13,415 matches
-
un model de studiu critic și multicultural asupra culturii media. Argumentez că este nevoie de studii culturale care să critice juxtapunerea clasei, genului, sexului, rasei și a altor determinanți cheie ai culturii și identității pentru a conceptualiza pe deplin dimensiunile ideologice ale textelor culturale și a ne însuși întreaga gamă a efectelor lor. Apoi, în capitolul 3, arăt necesitatea de a descifra ideologia implantată în cultura media, de a depista momentele critice și subversive și de a analiza cauzele eșecului unor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
textelor culturale și a ne însuși întreaga gamă a efectelor lor. Apoi, în capitolul 3, arăt necesitatea de a descifra ideologia implantată în cultura media, de a depista momentele critice și subversive și de a analiza cauzele eșecului unor proiecte ideologice din textele media. Explic, de asemenea, un concept de critică diagnostică ce folosește cultura media pentru a diagnostica anumite curente și tendințe sociale, ajungînd prin text la fanteziile, spaimele, speranțele și dorințele pe care le articulează. Critica diagnostică analizează, deopotrivă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
discursurile politice dominante în era hegemoniei conservatoare din 1980 pînă în anii '90, capitolul 4 arată cum dorințele, anxietățile și lipsa de siguranță a omului obișnuit își găsesc expresia în cultura media, care permite redarea tendințelor de criză de sub fațada ideologică fericită și sigură a societății de consum. În acest fel, evaluarea strategiilor culturii media pleacă de la critica ideologică a felului în care textele populare materializează discursurile politice dominante privind problemele și conflictele politice majore ale momentului, pînă la analizarea de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anxietățile și lipsa de siguranță a omului obișnuit își găsesc expresia în cultura media, care permite redarea tendințelor de criză de sub fațada ideologică fericită și sigură a societății de consum. În acest fel, evaluarea strategiilor culturii media pleacă de la critica ideologică a felului în care textele populare materializează discursurile politice dominante privind problemele și conflictele politice majore ale momentului, pînă la analizarea de texte care codifică strategiile vieții de zi cu zi, anxietățile și tensiunile privind clasa, rasa, genul, tineretul, visele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acesteia sînt, inerent, implicate în conflicte sociale între grupurile aflate în concurență și dau glas unor poziții conflictuale, uneori promovînd forțe progresiste sau de rezistență. Ca urmare, cultura media nu poate fi considerată pur și simplu un instrument de dominare ideologică, ci trebuie interpretată diferențiat și contextualizat în cadrul matricei discursurilor și forțelor sociale rivale care o constituie acesta fiind și scopul demersului meu în această carte. Și totuși, cultura media este într-un anume sens cultura dominantă; ea a înlocuit formele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
adică, rușinea de a fi pierdut războiul și o anume reticență a publicului față de folosirea de către Statele Unite a forței militare). Interpretarea textului cinematografic prezentat de Rambo implică deci utilizarea unor elemente de teorie cinematografică, istorie socială, analiză politică și critică ideologică, ca și a altor modele de critică culturală, după cum vom exemplifica în capitolul următor. Abordările transdisciplinare implică așadar o depășire a granițelor dintre discipline, de la text la context și, deci, de la text la cultură și societate 17. Această transgresare ne
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viciat unele tipuri de studii culturale contemporane. Școala de la Frankfurt Școala de la Frankfurt a inaugurat studiile critice asupra comunicării în anii '30, combinînd economia politică a mass-mediei, analiza culturală de text și studiile de audiență în sfera efectelor sociale și ideologice ale culturii de masă și comunicării 18. Cercetătorii care au propus această abordare au creat termenul de "industrie culturală" pentru procesul de industrializare a culturii de masă și pentru imperativele comerciale care conduc acest sistem. Criticii au analizat toate produsele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mass-media în contextul producției industriale, arătînd că acestea prezintă aceleași trăsături ca și alte produse ale industriei de masă: sînt bunuri de consum, standardizate și produse în serie. Totuși, produsele acestor industrii culturale aveau funcția specifică de a oferi legitimitate ideologică societăților capitaliste existente și de a integra individul în cadrul stabilit de cultura de masă și de acest tip de societate 19. Analizele propuse de Adorno asupra muzicii pop, studiile lui Lowenthal asupra literaturii și revistelor populare, studiile lui Herzog asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unele produse privilegiate ale culturii înalte. Este discutabilă și opinia Școlii de la Frankfurt conform căreia cultura de masă în întregul său este ideologizată și pervertită și prostește masa pasivă de consumatori. Ar trebui, în schimb, să identificăm momente critice și ideologice în întregul spectru de fenomene culturale, în loc să limităm momentele critice la cultura "înaltă", considerînd astfel toată cultura "comună" ca ideologică. Ar trebui, de asemenea, acceptată posibilitatea că momentele critice sau subversive pot fi identificate atît în artefactele industriei culturale, cît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
său este ideologizată și pervertită și prostește masa pasivă de consumatori. Ar trebui, în schimb, să identificăm momente critice și ideologice în întregul spectru de fenomene culturale, în loc să limităm momentele critice la cultura "înaltă", considerînd astfel toată cultura "comună" ca ideologică. Ar trebui, de asemenea, acceptată posibilitatea că momentele critice sau subversive pot fi identificate atît în artefactele industriei culturale, cît și în modelele clasice ale culturii moderniste "înalte" pe care Școala de la Frankfurt pare să o considere sursa privilegiată a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și instituții își exercită autoritar puterea pentru menținerea barierelor sociale (de exemplu, poliția, forțele armate, grupurile paramilitare) în vreme ce alte instituții (precum biserica, școala sau media) servesc la inducerea unei atitudini de acceptare a ordinii dominante prin instituirea hegemoniei sau dominației ideologice a unui anume tip de ordine socială (capitalismul liberal, fascismul, supremația rasei albe, socialismul democratic, comunismul etc.). Teoria hegemoniei implică atît analiza sistemelor de dominație existente și a căilor specifice prin care diferitele grupuri politice au obținut puterea (de exemplu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
utilizare a vocabularului. După părerea mea, este mai degrabă necesară o dezbatere asupra termenului de "cultură populară", pentru a vedea dacă acesta nu riscă să "tocească" "tăișul" critic al studiilor culturale și dacă nu ar trebui evitați termeni cu încărcătură ideologică precum "cultură de masă" sau "cultură populară". O posibilă mișcare în domeniul studiilor culturale ar trebui să-și propună ca obiect de cercetare cultura în sine, fără a o mai împărți în "înaltă" și "comună", în populară și elitistă, deși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
-și propună ca obiect de cercetare cultura în sine, fără a o mai împărți în "înaltă" și "comună", în populară și elitistă, deși aceste distincții pot fi, firește, expuse strategic în anumite contexte. Consider, așadar, că în loc de a aplica etichete ideologice precum "de masă" sau "populară", s-ar putea pur și simplu discuta despre cultură și comunicare și s-ar putea dezvolta un gen de studii culturale care ar acoperi întreaga arie a culturii și mass-mediei. În acest volum, voi adopta
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Termenul de "cultura media" are avantajul de a semnifica atît natura și forma artefactelor industriilor de cultură (de exemplu, cultura), cît și modul de producere și distribuire a lor (de exemplu, tehnologiile și industria media). El permite evitarea unor termeni ideologici, precum "cultură de masă" sau "cultură populară", și atrage atenția asupra circuitului de producere, distribuire și receptare imprimat culturii media. Termenul desființează barierele artificiale între domeniile studiilor culturale, de comunicare și de mass-media și subliniază relaționarea dintre cultura și mijloacele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a sugerat distincția între lecturile de tip dominant, negociant sau de opoziție (Hall, 1980b: preluată în opera lui Fiske). Această schemă face distincția între lecturile dominante, în care publicul își însușește textele în acord cu interesele culturii dominante și intențiile ideologice ale textului, ca, de exemplu, atunci cînd publicul simte satisfacție la restaurarea puterii masculine, a legii și ordinii și a stabilității sociale în finalul unui film ca Die Hard, după ce eroul și reprezentantul autorității îi elimină pe teroriștii care preluaseră
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
emancipatoare. Practica critică trebuie să caute norme și să opereze discriminări critice în evaluarea naturii și efectelor practicilor și artefactelor culturale sarcină pe care o preiau, în diferite contexte, în studiul de față. Studiile culturale mai timpurii doreau să echilibreze ideologicul și rezistența, puterea dominantă și opoziția. Această echilibrare este evidentă în articolele lui Hall (1980b și 1981) "Codificare/decodificare" și "Deconstrucția conceptului de "popular"", în care recunoaște puterea mass-mediei în a modela și a impune hegemonia ideologică, puterea oamenilor de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
doreau să echilibreze ideologicul și rezistența, puterea dominantă și opoziția. Această echilibrare este evidentă în articolele lui Hall (1980b și 1981) "Codificare/decodificare" și "Deconstrucția conceptului de "popular"", în care recunoaște puterea mass-mediei în a modela și a impune hegemonia ideologică, puterea oamenilor de a rezista ideologiei și însemnătatea și efectele contradictorii ale culturii media. Această formă de studiu cultural tinde să negocieze sciziunea dintre teoria manipulării, care consideră că, de fapt, cultura de masă și societatea în general domină individul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întotdeauna subiectele de analiză în cadrul schemei de dezvoltare a capitalismului contemporan. Pe cînd acest lucru ducea către o reducere a întregii culturi la mărfurile, ideologia și instrumentele proprii dominației clasei conducătoare, se evidențiau, în același timp, originile economice și natura ideologică a multora dintre artefactele culturii media. În mod identic, accentul pus de către Școala de la Frankfurt pe manipulare a atras atenția asupra puterii de seducție a produselor industriei culturale și a modului prin care aceasta ar putea integra indivizii într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Kellner, 1994a. 2 Despre "post-fordism", vezi Harvey, 1989. Despre "capitalism dezorganizat", vezi Offe, 1985 și Lash și Urry, 1987. Despre "Societatea de risc", vezi Beck, 1992. 3 Această imagine despre societatea de consum și aceea a loisir-ului poate fi ideologică. Studii recente arată că numărul de ore rezervat efectiv lucrului în Statele Unite a rămas la un nivel constant; vezi studiul lui Schorr, The Overworked American (1992). Totuși, există și tendințe tehnologice care ar putea duce la diminuarea duratei zilei de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sau naționale, preferinței sexuale și așa mai departe, în vederea articulării unui spectru larg de reprezentări ale identității, dominației și rezistenței despre care se poate spune că structurează terenul culturii mediatice. Aceste manifestări ale culturii media iau forme intens politice și ideologice și, ca urmare, cei ce doresc să înțeleagă cum media ajunge să întruchipeze poziții politice și cum capătă efecte politice ar trebui să știe să dea o lectură politică acestei culturi. Demersul presupune nu numai citirea textelor culturii media în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și rezistența. Așadar, interpretarea politică a culturii media implică situarea sa într-o conjunctură istorică și analiza modului în care codurile sale generice, poziția participanților, imaginile dominante, tipurile de discurs și elementele formal estetice, toate personifică anumite poziții politice și ideologice cu efecte de natură politică. Interpretarea politică a culturii implică, de asemenea, înțelegerea felului în care artefactele culturii media reproduc conflictele sociale existente în propriile imagini, spectacole sau texte narative. În Camera Politica: The Politics and Idelogy of Contemporary Hollywood
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Epoca noii ordini din mandatele lui Reagan și Bush. De asemenea, voi examina unele din efectele acestor filme și modul în care ele s-au intersectat cu dezbaterile și conflictele sociale ale epocii. În aceste analize, voi apăra centralitatea criticii ideologice în cadrul studiilor culturale, punctînd anumite probleme ale conceptelor ideologiei marxiste clasice și sugerînd anumite perspective care vor ajuta critica contemporană să depășească aceste limitări. Ideologia și cultura media: metode critice În cadrul tradiției marxiste, Marx și Engels au caracterizat ideologia ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asemenea concepție asupra ideologiei este reducționistă deoarece ea pune semnul egalității între ideologie pur și simplu și acele idei care servesc interese de clasă sau economice; astfel, ea elimină asemenea fenomene semnificative ca sexul, rasa și alte forme de dominație ideologică. Reducerea ideologiei la interesele de clasă implică opinia că singura dominație semnificativă din societate este cea de clasă sau cea economică; pe de altă parte, mulți teoreticieni argumentează că opresiunea de sex sau rasă sînt, de asemenea, de importanță fundamentală
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1991). Mulți critici au propus pe bună dreptate ca ideologia să fie extinsă pentru a acoperi și teoriile, ideile, textele și reprezentările care legitimează interesele sexului sau rasei dominante, ca și cele de clasă. Din această perspectivă, a face critică ideologică implică criticarea atît a ideologiei burgheze capitaliste de clasă, cît și a ideologiei sexiste, heterosexiste sau rasiste. O asemenea critică ideologică este multiculturală, identificînd o serie de forme de opresiune a popoarelor de diferite rase, etnii, sexe și preferință sexuală
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reprezentările care legitimează interesele sexului sau rasei dominante, ca și cele de clasă. Din această perspectivă, a face critică ideologică implică criticarea atît a ideologiei burgheze capitaliste de clasă, cît și a ideologiei sexiste, heterosexiste sau rasiste. O asemenea critică ideologică este multiculturală, identificînd o serie de forme de opresiune a popoarelor de diferite rase, etnii, sexe și preferință sexuală și urmărind căile pe care formele culturale și discursurile ideologice contribuie la perpetuarea oprimării. Critica ideologică multiculturală presupune abordarea cu seriozitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]