12,368 matches
-
dintre câmp și pădure este groapă de gunoi. Pădurea (în pantă mai lină) face legătura dintre sat și iazul Ezăreni. În Horpaz se practică în general economia de subzistență, fiind astfel un sat cu funcție mixtă. Sătenii cultiva vită de vie în moșia din vatra și câteva dintre fructele și legumele necesare în gospodărie zilnic (roșii, mazăre, câteva rânduri de cartofi, morcovi, ceapă, bame, mărar, pătrunjel), pomi fructiferi (vișini, cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia propriu-zisă se
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
din Bacova. O caracteristică aparte a localității o constituie tradiția viticolă. Încă de la mijlocul secolului XIX, coloniștii germani au găsit aici un teren propice viticulturii (dealul Silagiului) și au aplicat cunoștințele aduse din regiunile de baștină unde cultivarea viței de vie constituia o activitate importantă și cu tradiție (germani veniți din regiunea viticolă "Mosel-Saar-Ruwer"). Este de remarcat că spre sfârșitul secolului XIX, coloniști emigrați în America au adus aici specii de viță de vie nobilă (riesling, muscat, burgunder, schiller etc.) într-
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
regiunile de baștină unde cultivarea viței de vie constituia o activitate importantă și cu tradiție (germani veniți din regiunea viticolă "Mosel-Saar-Ruwer"). Este de remarcat că spre sfârșitul secolului XIX, coloniști emigrați în America au adus aici specii de viță de vie nobilă (riesling, muscat, burgunder, schiller etc.) într-o perioadă când tipurile de viță de vie nobile erau gelos protejate de țările cu tradiție viticolă. La Bacova aproape fiecare casă avea propria producție de vin pentru consum, dar exista și un
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
germani veniți din regiunea viticolă "Mosel-Saar-Ruwer"). Este de remarcat că spre sfârșitul secolului XIX, coloniști emigrați în America au adus aici specii de viță de vie nobilă (riesling, muscat, burgunder, schiller etc.) într-o perioadă când tipurile de viță de vie nobile erau gelos protejate de țările cu tradiție viticolă. La Bacova aproape fiecare casă avea propria producție de vin pentru consum, dar exista și un surplus care era vândut, cel mai des proprietarilor de birturi din Timișoara până și în
Bacova, Timiș () [Corola-website/Science/301336_a_302665]
-
în 1720 din cauza inundațiilor. Se pare că o parte au plecat în 1657, iar exodul a urmat în 1720. Sub Împărăteasa Maria-Terezia (1770), populația Izvinului se ocupă și cu vieritul.Dealurile din partea nordică a satului sunt plantate cu vită de vie;culesul se făcea numai prin ordin suprem,în ziua de Sfintul Mihail,care corespunde cu ziua Cuvioasei Paraschiva. Pe harta lui Griselinii din 1780 Izvinul apare din nou ca si sat populat. Între anii 1840-1843 atît la Izvin cît și
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
Silagiu colocvial "Silaj", (în colocvial "Szilas"), este o localitate componentă a orașului Buziaș din județul Timiș, Banat, România. Silagiu are un hotar deluros, foarte productiv, în care se cultivă vița de vie. Regiunea viticolă din care face parte, cea din jurul Buziașului, constituie unul din cele 5 centre viticole ale Banatului. Cele mai cunoscute vinuri din această regiune sunt: Burgund mare, Merlot, Riesling italian. Este supranumit și „satul așezat pe trei văi”. Localitatea
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
Buziaș, care a afectat mai multe case din zonă, inclusiv din Silagiu. Între 1840 - 1850 s-au stabilit câțiva coloniști maghiari și germani, de meserie viticultori. Tradiția viticolă este însă mai veche. Sigismund Ormos deținea la 1825 4 lanțe de vie și o casă, pe care le-a vândut în 1857. În însemnările sale, el vorbește despre perioadele când mergea împreună cu localnici la munca viei. În decursul secolului XIX activitatea viticolă s-a intensificat. S-au plantat soiurile Cadarcă, Majarcă, Roșu
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
meserie viticultori. Tradiția viticolă este însă mai veche. Sigismund Ormos deținea la 1825 4 lanțe de vie și o casă, pe care le-a vândut în 1857. În însemnările sale, el vorbește despre perioadele când mergea împreună cu localnici la munca viei. În decursul secolului XIX activitatea viticolă s-a intensificat. S-au plantat soiurile Cadarcă, Majarcă, Roșu bătut, Slancamenca, hibridul „Otella”. În 1888, o epidemie de filoxera bântuie în zonă timp de trei ani, distrugând toată vița de vie. Timp de
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
la munca viei. În decursul secolului XIX activitatea viticolă s-a intensificat. S-au plantat soiurile Cadarcă, Majarcă, Roșu bătut, Slancamenca, hibridul „Otella”. În 1888, o epidemie de filoxera bântuie în zonă timp de trei ani, distrugând toată vița de vie. Timp de 7 ani terenurile afectate rămân pustii. În 1895 se reia cultura viței de vie. De data aceasta se aduc soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxera. Se plantează soiuri nobile: Riesling italian, Creața
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
Cadarcă, Majarcă, Roșu bătut, Slancamenca, hibridul „Otella”. În 1888, o epidemie de filoxera bântuie în zonă timp de trei ani, distrugând toată vița de vie. Timp de 7 ani terenurile afectate rămân pustii. În 1895 se reia cultura viței de vie. De data aceasta se aduc soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxera. Se plantează soiuri nobile: Riesling italian, Creața, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner. Viile sunt cumpărate de proprietari din
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
se reia cultura viței de vie. De data aceasta se aduc soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxera. Se plantează soiuri nobile: Riesling italian, Creața, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner. Viile sunt cumpărate de proprietari din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Vârșeț și chiar Budapesta. Productivitatea crește iar vinul de Silagiu începe să devină apreciat și căutat. În consecință, suprafața cultivată cu viță de vie a crescut, localncii au început să se specializez
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner. Viile sunt cumpărate de proprietari din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Vârșeț și chiar Budapesta. Productivitatea crește iar vinul de Silagiu începe să devină apreciat și căutat. În consecință, suprafața cultivată cu viță de vie a crescut, localncii au început să se specializez în domeniu, astfel încât fiecare familie avea cel puțin o vie proprie. În 1919 Silagiu avea circa 579 ha de vie. Vinurile de Silagiu au fost pentru mult timp cele mai apreciate din
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
și chiar Budapesta. Productivitatea crește iar vinul de Silagiu începe să devină apreciat și căutat. În consecință, suprafața cultivată cu viță de vie a crescut, localncii au început să se specializez în domeniu, astfel încât fiecare familie avea cel puțin o vie proprie. În 1919 Silagiu avea circa 579 ha de vie. Vinurile de Silagiu au fost pentru mult timp cele mai apreciate din regiune. În perioada comunistă viile au fost preluate de stat, producția a fost industrializată, s-a înființat un
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
să devină apreciat și căutat. În consecință, suprafața cultivată cu viță de vie a crescut, localncii au început să se specializez în domeniu, astfel încât fiecare familie avea cel puțin o vie proprie. În 1919 Silagiu avea circa 579 ha de vie. Vinurile de Silagiu au fost pentru mult timp cele mai apreciate din regiune. În perioada comunistă viile au fost preluate de stat, producția a fost industrializată, s-a înființat un mic combinat. Acesta nu a supraviețuit perioadei de tranziție. Tradiția
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
început să se specializez în domeniu, astfel încât fiecare familie avea cel puțin o vie proprie. În 1919 Silagiu avea circa 579 ha de vie. Vinurile de Silagiu au fost pentru mult timp cele mai apreciate din regiune. În perioada comunistă viile au fost preluate de stat, producția a fost industrializată, s-a înființat un mic combinat. Acesta nu a supraviețuit perioadei de tranziție. Tradiția viticolă s-a păstrat și azi, însă la o scară mult redusă. Caracterul românesc al satului reiese
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
de familii în Mărculești, Ialomița, în total 275 de persoane. Deportații au efectuat muncă forțată până în ianuarie 1956. În casele rămase libere în Variaș au fost instalate familii de moldoveni. 24 dintre deportați și-au pierdut viața în Perieți, Fetești-Valea Viilor și Mărculeștii Noi (Viișoara, Ialomița). Întoarcerea deportaților la Variaș a dus la conflicte cu familiile de moldoveni instalate în localitate, conflicte care au durat până în anii 1960, când au fost construite blocurile de locuințe pe terenul fostei locații a pompierilor
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
pentru acești coloniști.Fiecare primește câte 24 jugh. cu prețul total pentru 70 case de 7940 coroane.Așa se întemeiază comuna de coloniști maghiari reformați:Moșnița Noua. Lacurile: Prigoriu, Sărămpău, Săliște, Livezi, Costăzi, Șarta, Űberland, Zăbran, Lunca, Sălașe, Satu Bătrân, Viile, Bistra. Râuri: Timiș Pâraie:Subuleasa, Bistra, Rătul lui Ivașcu, Râtul lui Barcu, Râtul Dracului. Baltă: Cârna. Suprafața hotarului e de 3280 jughere cadastrale din care 432.1455 jughere padure. În anul 1843 , numărul ortodoilor era 1219 , a perechilor căsătorite 274
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
care privesc chiorâș succesul ziarului nostru. Din fericire pentru cititorii noștri și pentru noi, nu mor caii când vor câinii” . La aproximativ o lună după apariția articolului "Evenimentul zilei" titra „Stăpâna găinii care a născut pui vii a ars de vie în propria casă”, cu mențiunea că „cu o lună înainte de a muri bătrâna a fost terorizată psihic de reporterii României libere și ai unui post de televiziune necunoscut, care vroiau cu orice preț să o determine să declare că ziarul
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
(în trecut "Pătârlagi") este un oraș în județul Buzău, Muntenia, România, format din localitățile componente Mușcel, (reședința), Poienile, Sibiciu de Sus, Stroești, Valea Lupului, Valea Sibiciului și Valea Viei, și din satele Calea Chiojdului, Crâng, Fundăturile, Gornet, Lunca, Mănăstirea și Mărunțișu. El se află în Depresiunea Pătârlagele, pe cursul superior al râului Buzău. Declarat oraș în 2004 (legea nr. 203 din 25 aprilie 2004), Pătârlagele are de locuitori (2011
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
-lea î.e.n.-secolul I e.n., una din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.), una medievală timpurie din secolele al VIII-lea-al XII-lea și una din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Al treilea sit, de la Valea Viei, conține o așezare geto-dacică, o necropolă din Epoca Bronzului și o altă așezare din epoca migrațiilor (secolele al VI-lea-al VII-lea). Alte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (secolul al XVIII
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
este un termen care provine din limba latină ("via"=drum + "ducere"=a duce, a conduce). Că viaduct denumim astăzi o lucrare de artă (pod), în general de lungime mare, care permite traversarea unei vai adânci de către un drum sau o cale ferată. ul este construit din piatră, cărămidă, beton
Viaduct () [Corola-website/Science/300182_a_301511]
-
consumul intern se înscrie pe o linie ascendentă. Din întreaga suprafață cultivata se reînnoiesc anual aproximativ 50 de ha. Vârstă media a plantațiilor este de 10 ani, odată cu replantările făcându-se și înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele calitative. Viile sunt plantate pe dealuri cu expunere est-vest, la altitudine de 400-500 de metri. Solul brun, de pădure, se bucură de o climă blândă, favorabilă vitei de vie. În acest “sanctuar al vinurilor albe” se cultivă suprafețe întinse de soiuri respectabile
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
odată cu replantările făcându-se și înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele calitative. Viile sunt plantate pe dealuri cu expunere est-vest, la altitudine de 400-500 de metri. Solul brun, de pădure, se bucură de o climă blândă, favorabilă vitei de vie. În acest “sanctuar al vinurilor albe” se cultivă suprafețe întinse de soiuri respectabile, a căror valoare este recunoscută în România și în străinătate: Feteasca Regală (450 ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc(200 ha), Mușcat Ottonel (150 ha), Feteasca Albă
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
-lea o mănăstire, marcată pe Harta Iosefină că "Monaster". Mănăstirea avea un interior de 120 orgii (stânjeni vienezi) lungime și 100 orgii lățime. Averea constă dintr-un arător de 10 galeți, un fanat de 2 care de fan și o vie. În anul 1745 moară mănăstirii a fost ocupată de colegiul reformat-calvin din Aiud. Înainte de 1759 trăia în mănăstire un călugăr Sofronie Pavlovici, care în urmă agitației lui Sofronie părăsește mănăstirea. În 1762 se reîntoarce, ducând la Blaj o parte din
Măgina, Alba () [Corola-website/Science/300249_a_301578]
-
femeile văduve și fetele mari.” Conscripția urbarială din 1750 e mai bogată în informații și în ceea ce privește satul Giomal, pământul acestei comune e muntos și de producție mijlocie. Pentru negoț nu-i potrivit, locuitorii de aici trăiesc din lucrul pământului, al viilor și al pomilor și producțiile acestora le duc la târgurile din apropiere la Aiud și Alba Iulia. În conscripție se dă numele tuturor capilor de familie și averea acestora. La 1805 când păstorea Popa Daniil Rad, având venit 5 ferii
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]