14,689 matches
-
anumite coduri care au scopul de a controla și regulariza comportamentul. Corpul omenesc constituie mijlocul de utilizare a codurilor de prezentare, prin intermediul expresiilor faciale, a gesturilor și ale vestimentației. În situațiile de comunicare față-n față, oamenii își dezvăluie emoțiile, trăirile interioare cu ajutorul mesajelor nonverbale, mesaje care sunt transmise la nivelul fetei și al corpului. Aceste forme de inter-relaționare pot avea ca rezultat fie obținerea acceptării (în sensul generic al termenului), deci crearea unor relații solide, fie pot genera anumite disfuncții
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fetei Atunci când vorbim de "expresia fetei" cuiva, în mod inevitabil, ne vine în minte reprezentarea anumitor componente (privire, poziția sprâncenelor, a buzelor, o grimasa sau un zâmbet întipărit pe fata persoanei etc.). Chipul da expresie în modul cel mai izbutit trăirilor interioare, și tot el, fiind elementul aflat cel mai "la vedere" ne poate ajuta în a fi persuasivi atunci cand susținem o problemă sau, din contră, să ne dezvăluie adevăratele trăiri. Toate componentele aflate la nivelul fetei, prin a caror punere
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
persoanei etc.). Chipul da expresie în modul cel mai izbutit trăirilor interioare, și tot el, fiind elementul aflat cel mai "la vedere" ne poate ajuta în a fi persuasivi atunci cand susținem o problemă sau, din contră, să ne dezvăluie adevăratele trăiri. Toate componentele aflate la nivelul fetei, prin a caror punere în mișcare lăsăm să se vadă, ori încercăm să ascundem ceea ce gândim ori simțim, alcătuiesc ceea ce denumim generic prin termenul: mimica. Nici unul dintre elementele alcătuitoare ale comportamentului nonverbal nu întrunește
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
așa cum arătat anterior, satisface o necesitate de ordin fiziologic, pe câtă vreme gestul de a bate (ritmic, eventual) pe banca cu pixul, în timp ce așteptăm că profesorul să delibereze într-un examen final, satisface o nevoie psihologică, deci este o exteriorizare a unei trăiri interioare. Importantă adaptatorilor nu este foarte ridicată, de aceea nici studiile asupra lor nu sunt numeroase; în cea mai mare parte, adaptatorii nu sunt studiați (învățați) pentru că, probabil nu variază foarte mult în cadrul culturilor. 2.2.3. Pragmatică Generic vorbind
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
gând, a unei idei etc., ne poate provoca zâmbetul, încruntarea, ridicarea sprâncenelor în mod întrebător, o grimasa, frământarea degetelor de la mâini, ridicarea umerilor, gesticulări excesive ale mâinilor, bâțâitul/bătutul din picior etc.; prin toate acestea ne exteriorizam stări sufletești, sentimente, trăiri de moment, pe scurt: viața psihică. Aceste manifestări, care alcătuiesc un tot format din mișcările diferitelor părți ale corpului nostru, au fost reunite, convențional, sub denumirea de "comunicare nonverbală". Pentru că termenul comportament desemnează exteriorizarea vieții psihice, si pentru că nucleul constitutiv
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
corpului include mișcări ale membrelor inferioare și ale celor superioare, expresiile faciale, privirea fixă și clipitul, postura sau poziția corpului, toate în contextul procesului de transmitere-recep-tare a mesajelor care nu presupun articularea de cuvinte, ca mijloace de manifestare a diferitelor trăiri ale individului. Deși fiecare parte a corpului poate fi utilizată pentru a transmite mesaje nonverbale, principalele canale kinezice sunt față, mâinile și brațele. Comparativ cu alte părți ale corpului, ele au o însemnată capacitate de transmitere, în special față. 2
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
comportament nonverbal general accentuat, s-a constatat că încă cinci tipuri de manifestări apar în situațiile de anxietate, vina, înșelăciune, pe scurt, cănd mințim:dilatarea pupilelor 131, clipitul 132, înălțimea vocii 133, erorile de vorbire, ezitările și transpirația palmelor 134. Trăirea sentimentului de vină și anxietate, provocat de înșelăciune este exprimat, la nivelul fetei prin expresii faciale negative. Ekman și Friesen 135 precizează că astfel de trăiri conduc și la o creștere a frecventei adaptorilor (acele comportamente care satisfac anumite nevoi
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
131, clipitul 132, înălțimea vocii 133, erorile de vorbire, ezitările și transpirația palmelor 134. Trăirea sentimentului de vină și anxietate, provocat de înșelăciune este exprimat, la nivelul fetei prin expresii faciale negative. Ekman și Friesen 135 precizează că astfel de trăiri conduc și la o creștere a frecventei adaptorilor (acele comportamente care satisfac anumite nevoi personale de tipul scărpinatului, adunarea pufului/"materiale" invizibile de pe haine, așezarea ochelarilor etc.). Cei doi autori (1972) au sugerat că un nivel ridicat de concentrare în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cât și nonverbal că există niște limite între care poate pendula comportamental, limite care presupun reguli unde permisivitatea trebuie să se îmbine armonios cu rigurozitatea. Raportată la nonverbal, adolescență combină stângăcia copilăriei în privința încercărilor de a ascunde anumite stări emoționale, trăiri, cu cea a unui început de conștientizare a importanței pe care o are manieră comportamental-nonverbală. Unele studii au demonstrat că adolescenții au abilități nonverbale adecvate, și că sunt conștienți de impactul pe care această componentă a comportamentului lor o are
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sine poate genera anumite probleme de inter-relaționare deopotrivă pentru cei incluși în această categorie de vârstă, ca și pentru cei din jurul lor, în primul rând familia. Înțelegerea însemnătății componenței nonverbale a comunicării, acordarea atenției cuvenite acestei forme de transmitere a trăirilor pe care le parcurge adolescentul oferă un plus de calitate relației dintre părinți și adolescenți. IV.2.1. Dimensiuni comportamental-nonverbale ale relației părinte-adolescent Deși ar putea părea paradoxal, una dintre explicațiile inter-relaționării "defectuoase" dintre părinți și adolescenți este reprezentată de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
aprobarea/dezaprobarea (care este mai prezenta) în legătură cu diferitele norme, reguli, "rigori" care îi sunt impuse. Dacă ar fi să ne reprezentăm în plan mental chipul adolescentului în două posturi cu semnificații opuse: acea inegalabila sclipire a ochilor pe care numai trăirea primei iubiri o poate da versus privirea cu care "aruncă săgeți" repertoriului de interdicții venite din partea părinților, si este suficient să înțelegem rolul oculezicii în ansamblul manifestărilor nonverbale specifice perioadei. Persoanele de sex feminin acorda mai multă atenție indicatorilor nonverbali
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ascultătorului sugerează înțelegerea, confuzia, acordul sau dezacordul, iar pentru ascultător, reglatorii vorbitorului indică faptul că el continuă să codifice, verificând dacă ascultătorul îi decodifica mesajele. Concluzii: 1) adeseori, adolescentul nu-și exteriorizează problemele într-un mod direct, tocmai pentru că intensitatea trăirilor sale este atat de mare, încât îi creează o anumita stângăcie în a le da curs; 2) atenția cuvenită a ceea ce transmite natură comportamental-non-verbală a adolescentului favorizează calitatea interacțiunii părinte-adolescent. Capitolul V INTERPRETAREA RELAȚIEI PĂRINTE-ADOLESCENT DIN PERSPECTIVA COMPORTAMENTULUI NONVERBAL FACIAL
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
este și cel mai des utilizat -. Faptul de a pune subiecții (adolescenți și părinți) în situația de a dialogă despre unul sau mai multe aspecte sensibile ale relației lor a fost de natură a "scoate la suprafață" o serie de trăiri, ilustrate prin expresii faciale emoționale specifice. O subliniere relevanță pentru contextul la care ne referim este cea prin care Paul Ekman afirmă că: "Investigatorul trebuie să utilizeze metode multiple pentru a studia emoția, incluzând, ori de câte ori este posibil, măsurări ale comportamentului
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
vocalizări, vorbire propriu-zisă. B. Emblemele Paul Ekman definește prin sintagma emblemă despre emoție situația în care persoana, discutând despre o emoție, utilizează o unitate de acțiune sau o combinație de unități de acțiune, fără a experimenta în mod necesar acea trăire; în orice caz, nu mai mult decât ar fi făcut-o în cazul în care ar fi folosit un cuvânt pentru a se referi la o emoție. Pentru o mai bună înțelegere a precauției legate de emblemă despre o emoție
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ca un triumf asupra altei persoane". "În amestecul fericire-frică, cel mai adesea expresia nu este o combinație, ci mai degrabă un comentariu sau o mască"210. Expresiile faciale în care tristețea se combină cu fericirea pot apărea ca urmare a trăirii unor experiențe nostalgice, dulci-amărui sau cand expresia fericirii este folosită drept mască... ceva de genul: Noroc! Nu-i chiar așa de rău; haide, să vedem un zâmbet.211. (c) familii în care sunt probleme ce nu pot fi rezolvate: o
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fericire-frică. Unități de acțiune analizate: UA1, UA2, UA5, UA6, UA7, UA12, UA14, UA25, UA26. Ekman și Friesen menționează că mulți dintre noi gândesc fericirea în tipare identice cu senzațiile de plăcere, excitare, ușurarea (eliberarea) de o anumită obligație/sarcina, cu trăirea unei experiențe pozitive referitoare la propria persoană (prețuirea, aprecierea, stima celorlalți ne conferă trăirea unor stări interioare plăcute, exteriorizate prin expresiile emoționale specifice fericirii). Semnificativ este și aspectul referitor la intensitatea cu care este trăită această emoție: de la fericirea ușoară
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Ekman și Friesen menționează că mulți dintre noi gândesc fericirea în tipare identice cu senzațiile de plăcere, excitare, ușurarea (eliberarea) de o anumită obligație/sarcina, cu trăirea unei experiențe pozitive referitoare la propria persoană (prețuirea, aprecierea, stima celorlalți ne conferă trăirea unor stări interioare plăcute, exteriorizate prin expresiile emoționale specifice fericirii). Semnificativ este și aspectul referitor la intensitatea cu care este trăită această emoție: de la fericirea ușoară/medie la bucurie sau extaz; de asemenea, fericirea poate fi exprimată zgomotos sau în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
râs cu lacrimi. Se explică faptul că prezența rasului sau a chicotelii nu indică însă intensitatea cu care este trăită fericirea; la fel de bine, persoana poate fi extrem de fericită și să nu râdă, râsul sau chicoteala apărând doar ca urmare a trăirii anumitor experiențe. Pe de altă parte, zâmbetul care este parte a expresiei faciale a fericirii apare adeseori când persoană nu este fericită; în astfel de situații, zâmbetul este folosit doar pentru a ascunde alte emoții, sau pentru a face ca
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pleoapa inferioară este tensionată, pe când la surpriză este relaxată. Datorită tensiunii, este posibilă acoperirea unei anumite părți a irisului, de către pleoapa inferioară (fapt valabil doar în cazul furiei, nu și în cel al surprizei)226. Frică De o intensitate a trăirii variabilă, frica poate fi trăită fie în combinație, fie urmată de oricare dintre emoții. O combinație care ar putea părea nefirească este cea dintre fericire și frica; autorii exemplifică această prin situația în care ne-am eliberat de o sarcină
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
atât specialiștilor, cât și celor mai puțin avizați interesați de comportamentul sexual uman. Dr. Decebal Hudiță, șeful clinicii de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului ,,I. Cantacuzino", profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București. INTRODUCERE Sănătatea sexuală este experiența, trăirea unui proces fără întrerupere de bunăstare fizică, psihică și socioculturală legată de sexualitate. În 1975, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a făcut următoarea declarație: "Există drepturi fundamentale ale individului, incluzând dreptul la sănătatea sexuală și la capacitatea de a se
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sesizate prin aplicarea unor criterii. Cercetătorul trebuie să fie as în diverse domenii ale cunoașterii și să aibă spirit de observație dezvoltat și fluiditate a gândirii. d. Empatia, se referă la capacitatea unei persoane de a se identifica emoțional cu trăirile altei persoane. e. Extrapolarea, se referă la extinderea semnificației sau a aplicării unei noțiuni, pe baza unui raționament prin analogie, în cadrul aceluiași domeniu sau alt domeniu. f. Tehnica input-output, constă în considerarea a trei elemente : intrări, ieșiri și procesul dinamic
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de litera moartă a cărții, și nu recreată imaginar din sevele memoriei afective, ca în À la recherche du temps perdu... Scriitorul insistase deja, într-unul din foiletoanele sale de tinerețe, asupra conversiunii emoțiilor estetice (care sunt directe, nemediate) în trăiri intelectuale, singurele făcute să bucure sufletul devoratorilor de artă și de literatură. Interesant e că timpul joacă și el un rol important, îndepărtându-l pe om de natura percepută nemijlocit cândva, în fragedă junețe: "Cu timpul, emoțiile estetice au devenit
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
își doarme aici somnul de veci, toropit în minciuna vechilor basme. Așa, narcotizat cu otrava lecturilor obligatorii, istețul drumeț nu părăsește leagănul mitologic nici chiar atunci când parcă ar intenționa, în sfârșit, să transmită o emoție personală, sau măcar umbra unei trăiri cât de cât autentice. În ciuda a ceea ce anunța, relatarea întârzie să devină confesiune, pentru a recurge la aceleași trucuri retorice antrenate a simula, cumplit de fals, exaltarea: "[...] mi-ar trebui ochii și mintea unui grec de pe vremea lui Homer spre
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
uimirii denotă o dispoziție parcă mai participativă, favorabilă transferului empatic. Or, secvențele acestea sunt foarte prețioase, pentru că încearcă să comunice totuși câte ceva și despre personalitatea omului de dincolo de text. Din păcate, și aici, impresia de convențional înăbușă manifestarea spontană a trăirilor interioare, iar interpretarea păstrează aerul acela de insuportabil diletantism și de platitudini încălecate ce se degajă din extazul obligatoriu al iubitorilor de turism în grup. De pildă, tablourile "marelui" Arnold Böcklin nu rețin atenția decât prin "farmecul tragic al subiectelor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
te opintești ca să te poți sui". Dar, odată retras la adăpost, călătorul uită de necazuri și se arată dispus să încerce finalmente, de la distanță, fiorul admirației sale pentru peisaj (pentru că "din depărtare, priveliștea orașului se simplifică"), cauzat însă tot de trăirea retrospectivă, culeasă din cărți: "și așa cum șed la fereastră, mă apucă taina sfântă a lucrurilor ce nu mai sunt (s.n.). În fâșii luminoase se perindează istoria Veronei, și pentru fiecare epocă, presimt mai mult decât văd (s.n.), în noapte, urma
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]