12,392 matches
-
constatat că atât fizic cât și intelectual ei erau superiori „populațiilor din orașe din care se recrutează guvernele, gazetarii, deputații ș.a.m.d.”. Franchețea de caracter și onestitatea țăranilor se regăsea mai mult în felul de a fi al vechilor boieri. Astfel a fost nevoit să tragă concluzia că pătura superpusă (liberalilor) „nu era nici română de origine, nici asimilabilă măcar”. Eminescu considera că cea mai bună dovadă în sprijinul afirmațiilor sale o constituia lista numelor convivilor lui C.A. Rosetti
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
Nicolini a mai jucat piesa „Ștefan cel Mare” de Gh. Asaki și „Plumper” sau „Amestecătorul în toate” de I.F. Junger. Sala de spectacole era la Școala Domnească, unde încăpeau 40 de scaune. După zece ani, în iarna 1848-1849 mai mulți boieri și cucoane din Botoșani au jucat teatru pentru scopuri filantropice, adunându-se suma de 1045 lei în folosul săracilor. În stagiunea 1857-1858, s-a înființat o trupă teatrală moldovenească în Botoșani, sub direcîia lui Costachi Bălăceanu și a pitarului Costachi
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
scopuri filantropice, adunându-se suma de 1045 lei în folosul săracilor. În stagiunea 1857-1858, s-a înființat o trupă teatrală moldovenească în Botoșani, sub direcîia lui Costachi Bălăceanu și a pitarului Costachi Vasiliu. La 10 mai o 1858, 70 de boieri și negustori adresează Ministerului de Interne o petiție prin care cereau „înființarea și statornicirea unui teatru la Botoșani”. Prin 1860 se construiește prima sală de teatru cunoscută sub denumirea „Teatrul Petrache Cristea”, Botoșanii fiind astfel printre orașe din țară care
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
Castelul din Carpați". Romantică și exotică, povestirea descrie o întâmplare mai puțin obișnuită care se petrece în Transilvania sfârșitului de veac XIX. Personajele trăiesc, fiecare în parte, o dramă de diferite proporții, dar axa romanului o constituie drama existențială a boierului Radu Gorj, stăpânul misteriosului castel care dă titlu romanului. Iată cum este descris de Vladimir Colin: „ "Mândru și demn până la excentricitate, eroul moare ca un simbol intransigent al independenței, iar romantica lui figură continuă să impresioneză peste ani, stăruind în
Miorița lui Jules Verne () [Corola-website/Science/314188_a_315517]
-
să impresioneză peste ani, stăruind în conștiința cititorului..."” . Romanul începe cu proiectata nuntă a Mioriței, fiica jupânului Colț, cu logodnicul ei, Nicolae Deac, paznic de pădure, și se sfârșește cu săvârșirea nunții, la care participă toate personajele, mai puțin nefericitul boier Radu Gorj. Deși nu se află în prim-planul acțiunii, Miorița (în ediția franceză Miorita) e un personaj bine conturat. „Frumoasa Miorița” era „tare admirată din Verești până în Vulcan, ba chiar și mai departe. Ar fi putut s-o cheme
Miorița lui Jules Verne () [Corola-website/Science/314188_a_315517]
-
Castelul din Carpați". Romantică și exotică, povestirea descrie o întâmplare mai puțin obișnuită care se petrece în Transilvania sfârșitului de veac XIX. Personajele trăiesc, fiecare în parte, o dramă de diferite proporții, dar axa romanului o constituie drama existențială a boierului Radu Gorj, stăpânul misteriosului castel : “Mândru și demn până la excentricitate, eroul moare ca un simbol intransigent al independenței, iar romantica lui figură continuă să impresioneză peste ani, stăruind în conștiința cititorului...” Romanul începe cu proiectata nuntă a Mioriței, fiica jupânului
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
să impresioneză peste ani, stăruind în conștiința cititorului...” Romanul începe cu proiectata nuntă a Mioriței, fiica jupânului Colț, cu logodnicul ei, Nicolae Deac, paznic de pădure și se sfârșește cu săvârșirea nunții, la care participă toate personajele, mai puțin nefericitul boier Radu Gorj. Deși nu se află în prim-planul acțiunii, Miorița (în ediția franceză Miorita) e un personaj bine conturat. “Frumoasa Miorița” era “tare admirată din Verești până în Vulcan, ba chiar și mai departe.” “Ar fi putut s-o cheme
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
pe patru capitole, fiecare purtând câte un motto cu rol rezumativ și care constituie replici memorabile ale personajelor: Alexandru Lăpușneanu intră în Moldova cu o armată turcească, hotărât să-și recupereze tronul. Pe drum primește o solie compusă din patru boieri, Veveriță, Moțoc, Spancioc și Stroici, care încearcă să-l convingă că țara este mulțumită cu actualul domnitor, Ștefan Tomșa. Alexandru Lăpușneanu refuză să se întoarcă din drum și le dă de înțeles că va face tot ce-i stă în
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
Stroici, care încearcă să-l convingă că țara este mulțumită cu actualul domnitor, Ștefan Tomșa. Alexandru Lăpușneanu refuză să se întoarcă din drum și le dă de înțeles că va face tot ce-i stă în putință să slăbească puterea boierilor după ce va fi luat țara în primire. Mâhniți, toți boierii, mai puțin Moțoc, pleacă, iar acesta încearcă să-l convingă pe Lăpușneanu să vină în țară fără armată, pentru a aprecia singur situația țării. Simțind capcana, acesta râde de încercarea
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
Lăpușneanu să vină în țară fără armată, pentru a aprecia singur situația țării. Simțind capcana, acesta râde de încercarea lui Moțoc, spunându-i că-l va cruța când va prelua țara, deoarece va avea nevoie de un „intrigant” ca să țină boierii în frâu. Auzind de venirea lui, voievodul Ștefan Tomșa fuge în Țara Românească, iar Lăpușneanu este primit cu nădejde și încredere de popor. Din postura de domnitor acesta pornește să sărăcească boierii și să-i omoare la cea mai mică
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
va avea nevoie de un „intrigant” ca să țină boierii în frâu. Auzind de venirea lui, voievodul Ștefan Tomșa fuge în Țara Românească, iar Lăpușneanu este primit cu nădejde și încredere de popor. Din postura de domnitor acesta pornește să sărăcească boierii și să-i omoare la cea mai mică provocare. Moțoc, ajuns vornic, se folosește de nepăsarea lui Vodă pentru a mări taxele. Boierii apelează la soția lui, doamna Ruxanda, care încearcă să-l convingă să înceteze să omoare, amintindu-i
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
Lăpușneanu este primit cu nădejde și încredere de popor. Din postura de domnitor acesta pornește să sărăcească boierii și să-i omoare la cea mai mică provocare. Moțoc, ajuns vornic, se folosește de nepăsarea lui Vodă pentru a mări taxele. Boierii apelează la soția lui, doamna Ruxanda, care încearcă să-l convingă să înceteze să omoare, amintindu-i de viața de apoi, dar fără succes. Ca să scape într-un final de amenințarea boierilor, noul domnitor îi cheamă la un praznic, sub
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
de nepăsarea lui Vodă pentru a mări taxele. Boierii apelează la soția lui, doamna Ruxanda, care încearcă să-l convingă să înceteze să omoare, amintindu-i de viața de apoi, dar fără succes. Ca să scape într-un final de amenințarea boierilor, noul domnitor îi cheamă la un praznic, sub pretext de împăcare și pune gărzile să-i omoare. Ulterior pune să li se taie capetele și să fie așezate pe o masă. Mulțimea se adună afară furioasă și-l cere pe
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
afară furioasă și-l cere pe Moțoc drept ofrandă, cerere pe care domnitorul le-o satisface fără ezitare. Apoi o aduce pe soția sa în sala măcelului, ca "„leac de frică”", dar aceasta leșină. Singurii care scapă sunt cei doi boieri tineri, Spancioc și Stroici, care fug și trec Nistrul. Patru ani mai târziu, Alexandru Lăpușneanu îi face pe plac doamnei Ruxanda și nu mai omoară, doar schingiuie. El încearcă să-i prindă pe cei doi boieri fugari (Spancioc și Stroici
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
scapă sunt cei doi boieri tineri, Spancioc și Stroici, care fug și trec Nistrul. Patru ani mai târziu, Alexandru Lăpușneanu îi face pe plac doamnei Ruxanda și nu mai omoară, doar schingiuie. El încearcă să-i prindă pe cei doi boieri fugari (Spancioc și Stroici), fără succes însă, și, în așteptarea unui atac, întărește cetatea Hotinului, unde se îmbolnăvește de febră tifoidă și e bântuit de cruzimea sa din trecut. Alexandru îl cheamă pe mitropolitul Teofan, își cere iertare și cere
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
sub numele de Paisie și-l numesc domnitor pe fiul lui minor, Bogdan. Auzind acestea, Spancioc și Stroici se întorc în țară. La trezire, Lăpușneanu este cuprins de furie aflând faptele mitropolitului și-l dă afară din cameră. Cei doi boieri, care stăteau la ușă, o conving pe Ruxanda că Lăpușneanu vrea să-l omoare pe Bogdan și o conving să-l otrăvească. Tot cei doi, Spancioc și Stroici, îl veghează pe Alexandru când acesta își dă duhul. Este personajul eponim
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
Stroici, îl veghează pe Alexandru când acesta își dă duhul. Este personajul eponim al operei, statut care îi relevă importanța. Proiecție romantică a unei figuri istorice reale, Alexandru Lăpușneanu este un personaj static, încrâncenat, până la sfârșit, în teribila luptă împotriva boierilor. Personaj principal a cărui voință domină destinele supușilor, acesta reprezintă tipul Tiranului crud și violent, care încalcă orice principii religioase și morale, în scopul de a-și păstra puterea. Cuvintele proprii îl caracterizează ca pe un om hotărât („"Dacă voi
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
și morale, în scopul de a-și păstra puterea. Cuvintele proprii îl caracterizează ca pe un om hotărât („"Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu..."”), lucid și prevăzător care nu acceptă să renunțe la oastea străină, gândindu-se că boierii îl vor trăda din nou. Alteori, felul în care vorbește îi relevă viclenia și prefăcătoria. Așa se întâmplă în scena cuvântării de la mitropolie, când se preface că regretă ceea ce a făcut: „"m-am arătat cumplit, rău, vărsând sângele multora. Unul
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
cuvântării de la mitropolie, când se preface că regretă ceea ce a făcut: „"m-am arătat cumplit, rău, vărsând sângele multora. Unul Dumnezeu știe de nu mi-a părut rău și de nu mă căiesc de aceasta"”. În aceeași zi, după uciderea boierilor, când mulțimea cere capul lui Moțoc, acesta speră că Vodă îl va salva, punând tunurile să tragă în acea gloată de „proști”. Răspunsul lui Lăpușneanul („"Proști, dar mulți"”) îi atestă inteligența și calitățile de bun psiholog, întrucât astfel scapă de
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
când mulțimea cere capul lui Moțoc, acesta speră că Vodă îl va salva, punând tunurile să tragă în acea gloată de „proști”. Răspunsul lui Lăpușneanul („"Proști, dar mulți"”) îi atestă inteligența și calitățile de bun psiholog, întrucât astfel scapă de boierul intrigant și-și atrage poporul. Unele atitudini ale voievodului scot în evidență alte trăsături. Sfătuit să facă drumul înapoi, căci țara nu-l vrea, Lăpușneanul abia își stăpânește impulsivitatea, punând mâna pe buzdugan (pentru a-l lovi pe sol), tot
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
Ruxanda pare a fi un înger căzut în Infern. Pentru a se salva și, mai ales, pentru a-și mântui fiul de moarte, blânda doamnă acceptă „rolul” care i se dă: ea va deveni „mâna” pedepsitoare a destinului. Este un boier „"învechit în rele"” (cum îl caracterizează chiar voievodul) și un trădător care l-a părăsit pe domitor, atunci când îi era greu (în prima domnie), procedând la fel și cu Tomșa - Vodă. Laș și slugarnic, acceptă să rămână alături de Lăpușneanul (căruia
Alexandru Lăpușneanul (nuvelă) () [Corola-website/Science/314302_a_315631]
-
interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Szabolcs Cseh, Ion Dichiseanu, Ion Besoiu și George Motoi. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Cu banii obținuți pe odoarele lăsate de domnul Tudor Vladimirescu în grija boierului Stroe Grădișteanu, pe care Mărgelatu le-a protejat cu greu de hoți și de oamenii Agiei, sunt cumpărate arme pe care conjurații le transportă de la Viena în Țara Românească. Cu ajutorul acelor arme, organizația conspiraționistă „Frăția” vrea să declanșeze o revoluție
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
Agiei, sunt cumpărate arme pe care conjurații le transportă de la Viena în Țara Românească. Cu ajutorul acelor arme, organizația conspiraționistă „Frăția” vrea să declanșeze o revoluție. La o nuntă la care participă protipendada Bucureștiului o caretă din care cad morți patru boieri: Mitiță Cantacuzène (nașul), Costache Marinescu, Hristu Vlădoianu și Iancu Iatropol. Pe pieptul unuia dintre ei se află un trandafir galben. Careta fusese atacată de niște bandiți, iar vizitiul, lăsat în viață, a auzit pe unul dintre ei spunând: "„Dă-i
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
de niște bandiți, iar vizitiul, lăsat în viață, a auzit pe unul dintre ei spunând: "„Dă-i la cap, Mărgelatule!”". Aga Mavrodineanu (Traian Stănescu), care-l înlocuise pe aga Villara ce fusese omorât, și ceilalți invitați deduc că cei patru boieri fuseseră uciși de Mărgelatu (Florin Piersic). Aga spune că cei patru boieri fuseseră infiltrați în cadrul „Frăției”, iar jocul lor dublu fusese descoperit. Mărgelatu este urmărit de oamenii Agiei, dar reușește să fugă. În scopul de a afla ce planuri au
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
dintre ei spunând: "„Dă-i la cap, Mărgelatule!”". Aga Mavrodineanu (Traian Stănescu), care-l înlocuise pe aga Villara ce fusese omorât, și ceilalți invitați deduc că cei patru boieri fuseseră uciși de Mărgelatu (Florin Piersic). Aga spune că cei patru boieri fuseseră infiltrați în cadrul „Frăției”, iar jocul lor dublu fusese descoperit. Mărgelatu este urmărit de oamenii Agiei, dar reușește să fugă. În scopul de a afla ce planuri au bonjuriștii, aga Mavrodineanu o trimite pe Agatha Slătineanu (Marga Barbu) la băi
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]