11,656 matches
-
la 2 ani. Ăsta a fost norocul meu, că soției i-a dat în gând să facă recurs. Eu n-am mai făcut și nici nu mă gândeam să fac. Soția a făcut recurs cu avocatul Moses. Că-mi povestea nevasta: cum a ajuns la București, Moses i-a zis: "Tu ai cunocut pe unul Cuciureanu?" "Da". "Uite, măi, ăsta al tău a avut noroc de el". Și am stat în Galați doi ani, doar în penitenciar, fără să fim duși
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mine. Eu am fost eliberat condiționat. A trebuit să mă duc lunar la miliție să-mi pună viză pe biletul de ieșire din penitenciar. Reintegrarea la Movileni, în stuf C. I.: Și ați ajuns acasă. I. N.: Am ajuns acasă, nevasta s-a uitat la mine: "Ce-i făcut, mă?" "Ce să fac mă, nevastă?" "Rău ai mai suferit!". Eram slab, prăpădit, mă gândeam la fel de fel de probleme, mă gândeam aici la gestiunile mele. Am avut controale să mă verifice la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să-mi pună viză pe biletul de ieșire din penitenciar. Reintegrarea la Movileni, în stuf C. I.: Și ați ajuns acasă. I. N.: Am ajuns acasă, nevasta s-a uitat la mine: "Ce-i făcut, mă?" "Ce să fac mă, nevastă?" "Rău ai mai suferit!". Eram slab, prăpădit, mă gândeam la fel de fel de probleme, mă gândeam aici la gestiunile mele. Am avut controale să mă verifice la acte. C. I.: Cât ați stat la penitenciar la Galați au fost să vă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe Copou, pe unde este liceul "Gheorghe Asachi", unde este acum Poliția Municipală că acolo era sediul Securității 13. În sfârșit, eu l-am servit pe omul ăsta și el a auzit prin soția lui, care era puțin prietenă cu nevasta mea, că am fost eliberat din pușcărie și n-am serviciu și a zis că mă ia el la Gostat la Movileni, la 24 de km de Iași. Eram slăbit, tuns chilug, îmi era rușine să mă duc în felul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
e tehniciană, a lucrat la IPIC desenatoare tehnică, are casa ei. Și am ajutat și familia mea, că m-am recăsătorit, și fosta familie, fără să știe una de alta. Și am încercat să fiu corect. Când m-am recăsătorit, nevasta mea avea deja un băiat de patru ani și l-am trecut pe numele meu, ca să-mi poarte numele. Ea este de la Bucecea, unde-i fabrica de zahăr, și a lucrat la colectiv deși era din familie de oameni gospodari
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
știți cine a fost Agarici!? Cel mai mare aviator al nostru, că are și un cântec: "A plecat la vânătoare Agarici, / A plecat să vâneze bolșevici...". Păi, se mai naște un Agarici!? A făcut prăpăd în războiul contra bolșevicilor. Iar nevasta lui a oprit trenurile în care erau evrei și le-a dat apă, le-a dat ceai, a chemat Crucea Roșie, și evreii recunoscători au scris-o acolo cu cele pe care le-a făcut ea. Ar trebui să-l
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Și tot Enache mi-a zis că pe urmă ostașul acela s-a purtat frumos cu noi, de atunci, și că odată ne-a adus și o sticlă cu vin. Nu știu cum am putut uita așa ceva. Am întrebat-o și pe nevastă-mea care mi-a spus că am uitat întâmplarea asta din cauza inhibiției de protecție, ca să nu mai știu. C. I.: Are dreptate soția! Ați trecut în fond pe lângă moarte! D. B.: Asta trebuie să fi fost, dacă nu am reușit să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
își dă seama, că doar este doctor. Ce și-o fi spunând: "ăsta este deplasat, nu este sănătos la cap, este bolnav!" Dacă am ajuns să mănânc încă arpacaș, din 1958 până astăzi, 56 de ani, și nu renunț...! Păi, nevastă-mea nu-mi face de mâncare!?! Îmi face prăjituri și așa mai departe, dar eu întreb: "Da' arpacaș?" "Îți fac și arpacaș". Și-mi face arpacaș, și-l mănânc cu plăcere, cu zahăr, bineînțeles, nu așa ca la închisoare, zeamă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
V. A. și mi-a reproșat că te-am primit aici și te cheamă la el". Și eu când m-am dus la el eram așa de supărat, că m-am apucat de plâns. Și am luat-o și pe nevastă-mea și m-am dus la el la trustul Gostat, la ieșire din Bucium. Te adresai cu "tovarășe director", "să trăiți", "sărut mâinile", cam așa era pe vremea aceea. Și el îmi spune: "Dar, bine, băi Bazon, tu te duci
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
etc. și-i amendau, sau cum se zicea, atunci, „îi cioboteau", după plac. În asemenea cazuri rezultau pârele și clevetirile, răstruirile dușmănoase între locuitori. Deșugubina se plătea pentru păcate sufletești, cum era răpirea sau seducerea de fete, de văduve, de neveste. Erau slujbași speciali însărcinați să strângă aceste globii și care se numeau deșugubinari (Radu Rosetti, din „Pământul, sătenii și stăpânii", vol. I, p. 282). Deșugubinarii căutau să găsească cât mai multe asemenea pricini, pentru că erau în profitul lor. De aici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Flăcăii în păr veneau la recrutare și înainte de a trage sorții, Alecsandri se ducea în mijlocul lor și le vorbea de datoria ostășească, de dragostea de neam, de țară, de Rege și de pământul strămoșesc. Flăcăii ca și bătrânii din sat, nevestele și surorile, îl ascultau cu sfințenie; apoi băiețanii intrau la recrutare cu fețele voioase, chiuind de bucurie după ce trăgeau sorții. Alecsandri ținea mult să stee în mijlocul recruților și să-i îndemne să-și iubească țara. După ce se isprăvea recrutarea, din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
primarului să-mi aducă și pe pârât. Pârâtul era la ușă, și pe loc intră. Eu nici nu m-am mai uitat la dânsul, de frică să nu-mi schimb hotărârea, după care era osândit fără apel, să lase pe nevastă-sa în pace la mama ei. Totuși, auzind un glas urât și pițigăiat, ridicai capul și-l privii: era o dihanie de o urâțenie de nedescris: galben, sfrijit și, deși îmbrăcat nemțește, era de o murdărie grozavă. Am ascultat tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
murdărie grozavă. Am ascultat tot ce a spus, apoi, în urmă - ca să mă scap de el - i-am dat și eu câteva sfaturi părintești, ca de pildă, să se puie pe lucru, să caute să muncească să-și poată ține nevasta etc., și i-am dat drumul. În sfârșit, abia se golise odaia, și pe când mă tot gândeam la fetișcana aceea, mă pomenesc deodată cu ea că intră în odaie, de astădată singură. Se apropie de mine și, cu o privire
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era prin 1926 - la ora 7 seara, după ce conu Costică a plecat de la noi cu toată trupa la teatru, pentru a se pregăti de spectacol, Coca Boteanu, cu soția, s-a îndreptat spre Manzavinatos, unde ofițerii garnizoanei, singuri sau cu nevestele îl așteptau. De aici au plecat in corpore la teatru și s-au strecurat liniștiți sus la galerie. Coana Virginica Tănase, care de obicei stătea la casă când nu erau vândute toate biletele, era de data asta pe scenă și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
menționați sunt, mai întotdeauna, unii tineri, chiar foarte tineri și, fără excepție, impostori. Se lasă exploatat de către un editor, prostituându-și pana în traduceri de psihologie pentru amatori, de gen Imaginea arborelui și psihicul uman. Descoperă-te acum!. Alungat de nevastă, se refugiază la o posibilă amantă, Sara, care îl delectează cu anecdote din viața ei profesională, de traducător la întâlnirile prefectului cu oficiali din străinătate. De prisos să amintesc că toate chermezele prefecturii se termină, în roman, cu beții, avansuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
tuturor clădirilor apare mucegaiul, invadator metodic, de neoprit, întinzându-se într-o zi cât pentru cincizeci de ani. Autoarea ocolește, cu înțelepciune, locul comun, lăsând în suspensie povestea mucegaiului și revenind la mărunta istorie a lui Ștefan Negru, pus de nevastă să izgonească un șobolan din baie. Miracolul e că șobolanul înțelege de vorbă bună să plece dintr-un apartament mai amenințător decât canalizarea din care el provine: „Ia-ți coada la spinare cât mai repede, până nu te molipsești de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
permite nu numai retrospectiva cronologică și o construcție narativă abilă, dar și evocarea șederii nefericite a eroului la nimfa Calipso. În timp ce ceilalți eroi ai Iliadei erau deja întorși la casele lor, "el singur se topea de dorul casei și al nevestei, căci îl oprise într-o peșteră adâncă zeieasca nimfă Calipso" (1.13-14)25. Perioada petrecută în insula lui Calipso este primul exemplu de perversiune a ospitalității. Din cauza căror aspirații? În cântul al V-lea, Calipso relatează lui Hermes, venit să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vrednici și să-i trimită pe la vetrele lor" (19.316) 4*, p. 93 II. Toate aceste transgresiuni sunt detaliat descrise în sensul lor parodic. Pretendenții, care nu se tem de indignarea legitimă a oamenilor, nici de pedeapsa zeilor, ("umblați după nevastă-mea și n-aveți nicio teamă de zeii care stăpânesc cerul" (22.40))99*, sunt ființe fără sfială și fără rușine. În toată această orgie, libațiunile nu au nici un sens religios și arată doar că această manieră profană de a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
44 în Germania sau Spania..., din acele categorii de fugari făceau parte atunci, în 1947-48, mai ales fostele cadre politice ale României Mari, oameni maturi, căsătoriți. Pentru ei o fugă peste graniță se făcea cu riscul vieții, trebuiau luate și nevestele, mulți au fost prinși pentru că trăgeau după ei valize noaptea, prin păduri. Granițele erau foarte bine păzite, după 1949 deveniseră impermeabile... Au mai fost câteva cazuri, puține, dar spectaculoase, de fugă cu bărcile pe Marea Neagră spre Turcia, iarăși foarte periculos
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
demisioneze și să devină student, motivând că prietenii lui sunt la facultate, iar el „este doar un sublocotenent de securitate” (p. 319). Un coleg al său, mult mai pragmatic și probabil resemnat, pleacă din orele de program pentru că “își ajută nevasta la bucătărie” (p. 319). Primii lideri ai noii structuri represive au „farmecul” lor. Teohari Georgescu agresează sexual peste 50 de femei, dar este foarte ferm ca ministru (pp. 113-131), până când îi vine și lui sorocul, fiind demis în 1952 și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
spectacolul, și poate să-l îngroape de viu. În legătură cu partenerii, aici este ceva mult mai delicat. Sigur că fiecare dintre noi suntem în seara spectacolului într-o anumită formă: poți veni furios la teatru după ce te-ai certat acasă cu nevasta, să pocnești, să bombănești, să nu-ți trebuiască nimic. Dar, indiferent de forma în care se află partenerul, trebuie să-ți construiești un fel de a fi, ca să eviți să te deranjeze. Dacă te lași copleșit de unul, de altul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
domnule, și în NATO, și în Europa... În NATO am intrat foarte ciudat. A doua soție, Tamara, cam prin 2003, s-a îndrăgostit, pe net, de un american. M-a lăsat pe mine, după cum și eu mi-am lăsat prima nevastă pentru ea, și s-a dus în America, în Texas, la Houston. Deci, sunt destul de concret intrat în NATO! (râsete). În UE cu fiică-mea... A.V. Deci, punctul principal, sau cel mai important, al poeziei Dumneavoastră este femeia, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la poartă, Marriott încerca o senzație plăcută de recunoștință față de Judith. Ea decorase vechea casă Marriott, reconstruise o parte din ea și amenajase grădina. Era ciudat să te gândești că, într-o vreme, el n-o considerase destul de bună drept nevastă pentru un Marriott. Zâmbi și dădu din cap ușor. Câteodată oamenii au idei bizare despre propria lor valoare. Închise poarta încet și se îndreptă spre centrul orașului. I se așternuse o liniște în suflet, un sentiment de bunăstare, de justețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
luni și se rătăcise... Scăpase de broscoiul cel râios, de cărăbuși fusese alungată fiindcă nu le plăcuseră că are doar două picioare, se debarasase și de sobolul urâcios, îl părăsise chiar și pe Craiul florilor, neconvenindu-i rolul anost de nevastă credincioasă. Auzise de pitici, de balauri, de vrăjitori etc. și se aruncase într-o viață aventuroasă cu mare poftă, mustind de dorințe... Norocul făcu să o întâlnească pe contesa de Segur, venită să se țină la curent cu noua viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
călare pe o motocicletă grea, mare... Dormea la noi. Uneori o aducea și pe soră-sa, bomba țâțoasă... de altfel foarte tăcută... Parcă s-ar fi jenat de propriu-i „relief“... Aveam două paturi largi, încăpătoare. Într-unul eu și nevastă-mea, în celălalt surorile. Noaptea mă trezeam să mai pun lemne în godin (la început nu am avut soba enormă de teracotă)... Godinul, încins, devenea fosforescent... Le deslușeam ca pe niște mormane acoperite de cuvertura mițoasă... Suflau rar, adânc, ațâțător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]