11,487 matches
-
în care câștig de cauză va avea cel puternic, respectiv boierul, căci trecuse vremea când țăranii răzeși puteau „da rămas” pe boierul vecin, obținându-și drepturile, așa cum se întâmpla în trecutul îndepărtat. În cele din urmă, hotarul de apus al moșiei Torceștilor se va stabili pe apa Siretului. Iar desele și repetatele încălcări de hotare ale proprietății răzeșești sunt reflectate în documente privitoare la pricini determinate de părțile nemulțumite, fiecare cerând respectarea „vechilor hotare”. După cum am văzut deja, cei mai nemulțumiți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cerând respectarea „vechilor hotare”. După cum am văzut deja, cei mai nemulțumiți erau răzeșii surăieni, locuitori din fostele sate Țigăneii și Sineștii, dar și unii țărani din Umbrărești, ei reprezentând memoria vie a vechilor hotare încălcate acum de către boierii acaparatori de moșii. Am citat cazul din 13 februarie 1836, când arendașul Torceștilor, Gavril Dodan, încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul moșiei, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Sineștii, dar și unii țărani din Umbrărești, ei reprezentând memoria vie a vechilor hotare încălcate acum de către boierii acaparatori de moșii. Am citat cazul din 13 februarie 1836, când arendașul Torceștilor, Gavril Dodan, încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul moșiei, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și cea a răzeșilor surăieni, ci de stăpâniri anterioare ale acestora în Sineștii de pe stângă Siretului, locul lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și cea a răzeșilor surăieni, ci de stăpâniri anterioare ale acestora în Sineștii de pe stângă Siretului, locul lor de origine, parte de moșie disputată de cele două părți, boierul și răzeșii. Cel mai bine cunoscut dintre stăpânii moșiei Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și cea a răzeșilor surăieni, ci de stăpâniri anterioare ale acestora în Sineștii de pe stângă Siretului, locul lor de origine, parte de moșie disputată de cele două părți, boierul și răzeșii. Cel mai bine cunoscut dintre stăpânii moșiei Torcești, din timpul maximei ei întinderi, rămâne postelnicul Panait Balș. El fusese unul dintre editorii și colaboratorii revistei progresiste de la 1844, cu titlul „Propășirea”, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între moșia Torcești și cea a răzeșilor surăieni, ci de stăpâniri anterioare ale acestora în Sineștii de pe stângă Siretului, locul lor de origine, parte de moșie disputată de cele două părți, boierul și răzeșii. Cel mai bine cunoscut dintre stăpânii moșiei Torcești, din timpul maximei ei întinderi, rămâne postelnicul Panait Balș. El fusese unul dintre editorii și colaboratorii revistei progresiste de la 1844, cu titlul „Propășirea”, în care publică articole pe teme juridice, revenit destul de timpuriu pe poziții retrograde sub aspect politic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1864, căci el însuși aspira să urce pe tronul Moldovei. În schimb, manifestă deosebit interes pentru cultura apuseană, trimițându-și feciorii să studieze la Berlin. În același timp se comportă cu dispreț și rea-credință în raporturile cu țăranii clăcași de pe moșie și chiar cu autoritățile ocolului Bârlad și ale ținutului Tecuci. Într-o atare postură îl surprindem parcurgând filele dosarului rezultat în urma procesului, pe care l-a avut între anii 1848-1849, cu locuitorii din Torcești, față de care autoritățile locale ale statului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drastice de reprimare împotriva locuitorilor care „nu se supun la lucrul boierescului și fac tulburări”. Dar nu ar fi drept dacă nu am recunoaște și anumite merite, pe care le-a avut Panait Balș în administrarea și buna gospodărire a moșiei și a satului Torcești. De timpul stăpânirii lui se leagă construirea unor impozante curți boierești pe vatra satului Torcești, clădiri suspendate pe piloni din beton de peste l,20 m înălțime, pentru a proteja construcția de efectele distructive ale inundațiilor râului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dată a construcției anul 1851, căci, de fapt, lucrarea a fost realizată mai târziu, între anii 1856-1865. Aflăm explicit acest lucru din dosarul cu acte referitoare la procesul intentat „de doamna Ruxandra Balș, născută Pașcanu, contra lui Petre Anastasiu”, arendașul moșiei și al morii în perioada imediat următoare punerii ei în funcțiune, prilej pentru Panait Balș, plenipotentul (împuternicitul) soției sale la proces, de a expune pe scurt istoricul construcției în felul următor: „zidirea ei s-a început de mine încă din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Panait Balș, plenipotentul (împuternicitul) soției sale la proces, de a expune pe scurt istoricul construcției în felul următor: „zidirea ei s-a început de mine încă din anul 1856 și, neavând închipuirea a o găti, am fost silit a arenda moșia mea, Torceștii, d-lui Alecu Anastasiu și să-1 scad din costurile morii pentru gătirea ei [...], care a costat 12.000 galbeni; în adevăr, arendașul s-a achitat de a sa datorie, gătind moara cu mehanicul D-l Groholschi”. Acest mecanic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mecanic era renumit în Moldova încă de prin 1841, când i se face reclamă în „Albina românească” (XII, nr. 42, p. 162) pentru cunoștințele practice „în ramul iconomiei rurale și a mașinilor, despre care a dat o vie dovadă la moșia d-lui hatman Atanasachi Bașotă”. Între timp, mecanicul devine tot mai cunoscut și apreciat. Așa reiese și din faptul că Panait Balș îl menționează la proces, dovadă a reputației sale în domeniul mecanicii. Moara terminată și moșia au fost arendate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vie dovadă la moșia d-lui hatman Atanasachi Bașotă”. Între timp, mecanicul devine tot mai cunoscut și apreciat. Așa reiese și din faptul că Panait Balș îl menționează la proces, dovadă a reputației sale în domeniul mecanicii. Moara terminată și moșia au fost arendate din nou lui Petre Anastasiu, fratele lui Alecu, cu obligația contractuală de a întreține în stare perfectă „iazurile morilor”, în caz de inundații, pentru a se feri distrugerea stăvilarului și a canalului de aducțiune a apei până la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că întreprinderea a fost dotată cu cale ferată obișnuită, nu îngustă, ce venea din gara Ivești până la o rampă de încărcare și descărcare a sacilor de grâu și făină. După 1929, probabil, ca urmare a crizei economice ori a înstrăinării moșiei și a întreprinderii, poate și a vreunei concurențe ce-i reduce eficiența, moara își diminuiază activitatea; macină acum numai porumb la pietre, în timp ce valțurile de la etajele superioare nu mai au nici un fel de întrebuințare. De reținut este faptul că moara
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au produs cu acordul autorităților locale, primar, secretar, ale căror nume sunt cunoscute localnicilor, și sub patronajul șefilor județului Galați din acel timp. S-a păstrat, legat de numele postelnicului Panait Balș, și o catagrafie „a robilor țigani de pe moșiile Torcești și Blăjeri”, întocmită cu prilejul eliberării lor, de pe proprietățile boierești din anul 1854. Din ea rezultă că pe moșia Torceștilor trăiau 185 de suflete, pe cea a Blăjerilor 165, totalul robilor de pe moșiile fostului proprietar de țigani fiind de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Galați din acel timp. S-a păstrat, legat de numele postelnicului Panait Balș, și o catagrafie „a robilor țigani de pe moșiile Torcești și Blăjeri”, întocmită cu prilejul eliberării lor, de pe proprietățile boierești din anul 1854. Din ea rezultă că pe moșia Torceștilor trăiau 185 de suflete, pe cea a Blăjerilor 165, totalul robilor de pe moșiile fostului proprietar de țigani fiind de 348. Pentru eliberarea lor, el pretinde ca despăgubire din partea statului, de fapt a contribuabilului român, suma de 1.100 galbeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o catagrafie „a robilor țigani de pe moșiile Torcești și Blăjeri”, întocmită cu prilejul eliberării lor, de pe proprietățile boierești din anul 1854. Din ea rezultă că pe moșia Torceștilor trăiau 185 de suflete, pe cea a Blăjerilor 165, totalul robilor de pe moșiile fostului proprietar de țigani fiind de 348. Pentru eliberarea lor, el pretinde ca despăgubire din partea statului, de fapt a contribuabilului român, suma de 1.100 galbeni, câte 3 galbeni și ceva pe cap, iar în lei 13.541,45 „cursul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Documentul menționează preocupările robilor la rubrica Meseria ce are, ei fiind scripcari, cobzari, doboșari, ciobotari; pentru cei mai mulți apare mențiunea nu are, însemnând că erau folosiți ca lucrători în agricultură. În baza Legii Rurale din august 1864, partea de nord a moșiei Torcești de la est de Bârlad, pe întreaga ei lungime din Bârlad și până în valea Călmățuiului Mic, Herătău, și pe o lățime de 200 stânjeni, a fost expropriată și redistribuită țăranilor clăcași din satul Torcești, în număr de 115 familii, suprafața
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
delegați, care să le reprezinte și să le apere interesele în cadrul lucrărilor de delimitare și expropriere, Panait Balș scrie prefectului la Tecuci, printre altele, cele ce umează: „spre a îndeplini cererea subprefectului de a numi un delegat din partea mea pentru Moșiile Torceștii și Blăjerii [...], m-am ales eu singur spre a fi față la măsuriște”. Mai aflăm că nu au trecut nici doi ani de la măsuriște și împroprietărire, și boierul a și „rășluit de la locuitorii recent împroprietăriți” suprafața de 48 fălcii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sol. În urma reclamațiilor și a insistentelor cereri, țăranii au reintrat în stăpânirea întregii suprafețe de teren cu care fuseseră împroprietăriți. Ne dăm seama că Panait Balș era dornic să-și însușească suprafețe noi de teren, pe care să le alăture moșiilor de la Torcești și Blăjeri și după datele dintr-o Carte hotarnică, întocmită de inginerul hotarnic Mihail Nicoleanu, datată 13 octombrie 1872. Inginerul își explică lucrarea și tendința de a muta hotarul de est al Torceștilor în detrimentul „moșiei statului Geru, pendinte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să le alăture moșiilor de la Torcești și Blăjeri și după datele dintr-o Carte hotarnică, întocmită de inginerul hotarnic Mihail Nicoleanu, datată 13 octombrie 1872. Inginerul își explică lucrarea și tendința de a muta hotarul de est al Torceștilor în detrimentul „moșiei statului Geru, pendinte de M-rea Răchitoasa” pentru a satisface „pretențiunile d-lui Balșu care arată că moșia Torcești urmează să meargă cu capătu (de răsărit n.n.) până în apa Călmățuiului iar nu să stea în Valea Herătăului”. În susținerea pretențiilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarnic Mihail Nicoleanu, datată 13 octombrie 1872. Inginerul își explică lucrarea și tendința de a muta hotarul de est al Torceștilor în detrimentul „moșiei statului Geru, pendinte de M-rea Răchitoasa” pentru a satisface „pretențiunile d-lui Balșu care arată că moșia Torcești urmează să meargă cu capătu (de răsărit n.n.) până în apa Călmățuiului iar nu să stea în Valea Herătăului”. În susținerea pretențiilor sale sunt invocate informații documentare vechi, cum ar fi: -hotărnicia din 3 octombrie 1763 „a lui Costache Conachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costin) și Manolache Conache din 1771; -o măsurătoare din august 1725, făcută pentru Blăjeri și Torcești, de „Stamate Adam și Vasile Uricariu”; -hrisovul domnitorului „Ioan Mihai Racoviță vv. de judecata urmată între răzășii de Umbrărești și Constantin Costache [...] ce duce moșia Torceștii în Valea Călmățuiului” și altele în care, pretinde inginerul hotarnic, hotarele Torceștilor și al satelor vecine merg „până în Valea Călmățuiului”. De asemenea, se susține în Cartea de hotărnicie întocmită, că „toate zapisele de cumpărătură vechi cu care s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Valea Călmățuiului” și altele în care, pretinde inginerul hotarnic, hotarele Torceștilor și al satelor vecine merg „până în Valea Călmățuiului”. De asemenea, se susține în Cartea de hotărnicie întocmită, că „toate zapisele de cumpărătură vechi cu care s-au cumpărat acea moșie pomenesc din apa Bârladului până în Valea Călmățuiului”. Se invocă și „suplica răposatului spătarul Mihalache Cantacuzino, părintele D-nei Ruxanda Balșu, către Divan, nr. 1607 din 1835 mai 24, prin care se tânguiește în termenul prescris de lege” și arată că moșiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie pomenesc din apa Bârladului până în Valea Călmățuiului”. Se invocă și „suplica răposatului spătarul Mihalache Cantacuzino, părintele D-nei Ruxanda Balșu, către Divan, nr. 1607 din 1835 mai 24, prin care se tânguiește în termenul prescris de lege” și arată că moșiile d-Sale Torceștii și Blăjerii „se împresoară de moși Gerului”. Văzând și noi câteva din documentele enumerate, constatăm că, într-adevăr, zapisul de vânzare din 1684 menționează lungul moșie Torceștilor „dintr-apa Bârladului până în Călmățui”, la fel și hotarnicile fac
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]