15,033 matches
-
confesiune ironică: "Prin fire, aveam toate datele pentru a nu ajunge ministru de Externe. Sînt sedentar. Nu pur și simplu leneș, ci sedentar cu sistemă, ideolog al sedentarismului. Cred că obiceiul de a călători e un scandal. Cravata mă sufocă, costumul mă falsifică. Protocolul îmi stîrnește ilaritate. Sînt alergic la surîsul de complezență, iar conversația "de dineu" mi se pare, intelectualmente, o umilință. Mă deprimă obligația de a rosti discursuri scrise de alții/.../. Sufăr de sincerism, sînt dubitativ, colocvial în exces
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
ani de muncă se trezește dat afară, și ar vrea să mai lucreze doi ani; de-asta își întîlnește fiul, ca să-l roage să-i facă rost de o slujbă; șofer sau paznic de noapte. Fiul e un tip la costum, grăbit, opac, dur, sarcastic, cu poftă de mîncare (un actor tînăr, Mimi Brănescu, se dovedește un excepțional partener de dialog pentru “monstrul” Rebengiuc). În rostirea lui Rebengiuc, cea mai tandră și mai înduioșătoare replică din film sună așa: ... Nu pot
Viitorul sună scurt by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13097_a_14422]
-
boruri largi, Fellini este deghizat într-un alt artist: este vorba de Aristide Bruant, unul din principii boemei franceze imortalizat de penelul lui Toulouse-Lautrec. Expoziția propune publicului diverse tipuri de exponate: biroul regizorului și megafonul său de la Cinecittà; colecțiile de costume originale create pentru Satyiricon și Roma; câteva dintre obiectele de decor din La dolce vita; instantanee de pe platourile de filmare; postere originale ale peliculelor; desene și crochiuri autografe făcute pe diferite suporturi, chiar și pe șervetele restaurantelor; definiții și expresii
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
98 este o cifră notabilă, mai cu seamă considerând extensia stilistică de la Gluck la Britten sau Prokofiev și creația contemporană. Cartea a fost lansată în deschiderea Săptămânii festive a Operei alături de un CDrom care ilustrează și activitatea departamentelor tehnice (decoruri, costume etc.) care, trebuie spus, numără adevărați maeștrii în domeniu - completând astfel cartea. Tot o privire spre trecut, un omagiu adus celor ce au împlinit pe această scenă o epocă de apogeu a artei lirice românești a fost și decernarea din partea
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
ci doar sunt plimbate fără o justificare dramaturgică sau estetică. Ai senzația că determinarea întregii viziuni regizorale stă în teama de liniște, de gol. O componentă valorizantă a montării este scenografia monumentală și elegantă semnată de Cătălin Ionescu-Arbore, mai ales costumele în combinații coloristice încântătoare, fundalul neoclasic, oferind reale satisfacții vizuale. Rolul titular - Mefistofele - este copleșitor atât scenic cât și vocal; el domină întreaga acțiune, este permanent în scenă și solicită la maximum forța dramatică a interpretului. Mihnea Lamatic a realizat
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
cântece noi: Când a fost să moară Ștefan, La cișmele, Mândră floricea, Cântec de seară, Of, dor,dor. Festivitatea a început în dangăt de clopote și a urmat cântecul Când a fost să moară Ștefan. Toți coriștii erau îmbrăcați în costume naționale și aveau câte o lumânare aprinsă în mână. S-a citit un fragment din "Domnia lui Ștefan cel Mare și Sfânt", în limbile română și lituaniană, apoi un fragment din Testamentul lui Ștefan. Cu mult interes au fost ascultate
Românii din Lituania sărbătoresc pe Ștefan cel Mare. In: Curierul „Ginta latină” by Lucia Barkiene () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2340]
-
car nefolosit privind spre Carul Mare - nici tu nu ai boi? ziua de Crăciun - îl iert pe maidanezul care m-a mușcat are un dinte doar contra hingherilor - se cheamă canin mă-ntreb: sintagma credincios ca un câine are feminin? costum de nuntă - o pereche de molii într-un buzunar iezii pe imaș - câți din ei vor deveni capra vecinului? Referință Bibliografică: Din răget, ciripit, lătrat, destul de multe-am învățat / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1235, Anul IV
DIN RĂGET, CIRIPIT, LĂTRAT, DESTUL DE MULTE-AM ÎNVĂŢAT de DAN NOREA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349733_a_351062]
-
sănătate și dezvoltare armonioasă, stimulare a imaginației, a memoriei, a puterii de creație, înțelegem de ce părinții apelează la balet ca la un partener în educația copiilor. Cât despre aceștia, copiii sunt fascinați de subiectul narativ al baletului, de personaje și costume care îi transpun într-o lume de basm. Câte fetițe nu vin să „baleteze” ca să fie prințese?! Și mai este ceva, în cazul elevilor mei: spectacolele care au loc pe scena Operei Române din Timișoara și care le dă sentimentul
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
este creată în mare parte și de costumație. Realizarea ei cere imaginație, migală, materiale specifice, accesorii speciale și... bani. Fiecare grupă de vârstă execută în timpul spectacolului două, trei și chiar mai multe numere, ceea ce înseamnă cam tot atâtea schimbări de costume. Spun toate astea ca să subliniez implicarea părinților ce suportă costurile și să le mulțumesc pe această cale pentru efortul lor. Cornelia TURLEA-CHIFU:Ziua spectacolului este o sărbătoare pentru familiile copiilor. Părinți, bunici, străbunici, frați, prieteni, înarmați cu aparate foto se
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
cu Opera Română din Timișoara sub conducerea maestrului Corneliu Murgu, prin faptul că de două ori pe an sala și scena sunt ale noastre și ne putem desfășura cu succes spectacolele. De asemenea beneficiem de concursul croitoriei Operei în confecționarea costumelor necesare spectacolelor. Ne bucurăm de susținere din partea maestrului Ciprian Cipu, directorul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, care ne asigură sala în care își desfășoară activitatea Studioul de Dans „Ana Valkay”. Și mass-media locală ne alocă spații în
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
Liliana Cenean și Ștefan Caragiu rezolva delimitări multiple și funcții diferite ale încăperilor, cu transformări rapide și eficiente, pînă la cea globală: de la interiorul burghez, cochet, rafinat, cu obiecte de preț, la secția de ecarisaj patronată de tovarăși revoluționari. Poate costumele Zînei și Dariei, fidele asistente și menajere ale profesorului, sînt undeva pe la jumătatea drumului: nu merge materialul lucios, pretențios al rochițelor, cu varianta saluri, broboade, ciorapi fini negri, șosete groase albe și un fel de pîslari. Mă întorc și mă
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
a stroboscoapelor și de o muzică de fond neteatrală. Unii actori se străduiesc, fie și episodic, să-și construiască un traseu al personajelor - Alexandru Jitea, George Alexandru, Mihaela Rădescu - dar prea puțin din efortul lor se materializează în prezența scenica. Costumele Ioanei Alboiu pot fi remarcate doar în sîrguința exagerată cu care pune în valoare elegantă ce se vrea fină a unuia dintre personajele principale, Prior Walter (George Alexandru), homosexualul contaminat de SIDA. Spațiul lui Marius Alexandru Dumitrescu, conceput că un
Cui prodest? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18154_a_19479]
-
Nu s-a găsit un spațiu pentru întîlnirea finală din bibliotecă mult invocată și imaginata. Momentul incendiului este unul spectaculos, și din punct de vedere scenografic. Luana Drăgoescu a adoptat, firesc cu atmosfera cărții, un ton simplu și sobru al costumelor călugărești de diferite ordine. Muzica lui Anton Suteu amplifica fiorul dramatic, religios. În spectacolul lui Grigore Gonta Numele trandafirului după Umberto Eco, deliciile acelui spectator în fabula sînt cu mult diminuate față de cele ale presupusului lector în fabula. Și oricum
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
cel mult, prin cele cîteva nume mai stranii ale vrăjitoarelor sau ale strămoașelor acestora, sau prin fotografii. Spre deosebire de text, fotografia - acolo unde apare - se bazează tocmai pe conformitatea cu prototipul vrăjitoarei țigănci, în varianta autohtonă (cu băsma, uneori chiar în costum popular). Oricum, afirmate explicit sînt alte identități etnice: maghiară - doamna Dafina din Ploiești, nepoata Frunsolenei "este unguroaica de origine din Budapesta"; o femeie recunoscătoare mulțumește "Anei Maria, unguroaica, că m-a rezolvat" - și, desigur, românească: "doamna româncă ghicesc în cărți
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
comediei lui Shakespeare. Sau care sînt soluțiile asupra unor scene, relații sau probleme importante ale textului. Care este contribuția personală și cu ce propuneri o să-mi agațe memoria. Unde cred că începe dezechilibrul construcției. La capitolul scenografie. Personajele nu poartă costume, ci haine. Sau toalete de-a dreptul. Care nu au nici-o legătură cu teatrul, nici ca idee, nici ca studiu de personaj, nici ca materiale. Sandale cu toc și strasuri, piele, mătase și ciorapi de plasă, vreo cinci-șase toalete pentru
Comedia erorilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14338_a_15663]
-
de la actorie care trebuie să-și fixeze repere majore, esențiale, criterii general valabile și nu doar locale, contextuale. Teatrul Național din Iași: A douăsprezecea noapte de William Shakespeare. Traducerea: Mihnea Gheorghiu. Regia, coregrafia, ilustrația muzicală: Beatrice Rancea. Décor: Helmuth Sturmer. Costume: Irina Schrotter. Distribuția: Florin Mircea, Petru Ciubotaru, Emil Coșeru, Gabriela Iacob, Constantin Pușcașu, Cătălin Tudor Manea, Livia Iorga, Pușa Darie, Nicolae Bichir, Dumitru Năstrușnicu, Constantin Avădanei, Gelu Zaharia, Daniel Busuioc.
Comedia erorilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14338_a_15663]
-
De pildă, decorul, chiar dacă am înțeles că este gîndit în spirit clasic, mi se pare nefinisat la nivelul propriei idei a scenografului Puiu Antemir, lăsat cumva pe jumătate pregătit pentru funcția lui, fără detalii și fără obiecte alese cu grijă. Costumele Ancăi Răduță sînt gîndite coerent (și pînă în cel mai mic detaliu de accesorii - bijuterii, broșe, ace de păr, pălării etc.), dar numai cele pentru personajele feminine, spectaculoase și la petrecerea dată în cinstea numiri lui Necșulescu ca ministru, costume
Mici drame? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14360_a_15685]
-
Costumele Ancăi Răduță sînt gîndite coerent (și pînă în cel mai mic detaliu de accesorii - bijuterii, broșe, ace de păr, pălării etc.), dar numai cele pentru personajele feminine, spectaculoase și la petrecerea dată în cinstea numiri lui Necșulescu ca ministru, costume ce rimează cu individualitatea fiecărei dame. Pentru personajele masculine nu a găsit nici o idee, fiecare este îmbrăcat cam la întîmplare, cu excepția lui Iorgu Langada, în neconcordanță cu timpul sugerat de costumele partenerelor. Desenul caraghios din piesă este pus în valoare
Mici drame? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14360_a_15685]
-
petrecerea dată în cinstea numiri lui Necșulescu ca ministru, costume ce rimează cu individualitatea fiecărei dame. Pentru personajele masculine nu a găsit nici o idee, fiecare este îmbrăcat cam la întîmplare, cu excepția lui Iorgu Langada, în neconcordanță cu timpul sugerat de costumele partenerelor. Desenul caraghios din piesă este pus în valoare cu aplomb, dar fără tradiționala șarjă și cabotinism, de Vladimir Găitan în rolul titular. Fățărnicia și jocul ambiguu, la două capete, îi însoțesc, cu măsură, întreaga apariție. De fapt, este o
Mici drame? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14360_a_15685]
-
așteptat. Este indiscutabilă contribuția pe care o au în spectacolul lui Dabija actorii Gabriela Popescu, Vladimir Găitan, Ion Lucian, în special, precum și spiritul profesionist al întregii echipe. Teatrul de Comedie: ...Escu de Tudor Mușatescu. Regia: Alexandru Dabija. Decoruri: Puiu Antemir. Costume: Anca Răduță. Distribuția: Vladimir Găitan, Gabriela Popescu, Ion Lucian, Gheorghe Șimonca, Dumitru Chesa, Aurelian Bărbieru, Delia Nartea, Mihaela Teleoacă, Marius Florea Vizante, Eugen Racoți, Mihaela Măcelaru, Șerban Georgevici, George Grigore.
Mici drame? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14360_a_15685]
-
Evident, cu vin nebotezat. Tocmai începusem să mă întreb dacă pe Sfântul Adrian îl vom sărbători chiar de la anul sau va trebui să așteptăm încotrocenizarea d-nei Dana Năstase, când premierul-minune s-a lățit peste ecranele televizoarelor, anunțând c-a îmbrăcat costumul de cruciat al anticoruției. N-avem decât să-i dorim succes, dar prea sună dizolvarea consilierilor bucureșteni în acidul purificator al justiției pesediste cu o diversiune. Condiționat de organismele internaționale să lichideze cancerul învârtelilor deocheate, Adrian Năstase a început asemeni
Ramadanul românesc (Pamflet cu damf de caltaboș) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15582_a_16907]
-
Articolul UNIC Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.640/2004 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea și funcționarea Muzeului Costumelor Populare din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 20 octombrie 2004, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General
HOTĂRÂRE nr. 2.052 din 24 noiembrie 2004 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.640/2004 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea şi funcţionarea Muzeului Costumelor Populare din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163222_a_164551]
-
20 mm, prinse în partea superioară prin cusătura beteliei, iar în partea inferioară prinse cu nasture de format mic, astfel încât pantalonul să permită portul centurii a cărei lățime este de 50 mm. 3. Fusta se confecționează, în locul pantalonului, numai la costumul de vară al femeilor. Croiala este dreaptă, lărgimea stabilindu-se în raport cu talia, iar lungimea este de 50 mm sub rotula genunchiului. 4. Cămașa-bluză se confecționează din poplin sau tercot de culoare bleu, închisă la gât și încheiată cu 5 nasturi
REGULAMENT-CADRU din 9 decembrie 2004 de organizare şi funcţionare a Poliţiei Comunitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164192_a_165521]
-
lățime) cusută în partea dinspre umăr și prinsă cu un nasture în partea interioară, pe care se aplică tresele de ierarhizare. Lărgimea scurtei îmblănite se stabilește în raport cu talia, acoperind în întregime bazinul. 9. Șapca se confecționează din același material cu costumul de vară sau de iarnă, după caz. Calota șepcii este de formă ovală, cu distanță de 20 mm între diametrul lățimii și diametrul lungimii, este întinsă cu ajutorul unei sârme din oțel, pentru a-și menține forma. Banda are diametrul ce
REGULAMENT-CADRU din 9 decembrie 2004 de organizare şi funcţionare a Poliţiei Comunitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164192_a_165521]
-
Articolul UNIC Hotărârea Guvernului nr. 1.640/2004 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea și funcționarea Muzeului Costumelor Populare din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 20 octombrie 2004, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "Art. 9. - Se aprobă suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul
HOTĂRÂRE nr. 1.873 din 4 noiembrie 2004 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.640/2004 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea şi funcţionarea Muzeului Costumelor Populare din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162563_a_163892]