12,158 matches
-
televiziune NBC a primit la 18 aprilie un colet poștal de la Cho Seung-hui trimis între cele două atacuri așa cum confirmă timbrul atașat. Pachetul cuprindea un manifest de 1800 de cuvinte , fotografii și înregistrări video. Într-una din fotografii Cho este înfățișat purtând două arme iar în manifestul său se descrie protector al celor slabi și își exprimă admirația pentru masacrul de la liceul din Columbine. În total au fost 33 de decese și 29 de persoane rănite. Printre victime s-a aflat
Masacrul de la Virginia Tech () [Corola-website/Science/306913_a_308242]
-
Mare. Pe acest manuscris se precizează că Ștefan cel Mare ""a dat de s-a scris un Tetraevanghel cu mâna ierodiaconului Nicodim"". Pe una din filele acestei cărți de cult se află o miniatură de o rară frumusețe care o înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Iisus. În partea de jos a miniaturii era pictat Ștefan cel Mare, în genunchi, oferindu-i Maicii Domnului, Tetraevangheliarul. Acesta este unul dintre primele portrete laice din Moldova. Acest tetraevanghel a fost descoperit prin 1881
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
prisosurile materiale și nu are nimic pământesc. Dar marele Zaharia, descriind acest candelabru în toate amănuntele, adaugă că afară de lampă mai erau pe el șapte candele (făclii). Aceste șapte candele trebuie să le înțelegem aici în alt chip, de cum am înfățișat candela (făclia) din Evanghelie. Căci nu toate persoanele și lucrurile care sunt exprimate prin același cuvânt trebuie înțelese în unul și același chip, ci fiecare dintre cele spuse trebuie înțeles după sensul locului din Sfânta Scriptură, dacă vrem să ținem
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
înțeleptelor fecioare din Evanghelie, untdelemnul bucuriei în candelele darurilor (harismelor). Și doi măslini deasupra lui; unul de-a dreapta lămpii și altul de-a stânga". Cuvântul a descris foarte frumos și potrivit toată vedenia care se referă la Sine însuși. Căci înfățișând candelabrul, lampa, candelele, pâlniile, a adus și doi măslini. Aceasta fiindcă se cădea cu adevărat ca deodată cu lumina să fie cugetată în chip firesc și cauza care naște puterea ce întreține lumina, ca nu cumva să se stingă lumina
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
a societății care să se configureze conform unor principii, și, în mod ideal, unei concepții omogene și singulare asupra dreptății. Teoria rawlsiană a dreptății poate fi alăturată cu facilitate unei posterități contractualiste, scopul declarat al acesteia fiind acela de a înfățișa o „concepție a dreptății care generalizează și duce la un grad înalt de abstractizare teoria bine cunoscută a contractului social, așa cum o găsim la Locke, Rousseau și Kant”4. Și, înscriindu-se în această tradiție contractualistă, teoria dreptății ca fairness
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]
-
datarea acestei vechi lucrări (probabil un puț) este incertă (perioada romană sau Evul Mediu timpuriu). Informații interesante referitoare la exploatarea ocnelor de sare turdene sunt documentate în anul 1767, prin apariția la Cluj a lucrării mineralogului iezuit Joanne Fridvaldszky. El înfățișează astfel situația ocnelor și a tăietorilor de sare de la Turda în acel an: Salina de la Turda numără cinci ocne mai importante, dintre care prima se numește Superior, a doua Inferior, a treia Colosiensis, a patra S. Theresiae, iar a cincea
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
compilație/remix "„A Ballads”", lansat în martie 2003). Ayumi Hamasaki folosește unele simboluri pentru a reprezenta propriul său nume sau numele albumelor/cântecelor. De regulă, când sunt tipărite, simbolurile sunt înlocuite cu semnele speciale. Simbolul principal este utilizat pentru a înfățișa numele ei complet, în timp ce variații precum "H" și "M" au fost folosite doar o singură dată, pentru a ilustra respectivele single-uri. Transformări ale simbolului au fost întrebuințate la câteva dintre albumele lui Ayumi, precum "My Story", "(miss)understood" și
Ayumi Hamasaki () [Corola-website/Science/306942_a_308271]
-
din acest motiv în stradă, pe un ger pătrunzător. Din 1948, anul preluării bisericii de către cultul ortodox, trei tablouri de valoare ale unor membri de frunte ai familiei Rațiu au fost depozitate necorespunzător într-o magazie a bisericii (tablourile îi înfățișează pe prepozitul capitular greco-catolic Basiliu Rațiu, ctitorul bisericii, pe memorandistul Dr. Ioan Rațiu, primul președinte al Eforiei și pe protopopul greco-catolic Nicolae Rațiu). Abia de curând, tablourile au fost mutate în biblioteca bisericii. În data de 28 iulie 2011, cu
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
de Stat Oradea, 26 octombrie 1972. „Vlad Țepes în ianuarie, o capodoperă a genului.”, Dumitru Chirilă, prefață la volumul „Turnul sinucigașilor”, Mircea Bradu, Editura Arca, 2003 „Cu o remarcabilă intuiție artistică, Mircea Bradu a folosit timpul restriștei pentru a ne înfățișa un Vlad Țepeș mai uman decât bănuiam și mai crud decât știam(...)Inteligent, înzestrat cu un ochi vrăjit de frumusețea lumii, cu o uluitoare nostalgie a copilăriei, Vlad Țepeș, în viziunea lui Mircea Bradu, si-a sacrificat cu bună-știință sufletul
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
arhitectura bisericilor. Biserica, abia profilată în ceață, este așezată în ansamblul compoziției și devine astfel integrată în natură. În anul 1818, imediat după căsătorie, artistul pleacă pe insula Rügen împreună cu tânăra sa soție. Tabloul "Stânci de calcar pe insula Rügen" înfățișează un peisaj drag artistului: iarbă, stânci, copaci marea și cerul... Toate aceste elemente se suprapun în planurile tabloului. Ca și în alte opere, paleta coloristică a lui Friedrich este discretă. Marea apare ca o suprafață moale în care se reflectă
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
fost "Scufundarea vasului "Espoir"". Friedrich făcea aluzie la numele navei schfundate în apropierea Polului Nord în 1822. Tabloul ocupă un loc aparte în creația artistului. Reprezentarea catastrofei - corabia care se scufundă - este tratată în mod secundar, în timp ce blocurile de gheață sunt înfățișate în splendoarea lor deplină și amenințătoare. Tabloul prezintă realitățile naturii în forma lor cea mai elementară. "Watzmann" (1824-1825) este cel mai mare tablou (133 x 170 cm) al lui Friedrich. Această compoziție monumentală prezintă piscul Watzmann din Berchtesgadener Alpen ("Alpii
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
l-a propus și Alex Joffé cu a sa parodie "Spărturi ()" din 1967. Din distribuția acelui film au făcut parte Bourvil și Monique Tarbès. În 1996, Patrick Le Gall a regizat "Fiecare Tur ()". Comedia "Bicicleta lui Ghislain Lambert ()" (2001) a înfățișat Turul din anul 1974. În anul 2005 s-au turnat trei filme ce făceau referire la o echipă participantă în Turul Franței. Filmul german "Iadul pe roți ()", a prezentat ediția din anul 2003 din perspectiva echipei Team Telekom. Regizorul acestui
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
facem. Cred, fără nici cea mai mică exagerare, că îl iubim și că nu am fost niciodată atât de încântați de un album. Albumul nostru de debut a fost rapid și aspru, pop punk, "Without You I'm Nothing" a înfățișat partea noastră melancolică și depresivă, iar "Black Market" este o combinație perfectă a celor două laturi. E și primul album în a cărui producere am fost cu adevărat implicați, unde nu ne-a fost frică să facem ceea ce doream cu
Placebo (formație) () [Corola-website/Science/307834_a_309163]
-
Prunaru (pentru apărarea drumului către București) de la sfârșitul lui noiembrie 1916, unde din 5.000 ostași au rămas în viață doar 134. Statuia reprezintă o alegorie turnată în bronz și formată din două grupuri simbolizând Victoria și Sacrificiul. Victoria este înfățișată de un cavalerist călare avântat în plină șarjă, cu cască pe cap, având în mână o suliță și în spate o carabină, însoțit de o nimfă (înger) care are în mâna întinsă o cunună de lauri. Nimfa simbolizează îngerul de
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
reprezentată în mărime supranaturală, fiind așezată pe un soclu și un piedestal de piatră albă de granit de Italia, având împreună 6,5 metri înălțime. Statuia este realizată din bronz și are o înălțime de 3,5 metri. Domnitorul este înfățișat în celebra sa uniformă de ofițer și învăluit de mantia princiară. O replică a statuii se află în Piața Unirii din Craiova. În grupul statuar de la baza soclului sunt reprezentați în mărime naturală de către același sculptor: Mihail Kogălniceanu, Costache Negri
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași () [Corola-website/Science/307919_a_309248]
-
scriind celebra "Doina" ("De la Nistru pân' la Tisa"). Momentul prezenței eminesciene la acest eveniment a fost descris de către Ana Conta Kernbach, sora filosofului Vasile Conta. Statuia are o înălțime de 4,5 metri și este confecționată din bronz, domnitorul fiind înfățișat cu barbă și cu o coroană catolică pe cap. Neexistând niciodată un model autentic al Coroanei Moldovei, sculptorul francez a folosit pentru statuia de la Iași un model de coroană catolică, acest fapt stârnind grave contradicții și o legendă. După unele
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
înstrăinați în mijlocul marii serbări oficiale, el s-a lăsat furat de gânduri triste, iar pe buzele-i îngălbenite zbura duioșia deznădăjduită a unei doine de plângere și răzbunare"" . Eminescu nu a fost singurul dezamăgit de faptul că statuia nu îl înfățișează pe Ștefan cel Mare. Episcopul Melchisedec Ștefănescu al Romanului a făcut o interpelare în Parlamentul României cerând corectarea mistificării, pornind de la ideea că sculptorul francez Emmanuel Frémiet a folosit doar câteva desene ale lui Gheorghe Asachi, făcute din imaginație. El
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
1914-1919 și Al Doilea Război Mondial 1941-1945. În mijlocul sălii, după reamenajarea făcută de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, pe locul unde inițial era depus sicriul fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost instalat grupul statuar "“Pe aici nu se trece”", înfățișându-i pe Regele Ferdinand I al României și zeița Nike, zeița victoriei din mitologia greacă, operă realizată în anul 1924 de sculptorul Ioan Iordănescu.
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
orașului de sus”. Portretul ctitorului și jilțul său se păstrează în naosul bisericii. Inscripția amplasată pe rama tabloului este scrisă cu litere chirilice, cu excepția anului care apare în latină „Anno Domini 1754”. Portretul este lucrat într-o tempera grasă și înfățișează un personaj plin de prestanță, văzut din față, cu mâinile întinse în lateral, într-un gest de ctitor. Ducând o politică de sprijinire a Bisericii Greco-Catolice, el a adus pentru biserica din Cuhea un pictor care avea să compună unul
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
a ritualului de „sacrificare a mielului mistic” , în timpul căruia sunt extrase miride (părticele) triunghiulare adresate intercesorilor, printre care și sfântului Ioan Botezătorul. Prezența lui Melhisedec, rege-preot din „Vechiul Testament”, este legată de prefigurarea jertfei euharistice. În naos, pe poalele bolții, sunt înfățișate scene din „Geneză” (Ispita șarpelui și Alungarea din rai, Cain îl ucide pe Abel), cărora li se adaugă Lapidarea sfântului Ștefan. Pe primele două registre ale pereților naosului sunt povestite detaliat episoadele Patimilor desfășurate de la nord la sud, iar în
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
peretele vestic se desfășoară tradiționala Judecată de apoi; pe peretele estic, în registrul superior apare Sfânta Treime, căreia i se alătură și Maica Domnului, iar de o parte și de alta se înșiruie cei doisprezece apostoli. Judecata de apoi îl înfățișează în centrul compoziției pe Isus în mandorlă, îmbrăcat în veșmintele patimilor, încadrat de Maica Domnului și Ioan Botezătorul, în Deisis; de o parte și de alta a acestora se află îngeri și apostoli, plutind pe nori; mai jos apar Adam
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
peste cei cincizeciși (4 R 1,10), cf. E. Poirot, Triada Dreptului Enoh, a Sfântului Profet Ilie și a Sfântului Ioan Teologul, în ciclul lui Ilie din biserica Ieud-Deal,în Tabor 2014/nr. 7, nota 8 p. 17. Bolta altarului înfățișează Încoronarea Fecioarei, temă de glorificare a Maicii Domnului, de origine apuseană, zugrăvită în altar în legătură cu dogma întrupării. Teoria sfinților ierarhi completează programul altarului, cuprinzând registrele inferioare. Sfinții patriarhi poartă saccos, omofor încrucișat pe piept, mitră și cârjă episcopală. Alte imagini
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
dispusă o friză de caneluri care înconjoară întreaga biserică. Turla de formă octogonală are ferestre dispuse spre cele patru puncte cardinale, însă fără nici un element decorativ. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar, care înfățișează un amestec de elemente structurale clasice cum ar fi: boltirea în sistemul arcurilor piezișe a naosului - cu altele de inovație recentă: înlocuirea peretelui despărțitor dintre pronaos și naos cu arcade sprijinite pe doi pilaștri, precum și dispunerea în altar a încă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
practica instrumentală) a sa. După cum este arătat în portativul de sus, între cele două note (de plecare și finală) se trasează o linie dreaptă sau ondulată, deasupra sau dedesubtul căreia se poate scrie suplimentar "gliss." sau "glissando". Portativul de jos înfățișează notații aproximative ale unor glissandi propriu-ziși sau exacte ale unor glissandi falși, după cum urmează: b) diatonic; c) cromatic; d) microtonal (sau, mai puțin corect spus, enarmonic - în analogie cu denumirile tetracordurilor). Cei diatonici se realizează de regulă la instrumentele cu
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
lespede de piatră găsită la Turda aparține sculpturilor romane cu banchetul funebru. In tematica sculpturii funerare, banchetul funerar a devenit cu timpul un simbol al credinței în nemurirea sufletului, al vieții de după moarte. Defunctul, împreună cu membrii apropiați ai familiei, sunt înfățișați în jurul unei mese, participând la un ospăț. Placa sepulcrală de la Turda reprezintă 3 personaje: doi bărbați rezemați cu cotul pe un „kliné” și o femeie așezată pe o „kathedra” . In fața lor, pe masă, se află o „patera” ținută de
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]