12,743 matches
-
să devină malefică și, în vederea autoconservării, poate fi nevoie să chibzuim care este calea capabilă să ne ducă la țintă. Deseori va trebui, în această situație, să înlăturăm instinctul involuntar. Mai ales în asemenea momente de cotitură, devenim conștienți de eul nostru real, prin faptul că ne îndreptăm atenția asupra ființei noastre interioare, asupra strădaniei noastre centrale și împrejurarea că această conștiință se ia pe sine însăși ca obiect poate însemna atunci un mare progres. Dacă ținem seama de eul real
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de eul nostru real, prin faptul că ne îndreptăm atenția asupra ființei noastre interioare, asupra strădaniei noastre centrale și împrejurarea că această conștiință se ia pe sine însăși ca obiect poate însemna atunci un mare progres. Dacă ținem seama de eul real, stările totale sînt mai hotărîtoare decît cele individuale. Acestea din urmă pot să dispară fără efecte puternice, fără ca prin nașterea ori prin influența lor să se găsească într-o legătură precisă cu ceea ce constituie, în noi, centralul propriuzis. Psihologia
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
va fi mereu incompletă. În afară de asta, cea care va izbuti să predomine nu va fi totdeauna o singură stare totală. În viața aceluiași om, mai multe stări totale se pot înlocui între ele, poate chiar într-atît încît conceptul însuși de eu real poate deveni problematic în unele cazuri. În cazul personalităților puternic conturate, va exista totuși o stare totală care își transmite particularitatea întregului rest al vieții spirituale. Ea nu are nevoie să fie prezentă permanent,; dar își exercită neîntrerupt consecințele
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sensul că cele din urmă s-ar caracteriza printr-o conștiință liniștită, situîndu-se în afara a tot ceeea ce ne prezintă fantezia sau arta. Există, indubilabil, stări în care deosebirile dintre aceste trei genuri de sentiment au dispărut, prin faptul că eul nostru central sau real poate ființa tocmai pentru că poate fi plin de o simpatie vie pentru niște ființe reale sau reprezentate și de abia după aceea se întoarce la existența sa izolată, așa încît, prin uitare de sine, va fi
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poate ființa tocmai pentru că poate fi plin de o simpatie vie pentru niște ființe reale sau reprezentate și de abia după aceea se întoarce la existența sa izolată, așa încît, prin uitare de sine, va fi suferit totuși o schimbare. Eul nostru real poate oscila între uitarea de sine și conștiința de sine iar înclinarea spre uitarea de sine este adeseori cea mai rodnică. Desigur, Lehmann recunoaște tranziții între cele trei feluri de sentimente dar această recunoaștere nu este suficientă. Chestiunea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai rodnică. Desigur, Lehmann recunoaște tranziții între cele trei feluri de sentimente dar această recunoaștere nu este suficientă. Chestiunea esențială este dacă are dreptate spunînd că reprezentarea despre mine însumi ca diferit de toate și de toți ceilalți, deci reprezentarea eului, are importanța și omniprezența pe care el i le atribuie. Așa cum am observat mai sus, poate exista un eu real fără reprezentare de eu. Altceva e faptul că atunci cînd se pune întrebarea, în psihologie, pe ce ne bazăm, în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
esențială este dacă are dreptate spunînd că reprezentarea despre mine însumi ca diferit de toate și de toți ceilalți, deci reprezentarea eului, are importanța și omniprezența pe care el i le atribuie. Așa cum am observat mai sus, poate exista un eu real fără reprezentare de eu. Altceva e faptul că atunci cînd se pune întrebarea, în psihologie, pe ce ne bazăm, în mod justificat, ca să vorbim în genere despre un eu, indicăm printre altele eul real, cu sensul cu care am
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
spunînd că reprezentarea despre mine însumi ca diferit de toate și de toți ceilalți, deci reprezentarea eului, are importanța și omniprezența pe care el i le atribuie. Așa cum am observat mai sus, poate exista un eu real fără reprezentare de eu. Altceva e faptul că atunci cînd se pune întrebarea, în psihologie, pe ce ne bazăm, în mod justificat, ca să vorbim în genere despre un eu, indicăm printre altele eul real, cu sensul cu care am înțeles cuvîntul mai sus. Chestiunea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
observat mai sus, poate exista un eu real fără reprezentare de eu. Altceva e faptul că atunci cînd se pune întrebarea, în psihologie, pe ce ne bazăm, în mod justificat, ca să vorbim în genere despre un eu, indicăm printre altele eul real, cu sensul cu care am înțeles cuvîntul mai sus. Chestiunea că dacă e bine că circumstanțele pe tărîmul vieții psihice, devin tot mai nestatornice, pe măsura dezvoltării progresive, nu se cuvine discutat aici. Mari primejdii și mari lucruri bune
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se află în luptă. Mîhnirea, de exemplu, nu este atunci sentimentul dominant; el se înstăpînește numai în niște condiții favorabile, pe cînd altminteri tristețea cauzată de pierdere și bucuria pentru valoarea celui pierdut se înlocuiesc între ele. Caracterul unui om eul real nu apare, în general, nedivizat, în fiecare stare particulară. Numai în momentele culminante ale vieții sîntem realmente noi înșine, adică sîntem stăpîniți de sentimentul total, format sub influența trăirilor noastre. În alte momente, predomină niște euri parțiale, mai mult
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Caracterul unui om eul real nu apare, în general, nedivizat, în fiecare stare particulară. Numai în momentele culminante ale vieții sîntem realmente noi înșine, adică sîntem stăpîniți de sentimentul total, format sub influența trăirilor noastre. În alte momente, predomină niște euri parțiale, mai mult sau mai puțin periferice. Iar raportul dintre central și periferic poate fi foarte divers la naturi deosebite între ele. Adeseori, numai o cunoaștere foarte precisă poate descoperi firele ce leagă perifericul și parțialul cu centralul și totalul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și intervine (sau nu intervine) într-însa. Deseori, așa cum arătam în Psihologia mea, de abia printr-o chibzuință profundă, întreprinsă cu toată energia, se va putea vedea, într-o anumită situație care îți cere să acționezi, ce este de fapt eul nostru real, valoarea noastră fundamentală. Se prea poate întîmpla însă ca eul real, ce stăpînea mai înainte în noi, să se schimbe într-un mod decisiv, în cazul unei reflecții ce ne opune realităților vieții, așa încît ceea ce descoperim în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mea, de abia printr-o chibzuință profundă, întreprinsă cu toată energia, se va putea vedea, într-o anumită situație care îți cere să acționezi, ce este de fapt eul nostru real, valoarea noastră fundamentală. Se prea poate întîmpla însă ca eul real, ce stăpînea mai înainte în noi, să se schimbe într-un mod decisiv, în cazul unei reflecții ce ne opune realităților vieții, așa încît ceea ce descoperim în astfel de momente nu este tocmai ceea ce se găsea la bază, pînă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
depune mărturie aici despre trăinicia legăturii și o vor strînge, poate, și mai tare. Toate aceste forme ale humorului pot apărea ca stări de moment (emoții sau doar cute sufletești), ca stări de durată (stări sufletești) sau ca expresii ale eului real (mentalitate). Această ultimă formă o numesc, în lucrarea defață, marele humor. În Psihologia mea (VI E, 9), am luat în considerație doar formele humorului care pot fi caracterizate ca unitate între vorba de spirit și simpatie: James Sully (Essay
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ale altora, o glumă legată de valorificarea pozitivă a activității și suferinței lor. În contrast cu desfășurarea evoluției ce duce de la instinctul originar de autoafirmare la egoism (Psychologie, VI C, 1), aceste tipuri sînt urmarea unei dezvoltări ce exclude parțialitatea în cadrul propriului "eu" izolat și în interesele acestuia. Iar această emancipare s-a obținut la școala experienței vieței, grație unei mari energii. În fața contradicțiilor și schimbărilor vieții, se poate forma atunci un sentiment total, care nu e condiționat doar de faptul că acestea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sale despre lume. Au apărut noi condiții de viață spirituală. Viața omului era văzută în evoluția ei firească, pe fundualul unei ordini universale, imposibil de îmbrățișat cu privirea. Acest contrast a condus, în parte, la o afirmare îndrăzneață a propriului eu, ca bază pentru orice dezvoltare personală, în parte la etalarea ca însușire de caracter și fundamentare a vieții sufletești, care apare atunci cînd considerăm viața, cu toate interesele și obligațiile ei, ca pe un episod mărunt, ce se pierde într-
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
este în aceast caz exprimată humoristic, adică prezentată sub formă de glumă. Formal, procese psihice cum sînt cele indicate aici pot fi continuate mai departe: Seriozitate < Glumă < Seriozitate < Glumă. Dar acolo unde s-a dezvoltat un anumit tip vital, un eu real, vor exista, în cele din urmă, valori și țeluri ce nu pot fi luate în glumă de individul însuși. 38 Cf. de ex. complexul de motive care l-a determinat pe Mr. Riley (în The mill on the floss
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
italiano al cittadino europeo, Giappichelli, Torino. Balibar E., 2001, Nous, citoyens de l'Europe?, La Découverte, Paris Barbera A., 1989, Costituzioni, in ID, Le basi filosofiche del costituzionalismo, Laterza, Roma-Bari. Barnard C., 1999, EC "Social Policy", în The Evolution of EU Law, sub îngrijirea lui P. Craig, G. de Burca, Oxford University Press, Oxford. Barnard C., 2000, "Flexibility and Social Policy", în Constitutional Change in The EU. From Uniformity to Flexibility, sub îngrijirea lui G. De Burca, J.Scott, Hart Publishing
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
2000, "Citizenship beyond the Nationa-State: the Case of Europe" in Political Theory in Transition, sub îngrijirea lui N. O'SUllivan, Routladge, Londra, pp. 91-112. Bellamy R., 2001, "The Right to Have Rights: Citizenship Practice and the Political Constitution of the EU" in From an Ethics of Integration to an Ethics of Participation. Citizenship and the Future of the European Union, "Millenium", sub îngrijirea lui R. Bellamy, A. Warleign, 27, pp. 41-70. Benoit-Rohmer F., 2005, Council of Europe Law: Toward a Pan-
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
29, 6, pp.1137-69. Closa C., 1998, European Union Citizenship and Supranational Democracy in Political Theory and the European Union: Legitimacy, Constitutional Choice and Citizenship, sub îngrijirea lui A. Weale, M. Nentwich, Routledge, Londra, pp.172-86. Closa C., 2003, "Improving EU Constitutional Politics? A Preliminary Assessment Of The Convention", Constituionalism Web-Papers, 1, http://les1 .man.ac.uk/conweb. Cobb R., Ross J.K., Ross M.H., 1976, "Agenda Building as a Comparative Political Process", American Political Science Review, 70, 1, pp.126-46. Cohen
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Press, Ithaca. Constant B., 1818, De la liberté des Anciens comparée à celle des Modernes Council of Europe, 2005, Construire Ensemble, L'Europe du Droit, Oficiul Publicațiilor Oficiale, Strasbourg. Craig P., De Burca G. (sub îngrijirea lui), 1999, The Evolution Of EU Law, Oxford University Press, Oxford. Crouch C., 2004, Post-Democracy, Polity, Malden. Dahl R., 1971, Polyarchy: Participation and Opposition, Yale University Press, New Haven. Dakolias M., 1996, The Judicial Sector in Latin America and the Caribbean: Elements of Reform, World Bank
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Political Movements in Western Democracies, Polity Press, Cambridge. Deacon B., 1992, The New Eastern Europe: Social Policy, Past and the Future, Sage, Londra. De Burca G., 199, "The Institutional Development of the EU: A Constitutional Analysis", in The Evolution Of EU Law, sub îngrijirea lui P. Craig, G. De Burca, Oxford University Press, Oxford. Denham A., 2004, Think Tank Traditions: Policy Research and the Politics of Ideas, Manchester University Press, Manchester, New York. De Schutter O., 2003, Civil Society in the Constitution
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
politico, Il Mulino, Bologna. Mattina L., 2004, "La riforma delle istituzioni", in id. (coord.), La sfida dell'allargamento. L'Enione Europea e la democratizzazione nell 'Europa Centro-Orientale, Il Mulino, Bologna, pp. 85-129. Maurer A., 2003, The Convention Method for Enhancing EU Democracy, lucrare prezentată în cadrul Workshop-ului "Deliberative Constitutional Politics in the EU", Albarracin, Spania, 20-21 iunie. Maythew A., 1998, Recreating Europe: the European Union's Policy toward Central and Eastern Europe, Cambridge University Press, Cambridge. Mazzarese T., 2002, Neocostituzionalismo e tutela
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
in Policy-Making in the European Union, sub îngrijirea lui J. Wallace, H. Wallace, Oxford University Press, Oxford. Sen A., 1985, Commodities and Capabilities, North-Holland, Amsterdam. Sen A., 1992, Inequality Reexamined, Clarendon Press, Oxford, New York. Settembri P., 2005, "Transparency and the EU Legislator: "Let He Who Is Without Sin Cast The First Stone"", Journal of Common Market Studies, 3, pp. 637-54. Shaw J., 1997, "Citizenship of the Union: Towards Post-National Membership?", Harvard Jean Monnet Working Paper, 6, 61, pp. 78-95. Shaw J.
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Networks", in Global Governance and Public Accountability, sub îngrijirea lui D. Held, M. Koenig-Archibugi, Blackwell, Oxford, pp. 35-66. Smith A., 2004, European Commissioners and the Prospects for a European Public Sphere. Information, Representation and Legitimacy, lucrare prezentată în cadrul Workshop-ului "One EU Many Publics?" Stirling, 5-6 februarie. Smith K., 2003, European Union Foreign Policy in a Changing World, Polity, Cambridge. Smulovitz C., Peruzzotti E., 2003, "Societal and Horizontal Controls: Two Cases of a Fruitful Relationship", in Democratic Accountability in Latin America, sub
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]