristocrației, moment în care producția intelectuală și artistică începe să se autonomizeze în paralel cu constituirea unui public consumator de bunuri simbolice 2. Dar nu numai câmpul cultural constituie terenul de afirmare al intelectualului. În plan politic, el apare ca individul angajat în lupta pentru apărarea principiilor democratice și a drepturilor omului, ca spirit critic, formator de opinie ce modelează tendințele în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se desăvârșește treptat, ajungând ca în secolul XIX să fie dezbărată de orice tutelă sau constrângeri estetice. Unicul reper al intelectualului profesionist constă în regulile artistice sau intelectuale impuse de predecesori. Intelectualul și artistul dobândesc statutul de producători de bunuri simbolice, înțelese atât sub aspect material, ca marfă pe piața culturală, cât și ca obiecte simbolice cu valoare recunoscută de public 12. Apelând la istoriografia de dincolo de ocean, rolul social al intelectualului surprins în varii ipostaze socio-culturale este prezentat sistematic de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
constrângeri estetice. Unicul reper al intelectualului profesionist constă în regulile artistice sau intelectuale impuse de predecesori. Intelectualul și artistul dobândesc statutul de producători de bunuri simbolice, înțelese atât sub aspect material, ca marfă pe piața culturală, cât și ca obiecte simbolice cu valoare recunoscută de public 12. Apelând la istoriografia de dincolo de ocean, rolul social al intelectualului surprins în varii ipostaze socio-culturale este prezentat sistematic de Lewis Coser în Men of Ideas: A Sociologist's View (1960). Preocupat de situația intelectualilor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
M. Lipset: "I have considered as intellectuals all those who create, distribute, and apply culture, that is, the symbolic world of man, including art, science, and religion" ["Îi consider intelectuali pe cei care creează, distribuie și utilizează cultura, ca lume simbolică a omului, incluzând arta, știința și religia"]. Lipset nominalizează în acest grup două categorii: creatorii de cultură (oameni de știință, artiști, filosofi, scriitori, unii editori și jurnaliști) și distribuitorii de bunuri culturale (îndeosebi cadrele didactice). În plus, o categorie periferică
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
2005. Bârsănescu, Ștefan, Politica culturii, ediția a 2-a, Editura Polirom, Iași, 2003. Bejenaru, Ionel, "Interviu luat botoșăneanului de origine Eugen G. Neculau", Acta Moldaviae Septentrionalis, VII-VIII, 2008-2009. Benda, Julien, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 2007. Bourdieu, Pierre, Economia bunurilor simbolice, Editura Meridiane, București, 1986. Bourdieu, Pierre, Jean-Claude Passeron, Reproduction in Education, Society and Culture, Sage Publications, Londra, 1977. Bourdieu, Pierre, The Field of Cultural Production. Essays on Art and Literature, Columbia University Press, 1993. Bucur, Maria, Eugenie și modernizare în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
s.n., Cluj-Napoca, 1985; Remus Câmpeanu, Intelectualitatea română din Transilvania în veacul al XVIII-lea, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999. 1 Christophe Charle, Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Editura Institutul European, Iași, 2002. 2 Pierre Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, Editura Meridiane, București, 1986, p. 32. 3 Edward W. Said, Representations of the Intellectual, Vintage Books, New York, 1996, pp. 11-13 4 Dan Ciachir, Luciditate și nostalgie, Editura Institutul European, Iași, 1996, p. 154. 5 O sinteză a funcționalismului reprezentat de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să locuiască la unicul Zabe-lo’’. În tăblița 59, se scrie despre neamul geților și a tracilor că țin ,,dreapta credin- ță”. Și emeșii aveau o sărbătoare foarte importantă unde conducătorul civil împre- ună cu marele preot participa la o cununie simbolică cu divinitatea pentru a înnoi legătura sacrului cu pămîntul printr-o comuniune religioasă. Iar în rugăciunea Tatăl nostru avem versul ,,Vie împărăția Ta” cu sensul de vi-oaie, plină de viață, luminoasă, dovedind originea ei mioritică pentru că ce apare pe tăblițe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a înfruntat cu Sfîntul Soare reușind să-l învingă, fapt pentru care acesta i-a dăruit coroana de raze și de atunci s-a legat o prietenie sinceră între cei doi. Sacrificarea taurului în religia lui Mitra este un ritual simbolic, acest animal fiind considerat forța generatoare de viață, iar moartea lui va regenera toată viața de pe pământ. Culturnicii occidentali consideră barbar acest ritual cînd se sacrifica un taur dar același obicei făcut de iudei cu zeci, sute sau mii de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sociologiei cunoașterii, următoarea definiție a simbolului: „Orice temă semnificativă care acoperă În acest fel mai multe sfere ale realității poate fi definită ca un simbol, iar modalitatea lingvistică prin care se realizează o astfel de transcendere poate fi numită limbaj simbolic.― (Berger / Luckmann 1966: 52) Prin urmare, ornamentul este o formă de limbaj simbolic chiar și În manifestările sale actuale. Tranziția către Modernitate a transformat fundamental structura realității. O analiză atentă ar putea dezvălui o corespondență Între pașii către Modernitate și
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
deși a trăit regenerator idealul "florii albastre", ca sentiment al unui infinit mai luminos și roborific decât acela al meditației filosofice, "totuși este trist în lume", iubirea însăși fiind muritoare." Lucrurile fiind limpezite din unghiul înțelesurilor, Vladimir Streinu socotește că simbolica floare-albastră a romanticilor exprimă la Eminescu "cea dintâi tentație a vieții, pe care e adevărat că o reduce, cu versul ultim, la pesimismul poeziilor lui de debutant, dar nu fără o diferență de timbru muzical și fără a o relua
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
4x400 nu ar schimba radical prezența țărilor în „lista top mondial” al IAAF și nu ar avea nici o relevanță, suplimentară, în comparația făcută cu România. Participarea țării noastre, la probele de sprint, la Campionatul Mondial Osaka - 2007, se poate considera simbolică, ca număr de atleți și ca rezultate. Ca număr, 3 atleți la probe individuale și ștafeta 4x400 fete. Ca rezultate, Suciu Florin, 100 mp - serii, 10.38 s, sferturi de finale, 10.41s; Ionela Țârlea- Manolache, 200 mp - serii 23
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
verbal acțiunea și caută să realizeze o cât mai bună corespondență Între rezultatul activității sale egocentrice, prin definiții instabile, schimbătoare și momentane, și exigențele fiabilității comunicării sociale. Din analizele desenelor copiilor se pot evidenția o serie de caracteristici: - simbolismul: caracterul simbolic al desenului ( În sensul de configurații grafice substituante) se datorează incapacității copilului de a aprecia proporțiile, elementele componente ale obiectului desenat și relația dintre acestea, și nu a unei sinteze conștiente; - transparența: figurarea tuturor elementelor realității pe care copiii le
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
un eu deghizat―. O găsim adeseori reprezentată În mod antropomorfic; această casă simbolizează În desenul copilului și căminul familial, ostil sau primitor; de aceea desenul casei este văzut ca un test al personalității copilului, care se bazează pe bogăția evocărilor simbolice provocate de această temă. Din acest test s-au dedus două tipuri de reprezentări grafice (1) tipul rațional, În care desenul este caracterizat prin rigiditate, imobilitate, precizia formei, absența lumii Înconjurătoare și (2) tipul senzorial, În care casa, fără o
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
iar Înțelegerea extraordinarei creativități și simbolistici a grafismului infantil va rămâne dificilă și enigmatică. În schimb, dacă luăm În considerare numeroasele experiențe și impresii care alimentează psihicul infantil, vom fi surprinși de numeroasele semnificații, de uimitoarea bogăție și de Încifrarea simbolică a desenului, a căror origine trebuie căutată atât În impresiile trăite, cât și În diversele raporturi formale. De aceea, arta infantilă trebuie să Îi Învețe pe adulți să iubească desenul copilului pentru ceea ce spune el cu adevărat și nu după
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
educație creative (Mellou 1996: 119-130). Pentru toți copii, artele joacă un rol central În dezvoltarea cognitivă, motorie, a limbajului, dar și În cea socio-emoțională. Artele motivează și angajează copiii În procesul de Învățare, stimulează memoria și facilitează Înțelegerea, intensifică comunicarea simbolică, promovează dezvoltarea relațiilor și a competenței. Lowenfeld situează desenul În contextul activității creatoare a copilului (Lowenfeld / Brittain 1970). Cred că toate aceste elemente care apar În desenele copiilor, pot deveni instrumente și pentru cei mari În proiectarea spațiilor care se
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
odată cu dezvoltarea lor psihică (dezvoltare sau mai bine zis aspect mental la un moment dat), dezvoltare care poate fi stimulată, provocată sau inhibată, chiar paralizată, de medii adecvate sau neadecvate. Trebuie făcută o diferență Între impactul fizic direct, și mesajul simbolic al unui mediu dat. Un mediu În avantajul copilului (―childfriendly‖) ar trebui să aibă În vedere ambele tipuri de impact. Cu cât mediul este mai bogat și mai divers În calități (o mare varietate de materiale, calități spațiale gata pentru
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
sau de propria exterioritate, de aspectul individual al ființei lui. Ca atare, va privi la cele din urmă ca un spectator participativ, responsabil și angajat, desigur, în raport cu această exterioritate, dar distanțat de ea, citind mai ales în jocul ei sugestii simbolice, conjecturi, urme care îi pot sprijini înaintarea verticală. Pentru a lăsa să se trezească interioritatea profundă, poate că primul pas este tocmai acela de a-ți privi eul și mediul în care trăiești ca pe un spectacol. Dat fiind că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
construi prin analogie cu teologia apofatică o sociologie apofatică, mai precis un proiect de societate în care subiectivitatea umană să fie axială, iar obiectivările, produsele faptelor ei de gîndire și de acțiune să fie recunoscute ca avînd o realitate secundă, simbolică, exterioară, trecătoare, de depășit Dar subiectivitatea la care se referă el nu este subiectivitatea individului. Nu e subiectivitatea actorilor privați care înțeleg să folosească scena publică pentru a desfășura acolo jocul individualismelor ce se reglează reciproc. Pentru Berdiaev, pentru Simone
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de societate totalizantă propune Platon, ci o cale de totalizare de realizare a destinului total pentru suflet. Dacă cetatea e privită ca realitate secundă, ca machetă a sufletului, atunci proiectul lui Platon cîștigă în viabilitate și sens chiar în planul simbolicii sociale. Fiecare individ/cetățean își împlinește rolul specific, parțial, specializat în cetatea una, fiindcă cetatea exprimă în diversitatea și ierarhia ei subiectivitatea completă a fiecărui suflet, care e de actualizat în toate funcțiile și aspectele lui, în ordinea lui globală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]