11,678 matches
-
59,2 ha. Din ordinul nr. 1, cu aprobarea mănăstirii se transmite țăranilor din s. Ciuciuleni pămînt arabil 50 ha; vie - 5 ha; livadă - 15 ha. Cu consimțămîntul mănăstirii se transmite întreprinderii cooperatiste “Timoșenco” din s. Ciuciuleni 9 ha pămînt arabil și 5 ha vie.” Între anii 1945-1947 mănăstirea transmite organizațiilor de stat peste 70 ha de pămînt ca fiind “inutile”. Pînă în anul 1946 pe teritoriul mănăstirii Hâncu se afla căminul lucrătorilor gospodăriei auxiliare a sanatoriului de tuberculoză din Vorniceni
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
printre comunele în care Partidul Comunist a înființat greu organizații, datorită "“elementelor dușmănoase: preoți, învățători, chiaburi". Instalarea la putere a regimului comunist a avut drept consecință directă pentru parohia Leșu, confiscarea a 60 de hectare de fânațe, păduri și teren arabil. S-a interzis, de asemenea predarea religiei în școală. În urma pensionării părintelui Vasile Coșbuc, în 1949 este numit preot în Leșu Leon Leonte (1922-2002). Părintele Leon este reprezentantul unei veritabile dinastii de intelectuali leșeni, tatăl său, Leon, mama sa, Emilia
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
punct:" Marea Mediterană 0 m "cel mai înalt punct:" Muntele Olimp 2 919 m Resurse naturale: bauxită, lignit, magneziu, petrol, marmură, zinc, nichel, plumb, hidroenergie, grâu, fructe și legume, tutun, măsline, sare, sfeclă de zahăr, struguri, bumbac, vite Folosirea terenurilor: "teren arabil:" 19% "culturi permanente:" 8% "păduri:" 50% "altele:" 23% (1993 est.) Dezastre naturale: cutremure puternice Geografie - notă: Localizare strategică, dominând Marea Egee și drumul sudic către strâmtorile turcești; o țară peninsulară, cu un arhipelag de aproximativ 3 000 de insule. Poate fi
Geografia Greciei () [Corola-website/Science/303887_a_305216]
-
Cluj trenul regional AGC pentru piețele din România, Grecia, Bulgaria, Croația, Serbia și Bosnia sau Muntenegru. Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populației. În județul Cluj dată fiind existența unei suprafețe mari de teren arabil, pășuni și fânețe, se practică intens agricultura și creșterea animalelor. Circa o treime din suprafața județului Cluj este teren arabil, pe care sunt cultivate cereale, legume, cartofi, sfecla-de-zahăr ș.a. Există mai mult de 15.000 de ha de plantații de
Economia Clujului () [Corola-website/Science/303896_a_305225]
-
zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populației. În județul Cluj dată fiind existența unei suprafețe mari de teren arabil, pășuni și fânețe, se practică intens agricultura și creșterea animalelor. Circa o treime din suprafața județului Cluj este teren arabil, pe care sunt cultivate cereale, legume, cartofi, sfecla-de-zahăr ș.a. Există mai mult de 15.000 de ha de plantații de vie și pomi fructiferi. Creșterea animalelor este practicată, de asemenea, aceasta și datorită faptului că 50% din terenul agricol sunt
Economia Clujului () [Corola-website/Science/303896_a_305225]
-
adunarea a câte două, trei oi de la fiecare gospodar. La acelasi recensământ Tohanul Vechi avea 1.337 de bovine. 1895 - Resursele economice și de trai rezultate din situația materială a localității Tohan o deducem din recensământul suprafeței: pădure 28%, pământ arabil 27%, pășune 25%, fânețe 20%. 1902 - “Marele Dicționar Geografic al României” de George Lahovari, General Brateanu și Grigore Tocilescu în volumul 5 fascicolul 4, pag 628-629. Buc. 1902. Se scrie "“Tohani, comuna rurală jud Buzău (azi jud Prahova) plasa Tohani
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
apare la Brașov. Tohănenii au cerut o valorificare mai bună a pământului expropriat de 120.000-180.000 lei hectorul- adica 70.000.000 lei pentru suprafață de 226 de hectare pământ expropriat. Comună Tohanul Vechi numără 1.785 locuitorilor, teren arabil 1.104 hectare iugăr, iar fâneața 892 iugăre. Curtea, în numele legii, decide: terenul situat în regiunea Tohanul Vechi Zărnești din jud Brașov, în suprafață totală de 226,5627 hectare, compus din 798 parcele ai cărui proprietari actuali, suprefete, calitate și
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
compus din 798 parcele ai cărui proprietari actuali, suprefete, calitate și vecinătăți sunt prevăzute în înaltul decret regal nr 2233 din 15 mai 1937 publicat în Monitorul din Brașov 112 din 18 mai 1937 și stabilește 50.000 lei hectarul arabil, 40.000 lei hect. finatia, 25.000 lei hect. delnița adică 5 lei/mp, arabil; 4 lei/mp finatia și 2.5 lei/mp delnița." 1944 - Formațiune de luptă compusă din 57 muncitori de la uzinele “Rogifer” Tohanul Vechi formează cu
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
înaltul decret regal nr 2233 din 15 mai 1937 publicat în Monitorul din Brașov 112 din 18 mai 1937 și stabilește 50.000 lei hectarul arabil, 40.000 lei hect. finatia, 25.000 lei hect. delnița adică 5 lei/mp, arabil; 4 lei/mp finatia și 2.5 lei/mp delnița." 1944 - Formațiune de luptă compusă din 57 muncitori de la uzinele “Rogifer” Tohanul Vechi formează cu tunurile reparate aici o baterie cu care trag peste 2.600 proiectile asupra pozițiilor inamice
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
1774). Pe atunci satul avea 45 de gospodării țărănești, dintre care 42 aparțineau birnicilor. O așezare nu prea numeroasă ca populație, dar înzestrată cu toate cele necesare vietii: mori de vint, prisăci, pomeți (adică livezi cu pomi fructiferi), fînețe, pămînt arabil îndeajuns. Ocupația principală a locuitorilor era agricultura, însă, după cum ne mărturisesc documentele vremii, în sat existau și rneșteșugari: rotari, fierari, tăbăcari, cojocari. Iată și câteva nume de trăitori băștinași, menționate în dosarele aceluiași recensămînt: Ștefan Dănilă, Antohi Tabără, Ioniță Chircu
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
În afară de plugărie, localnicii făceau în mod obișnuit și cărăușie. Conform recensămîntul din 1817, aici existau de acum 140 de gospodării, moșia avînd în total 1.741 fălci: 41 fălci sub vatra satului, 400 fălci de pădure, 400 fălci de pămint arabil, 60 fălci de fîneață și 250 fălci de pășune. Printre marii proprietari locali e amintit serdarul Măcărescu. Alte mențiuni documentare din sec. XIX-XX, referitoare la situația economică și demografică a localității: la 1859 - 194 de gospodării, cu o populație de
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
arhivei Primăriei Boghiceni pot fi depistate următoarele date informative asupra actualei localități: 951 de gospodării și 859 de case individuale, 2.782 de locuitori, dintre care 2.774 români, 2.400 ha de teren agricol (1.409 ha de pămînt arabil, 366 ha de vii, 170 ha de livadă), 329 ha de teren agricol în sectorul individual, ambu¬latoriu, școală medie, grădiniță de copii, casă de cultură, 2 biblioteci, oficiu de telecomunicații, 6 magazine. Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel a
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
28 km de Basarabeasca și 52 km de Leova. Suprafața urbană a orașului este de 208,4 ha, suprafața administrativă totală ridicându-se la 14.612 ha, din care 8.413 ha de teren având destinație agricolă (livezi, vii, pământ arabil). Fondul funciar al orașului Cimișlia este destul de mare și constituie 11.920 ha datorită faptului că în componența orașului intră câteva sate. Tot din acest motiv înstructura lui prevalează eminent terenurile cu destinație agricolă, care constituie 62,4%. Fondul acvatic
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
Lipowa, Jozef Piłsudski până la Iosif Stalin, Adolf Hitler și apoi din nou Iosif Stalin, pentru a reveni, la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, la numele său inițial - strada Lipowa. Orașul acoperă o arie de dintre care sunt terenuri arabile, sunt zone urbane, sunt ape de suprafață, iar restul de stepe. Compoziția districtelor variază de la districte de tip rezidențial lângă centrul orașului, cu o combinație de blocuri de locuințe și case pe pământ, până la districte industriale și agricole la marginile
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
O ramură industrială mai deosebită o reprezintă prelucrarea diamantelor. Deși dispune de terenuri agricole reduse, mai mult de jumătate din suprafața țării fiind deșertică, iar clima și lipsa de resurse suficiente de apă o defavorizează, doar 20% din terenuri fiind arabile în mod natural, agricultura israeliană are un înalt randament datorită mecanizării și irigațiilor. Ponderea ei in economia statului este in prezent de 1.7% (din PIB)(2011). Producția agricolă anuală însumează 30 miliarde de shekeli noi israelieni (2013), sumă din
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
În 1880 a Archduke Salvador Lluis desfășoară o descriere a insulei, în cartea lui "Die Balearen". În 1910 se pun în funcțiune două faruri "Llebeig și Tramuntana". În 1941 Joan Flexas cumpărară insula și a face zona Llado în teren arabil. De ani insula este folosită ca ajutor pentru contrabandă. În 1974 compania PAMESA a cumpărat insula cu intenția de urbanizare. Acest urbanizare nu a fost niciodata efectuată datorită presiunilor asociațiilor ecologiste. În anul 1984 "Audiencia Nacional din Spania" a decretat
Insula Dragonera () [Corola-website/Science/312679_a_314008]
-
și donații. Situația materială a așezământului „Sf. Spiridon” s-a înrăutățit considerabil după 1918 când a fost nevoit să cedeze statului terenurile în scopul înfăptuirii reformei agrare. O statistică din 1914 arată că proprietățile sale cuprindeau 64.000 ha teren arabil, 23.000 hectare pădure, stațiunea Slănic Moldova, podgorii, heleștee, case, averi din care a putut construi și întreține spitale și schituri de pe tot cuprinsul Moldovei. Veniturile totale anuale se ridicau la 3,5 milioane lei, din care se întrețineau 840
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
canonice ale preotului și capelanului erau doar de 10 feldăre de semănătură și cinci care de fân. Cu timpul, porția canonică a preotului racovicean a fost substanțial mărită, astfel încât în anul 1840 aceasta avea o întindere de 10 jugăre pământ arabil și cinci jugăre de fânețe, de pe care se obțineau 15 care de fân. Venitul porției canonice în 1887 a fost de 41 de florini și 91 cruceri iar valoarea „capețiilor” de 64 florini. În 1927 „"clejia popii "” avea o suprafață
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
obțineau 15 care de fân. Venitul porției canonice în 1887 a fost de 41 de florini și 91 cruceri iar valoarea „capețiilor” de 64 florini. În 1927 „"clejia popii "” avea o suprafață de 15 jugăre, dintre care șase jugăre teren arabil iar restul fânețe. Pe de altă parte, biserica a avut și averea sa proprie, constituită fie din înzestrări datorate organelor statale, fie din danii ale credincioșilor. Dacă în anul 1733 aceasta era în suprafață doar de o câblă, pe timpul episcopului
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
pe timpul episcopului Petru Pavel Aron a crescut la 4 gălete și jumătate. Unsprezece ani mai târziu, din motive necunoscute, averea bisericii scăzuse la 1/2 câble. Situația s-a îmbunătățit doar în perioada graniței militare, astfel încât în 1851 numai suprafața arabilă a acestei averi se ridica la peste șapte jugăre. În anul 1921, structura averii bisericii a fost următoarea: suprafață care în 1950 a intrat în patrimoniul CAP din localitate. Preoții satului în ordine cronologică după anul atestării documentare au fost
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
generalul Paul Angelescu și a fost avansat la gradul de locotenent. El s-a căsătorit cu fiica unui moșier din comuna Bengești (județul Gorj), care a fost înzestrată de părinții ei cu o dotă constând din 25 de hectare teren arabil. În anii '30, Titus Gârbea a construit o casă în comuna respectivă. În perioada celui de-al doilea război mondial, colonelul Titus Gârbea a îndeplinit funcțiile de atașat militar la Berlin (1938-1940), atașat militar la Stockholm și Helsinki (1940-1942), șef
Titus Gârbea () [Corola-website/Science/311352_a_312681]
-
pământească era în principiu subiectul impozitului, dar statul nu putea să aștepte aceleasi prestații ca și de la alte forme de proprietate, derogând de la principiul obligației fiscale sub forma privilegiilor. Într-o epocă în care se făcea simțită lipsa de teren arabil, creșterea marii proprietăți religioase era prejudicioasă pentru stat, în masura în care ea se mărea în detrimentul unei proprietăți mai productive. Aceste considerații nu erau singurele care inspirau aceste măsuri; piosul împărat avea motive religioase și morale. El "biciuia" fără milă
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
industria forestieră (52.8%), industria alimentară (24,3%) și fabrici de alcool (21,5%). În domeniul agriculturii, aici funcționează 21 întreprinderi cu profil agricol, care desfășoară lucrări pe 12.290 ha de pădure și pe 9.773 ha de terenuri arabile. Raionul deține resurse naturale de petrol, gaze, izvoare de apă minerală și nămol, materiale de construcții. În raionul Vijnița există 32 școli și 18 muzee. În afară de acestea, mai există 32 cămine culturale și 35 biblioteci, Ansamblurile de dansuri populare "Smerychyna
Raionul Vijnița () [Corola-website/Science/311472_a_312801]
-
În anul 1733 în timpul conscripției efectuate de episcopul unit Ioan Inochentie Micu (1729-1743) în Stolna, sat pur românesc, erau 12 familii uniți, iar preotul lor se numea Ioan. Erau 60 de suflete, aveau biserică și casă parohială, ½ iugăr de teren arabil și fânaț de 3 care. În 1750 parohia Stolna aparținea protopopiatului Jucu (Archidiaconatus Suchiensis), din dieceza Făgărașului, erau 178 de locuitori, o biserică, un preot, un cantor, un paracliser, o casă parohială, pământ arabil de 3 găleți de sămânță și
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
și casă parohială, ½ iugăr de teren arabil și fânaț de 3 care. În 1750 parohia Stolna aparținea protopopiatului Jucu (Archidiaconatus Suchiensis), din dieceza Făgărașului, erau 178 de locuitori, o biserică, un preot, un cantor, un paracliser, o casă parohială, pământ arabil de 3 găleți de sămânță și fânețe de 3 care de nutreț. În 1755 este menționat preotul Gligor. Revenirea la Ortodoxie a avut loc, probabil, în timpul răscoalei conduse de ieromonahul Sofronie de la Cioara (1759-1761). În 1760-1762, în Stolna existau 27
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]