KorAP: Find »[drukola/base=bisericesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...448 449 450 ...453 >

11,308 matches

Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559

Dumitrescu, doctor în teologie cu o splendidă teză despre icoană. Pictorul și teologul Sorin Dumitrescu, deși mult mai tânăr, a fost nașul de cununie al lui Nichita Stănescu, la nunta acestuia cu Dora. Sorin a ținut să cunosc două fețe bisericești: mai întâi pe iubitul părinte Galeriu, duhovnicul său, și pe Bartolomeu Anania, care atunci, în 1991, locuia la Mănăstirea Văratec și era îmbrăcat în mirean. Am petrecut o seară la Văratec împreună, în 1991. Devenit arhiereu între timp, la Chișinău

by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
Bartolomeu decât în calitatea sa de scriitor, la începutul anilor '80, în Consiliul Uniunii Scriitorilor, unde era o prezență mai degrabă discretă, dar agreabilă. Interve-nea rar în discuții, însă mereu cu miez. Pe de altă parte, evoluția sa în calitate bisericească nu mi s-a părut la fel de reținută. Mă rog, nu e treaba mea, decât ca simplu credincios membru totuși al bisericii să spun aceste lucruri. Nu mai insist, că am preferat să am în această discuție a noastră un ton

by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

258 Concluzii / 271 Bibliografie / 279 Indice de nume / 293 Abstract / 303 Résumé / 315 Cuvânt-înainte Publicarea unei lucrări care analizează "Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea" ne plasează într-un spațiu geografic cultural religios și bisericesc precis, oferindu-ne ocazia să constatăm cum presa catolică din perioada analizată a reprezentat un puternic factor cultural național, influențând opinia publică și contribuind la formarea conștiințelor. Loc de formare civică și creștină, presa a fost canalul principal prin care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
principal prin care au trecut toate frământările și preocupările societății de atunci, de care Biserica catolică nu a fost străină. Și ne bucurăm că această lucrare readuce în actualitate o asemenea preocupare. Cartea de față analizează un segment de istorie bisericească din viața națiunii românești, segment de care s-au apropiat puțini autori până acum, și cei care au făcut-o, nu au reuși să ofere o privire de ansamblu satisfăcător asupra a ceea ce a reprezentat "presa catolică" în prima jumătate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ecleziastice, numită și "Presa Bună", în istoria Bisericii Catolice de ambele rituri din România în general, și în istoria Diecezei Romano-catolice de Iași și a Arhidiecezei Romano-catolice de București în special. În baza unor ample investigații în Arhivele Naționale și bisericești (românești și vaticane), autorul lucrării prezente a reușit să întocmească mini-monografii pentru principalele publicații catolice românești, suficiente însă pentru înțelegerea apariției și dezvoltării acestui adevărat fenomen cultural românesc, salutat la vremea respectivă de intelectuali de marcă ai României, precum savantul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lucrării readuce astfel în memoria colectivă repere importante din istoria presei catolice din Dieceza Romano-catolică de Iași și Arhidieceza Romano-catolică de București în prima jumătate al secolului al XX-lea, presă care a avut un rol deosebit la dezvoltarea structurilor bisericești și a vieții pastorale, a culturii religioase, a gândirii creștine, reprezentând totodată contribuția Bisericii la dezvoltarea societății românești în perioada analizată. Ancorată la fenomenul dezvoltării presei în țările catolice din Occident, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, Biserica Catolică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care merită să fie aprofundat și făcut cunoscut generațiilor tinere, pentru a rămâne ancorați într-o cultură creștină adevărată. Mă bucur să constat faptul Editura Institutul European a acceptat în planul său o temă de mare sensibilitate pentru tradiția vieții bisericești din România și a culturii românești, al cărei produs este lucrarea de succes a domnului Iulian Ghercă Munteanu, care sperăm să găsească un puternic ecou în conștiințele contemporanilor noștri. Tuturor cititorilor acestei lucrări, binecuvântare, † Aurel PERCĂ Episcop auxiliar de Iași

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
secolului al XX-lea, modul de manifestare a catolicilor în viața publică s-a schimbat. Acest fapt a determinat Biserica Catolică să acorde o atenție sporită mijloacelor de comunicare socială și întregului fenomen "mass-media"6. Documentele emise de autoritățile ierarhice bisericești și dezvoltarea instituțiilor catolice de comunicare au scos în evidență importanța acordată presei, dar și inexistența unui plan coerent de lungă durată privitor la mijloacele de comunicare. Principalele scopuri ale Vaticanului au vizat unitatea catolicismului (în urma reașezării Bisericii Catolice în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
încercat să explicăm unde s-a plasat presa catolică românească în ansablul presei catolice definite de Vatican); 4. explicația prin definiție (am definit mai exact în subcapiolul Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic ce presupunea o publicație catolică, conform ierarhiei bisericești și Papei); 5. explicația cauzală (am identificat cauzele care au stat la baza încercării de unificare a presei catolice românești și a eșecului parțial al acestui demers). Baza metodologică a investigațiilor întreprinse s-a aflat în concordanță cu principiile fundamentale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a înființa, susține și dezvolta un cotidian catolic puternic în capitala țării, care să reprezinte și să transmită poziția Bisericii Catolice vizavi de toate problemele contemporane; în același timp, el trebuia să răspundă provocărilor și unor atacuri îndreptate împotriva instituției bisericești. Această dorință a fost dublată de viziunea Vaticanului care includea crearea unui ziar exponențial pentru comunitatea catolică din România; publicația urma să fie un factor de coeziune și de unificare a catolicilor prin presă (ținând cont de diversitatea acestor credincioși

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice, memorii, jurnale, calendare, publicațiile periodice catolice din intervalul respectiv (dar și alte tipărituri cu caracter social-politic), studii și articole ale unor publiciști ai perioadei analizate, lucrări speciale și generale referitoare la subiect, enciclicile papale și alte documente ale ierarhiei bisericești privitoare la mijloacele de comunicare, precum și surse de pe internet (menite să completeze unele informații și materiale). Documentele de arhivă constituie (alături de enciclici și de colecțiile de publicații supuse analizei) principalele surse ale cercetării noastre, în condițiile în care subiectul lucrării

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
secolului al XIX-lea, modul de manifestare a catolicilor în viața publică s-a schimbat. Acest fapt a determinat Biserica Catolică să acorde o atenție sporită mijloacelor de comunicare socială și întregului fenomen "media"22. Documentele emise de autoritățile ierarhice bisericești pe această temă și dezvoltarea instituțiilor de comunicare catolice au demonstrat importanța acordată dar și inexistența unui plan coerent de lungă durată privitor la presă. Au fost măsuri luate treptat, uneori fără continuitate, și unificate relativ târziu, în cadrul Conciliului Vatican

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au cunoscut privilegiul alfabetizării, mesajul ajungea în mod indirect, prin clerul și instituțiile create special în acest scop: ordinele misionare, asociațiile de tineri și cele de caritate, învățământul confesional; toate aceste organizații preluau învățătura creștină și mesajele sale de la autoritatea bisericească și o transmiteau mai departe. Un aspect important a fost și cel al difuzării acestor informații în limbile naționale. În acest scop s-a format un cler și instituții de învățământ și de caritate autohtone, naționale și regionale. Practic, a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
răspândeau erezii scriind despre religie fără să aibă cunoștințele necesare, nelăsându-i pe cei cu autoritate în domeniu să citească articolele înainte de publicare. Giuseppe Chiaudano făcea referire la faptul că o publicație catolică era obligată să treacă printr-o cenzură bisericească, pentru a evita unele puncte de vedere legate de temele religioase care nu erau în concordanță cu poziția și viziunea Bisericii. Ca și în alte domenii, erau necesare: un studiu serios, reflecție, o doctrină solidă și precizie în limbaj, adică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
credinței erau lauda unor persoane sau a unor lucruri care nu trebuiau lăudate, cât și critica lor nefondată: nu trebuiau criticate dispozițiile date de autoritatea ecleziastică, deoarece Biserica nu era un parlament. Atunci când anumiți clerici nu se comportau în conformitate cu normele bisericești, era important să nu se dea atenție ziarelor contrare credinței, pentru că exagerau aceste fapte. Dacă nu-i puteau apăra sau scuza, ziarele puteau să facă totuși cunoscută nefericirea celor ce trageau concluzii greșite în privința Bisericii, judecând-o după cazuri izolate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cei ce au atacat credința 79. Nu puteau să fie lăudate instituțiile, societățile sau congresele care erau inițiate și organizate de către "inamicii religiei" sau care aveau statute și programe ce se opuneau în totalitate sau parțial, vreunei legi divine sau bisericești. Această interdicție nu a fost considerată suficientă 80, deși unele organizații aveau statute și programe acceptabile, însă prin modul de funcționare serveau unor interese contrare religiei; ele nu puteau fi tolerate, pentru că în acest fel catolicii ar fi propagat fără

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
culturale și sociale care s-au petrecut în epoca contemporană, cu scopul de a arăta direcția și de a-i orienta pe credincioși față de noile evenimente și fenomene care definesc societatea contemporană; ele trebuiau înțelese și explicate prin prisma învățăturii bisericești. Biserica a oferit răspunsuri la întrebări precum: "Unde se situează omul contemporan, sfâșiat de atâtea conflicte și dezechilibre?"; Unde este credința lui?"; "Cum se manifestă ea?". Răspunsurile (cuprinse în documentele Bisericii) au fost concrete și în conformitate cu valorile evangheliei, chiar dacă societatea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
trebuiau încurajate în general toate publicațiile oneste, care respectă morala, însă era necesară crearea și răspândirea unei prese specific catolice, cu scopul "hrănirii pe deplin a cititorilor cu spirit creștin". Presa catolică era editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de persoane catolice; ea trebuia să urmărească în mod vizibil formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care vizau viața Bisericii. În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presa scrisă, principiile și normele care trebuiau respectate, menirea și rolul celor implicați direct în fenomen. Biserica încuraja publicațiile oneste și astfel s-a creat și s-a răspândit o presă specific catolică, editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de diferiți credincioși catolici; ea avea ca principal scop să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care priveau viața Bisericii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
El Correo Catalán, El Correo Español, El Siglo Futuro se luptau între ele, deoarece fiecare se autoerija în apărătoarea și reprezentanta Bisericii. Problema constituirii unui organ catolic de presă unitar, la nivel național, a întâmpinat astfel numeroase dificultăți 177. Ierarhia bisericească a încercat să calmeze spiritele, pentru a face front comun împotriva liberalismului; a organizat congrese catolice naționale întrunite între 1889 și 1902; însă ziarele nu știau să distingă între apărarea Bisericii și transmiterea punctelor de vedere cu caracter politic. Din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a înființat Agenția Logos, subordonată Editurii Catolice și legată de El Debate până în 1934. În cadrul acesteia existau 25 de redactori și 250 de corespondenți aflați în provincii. El Debate a colaborat cu sindicatele agrare catolice și a apărat poziția ierarhiei bisericești în domeniul educației, unde imboldul laic al "Instituției Libere de Învățământ" influența puternic Ministerul de Instrucție Publică 186. În Spania, publicațiile catolice au dus o campanie de apărare a intereselor Bisericii (care se afla într-o continuă rivalitate cu statul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și Solidariedad Obrera (1910-1936)193. Una din publicațiile importante din presa catolică a fost, așa cum am mai spus, El Debate, care era de partea conservatorilor și care s-a bucurat de o difuzare bună; a constituit o ocazie pentru ca ierarhia bisericească să se desprindă de presa integristă și carlistă, din ce în ce mai fragmentată. Dintre ziarele carliste, amintim El Correo Español (20.000 de exemplare în 1913); printre redactorii săi se număra Benigno Bolaños, ce manifestase anumite excese verbale în săptămânalul El Fusil, apărut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a clasei politice a vremii 270. Organizarea instituțională a Bisericii Catolice din România și subordonarea jurisdicțională a celor două eparhii direct Sfântului Scaun (prin Congregația De Propaganda Fide), au făcut ca Roma să devină centrul unic al întregii administrații teritoriale bisericești românești 271; s-au înlăturat astfel pretențiile ce puteau fi emise de Biserica catolică din Ungaria, motiv pentru care crearea unei ierarhii catolice românești a fost sprijinită de autoritățile statului. Noua organizare a Bisericii Catolice corespundea statului român independent și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
secolelor, sau să analizeze regimul acestora din alte țări. Subiectul confesional nu era o doar problemă religioasă, ci și una națională, de stat: "Religia poporului român în raport cu religia celorlalte popoare din cuprinsul României, nu este o problemă de ordin pur bisericesc sau administrativ, pe care să o poată rezolva un singur paragraf din Constituția țării, ci ea este, din punct de vedere al intereselor superioare ale poporului nostru, cea dintâi și cea mai grea chestiune"277. Tabloul cultelor era mai complex

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Publicația a apărut fără întreruperi până în 1918, fiind de fapt organul Partidului Național Român din Transilvania și "apărătorul Unirii"306. Ulterior, Gazeta Transilvaniei a fost condusă de Iacobu Mureșianu 307. Andrei Șaguna a înființat Telegraful Român (Sibiu 1853) ca publicație bisericească și a susținut în paginile sale o politică adesea contrară (fiind adepții activismului) celei inițiate de Partidul Național Român. Unele publicații ale uniților erau instrumente de emancipare culturală și de "luptă națională", neavând elementele specifice unei prese religioase clasice. O

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]