15,863 matches
-
adevărului, al spiritului omenesc, al libertății (p. 166). Revenit în stradă, gânditorul-vagabond respinge ideea de a se transforma în profetul renașterii ateniene, căci nu dorește decât să fie lăsat în butoiul lui în timp ce Pasiphon și-ar vedea singur de salvarea patriei (p. 166). Declarația lui Diogene că nu are nevoie de oameni îl scandalizează pe tânărul reformator care îl acuză de a fi un mincinos și un laș : E o minciună pe care ai născocit-o ca să poți rămâne deoparte, să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că locuiești într-un pământ hellen/ Și nu barbar. Ai cunoscut dreptate, legi,/ Le-ai folosit, n-ai mai trăit de capul tău. Ideea sălbăticiei Colchidei fusese deja sugerată, de fapt, chiar de protagonista care deplângea pierderea familiei și a patriei : eu fără țară, singură, mereu/ Batjocorită de-un bărbat care m-a smuls/ Din țărmul meu barbar. După moartea copiilor lui, grecul Iason regretă că și-a luat alături o făptură barbară : Atunci eram nebun/ Când te-am adus din
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
soarta trădătorilor republicii, trimisul anacronic al autorului își exprimă punctul de vedere într-un lung monolog : cei care au uneltit împotriva noului regim ar trebui să se salveze prin curajul de a înfrunta exilul. Potrivit acestei opinii, în clipe grele, patria trebuie părăsită, căci nu e cazul să fie confundat politicul cu eroicul. Cei dispuși să abandoneze poporul pe mâna cui a încăput și să lase tradiția sfâșiată de legi scrise cu creionul chimic își pot alege un colț retras în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să sângereze continuu. Revenirea se va produce de fapt doar când timpurile vor fi coapte, când cei care au purtat povara statului vor fi înlăturat această apăsare. O dată înfăptuită schimbarea de regim, exilații se vor putea întoarce proclamându-se salvatorii patriei, acesta devenind un adevăr nepieritor, pentru că autorii de manuale școlare vor fi de față ca să-l noteze. Petronius enunță solemn ideea că bărbații de stat trebuie să prefere morții orice, sărăcia, dezonoarea sau exilul și solicită ca cei care au
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
situația învățământului atenian fără a avea nicio cunoștință în domeniu, Oreste devine ținta persecuțiilor celui demascat : acesta caută să-l alunge de la catedră și din oraș. Presimțindu-și soarta și intuindu-și vina ancestrală, tânărul susține că să-ți părăsești patria e parcă ți-ai ucide mama (III, p. 87). Iubita eroului, Aglaia, e convinsă că cel drag nu poate fi intimidat de nicio forță a întunericului într-o epocă istorică guvernată de raționalitate : O să-l amenințe cu răzbunarea zeilor ? Trăim
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care prezintă destule analogii cu România comunistă. Pentru a lua un singur exemplu, scena aclamării Aglaiei, adevărată mamă din Atena (I, p. 100), conștientă de datoria tuturor femeilor de a aduce pe lume copii spre a se îngriji de viitorul patriei trimite, parcă, în subtext, la decretul de încurajare a natalității din 1967. Dintre toate episoadele piesei care înfățișează cetatea antică drept sălaș al dictaturii, iar nu al democrației, pregnant e mai cu seamă cel al uceniciei lui Atenus în arta
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
atacat, în noaptea de 14-15 august, la orele 21,00, prin surprindere. Acolo sus, la Fundata, unde în prezent se află Dispensarul comunal și Primăria, a căzut, secerat de un glonț primul ofițer român, jertfă umană în lupta pentru întregirea patriei, colonelul Poenaru Bordea, comandantul Regimentului 30 infanterie, Muscel. Monumentul ridicat în memoria eroului poate fi văzut în curtea Dispensarului din Fundata, aflându-se chiar lângă șoseaua națională. În noaptea respectivă, armatele române au parcurs întreaga depresiune a Branului. În timpul înaintării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
C. Brătescu, Emm. de Martonne, Emil Racoviță și Șt. Hepites. Printre lucrările valoroase de amploare și de mare interes geografic, istoric ori social-politic merită să fie menționate „Județul Vaslui”, apărut în Editura Academiei R. S .România (1973), în cadrul colecției „Județele patriei” și „Dicționarul geografic al județului Vaslui”, Editura Univ. „Al. I. Cuza” din Iași (1988ă. Prin numeroasele lucrări publicate sau comunicate, timp de peste trei decenii, în domeniile Climatologiei generale și regionale, Microclimatologiei și, în special, Climatologiei urbane, profesorul I. Gugiuman a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lămuri și mai bine lucrurile, să apelăm la sinteza istorico - geografică pe care d-l conferențiar universitar Gh. I. Năstase o face asupra elementului bulgăresc din Bulgaria estică, Dobrogea, Basarabia și Țările Române. De aici aflăm că migrațiunea bulgarilor din patria lor, către Nord și Nord Est, s-a făcut în deosebi în trei mari perioade, între anii: 1769 - 1791, 1806 - 1812, 1828 - 1829, corespunzând la tot atâtea crâncene perioade de război ruso - turce; cu alte cuvinte, spusele „Cronicei” Episcopului Melchisedek
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vecine, Ichisaat, Musait, Comrat, etc. - au trecut apa Prutului, pe la vadul Bumbetei (îndeosebi), și s-au îndreptat spre stepa deluroasă a Fălciului și orașului Huși, unde locurile erau mai puțin ocupate și viața mai liniștită. În ceea ce privește locul de plecare din patria lor primitivă, faptul că în tradițiile și legendele lor, se vorbește mereu de Varna 21, Șumla, Adrianopol, etc. duce la ipoteza că Bulgaria estică a fost leagănul lor de la început. De acolo și până la Huși, ei au trebuit să peregrineze
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe îndelete și caută să se retragă cât mai repede posibil în regiunea de unde au venit; puțini, în sfârșit, după o perioadă de crize fiziologice și psihice reușesc să se simtă în noile ținuturi ca într-o a doua lor patrie. Pentru a concretiza afirmațiile de mai sus, prezentăm în rândurile de față un caz recent de colonizare voită a unui grup de locuitori dintr-o regiune muntoasă, a Carpaților Orientali, într-o regiune de dealuri silvo-stepice din ținutul Fălciului (Moldova
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
una ce privește mai multe și pentru îmbelșugare și ieftinătate norodului împregiuraș și altora, căci cu cât va fi înlăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare orișâce fel al da material cu atât va fi și îndestulare și ieftinătate mai mare patriei. Aceasta alăturează Isprăvniciei în original pomenita mărturie și îi scrii că de este neapărată trebuință de acea salhana apoi să mijlocească către Sfânta Episcopie ce are dreptati proprietății a slobozi jăluitorilor o asemine voie cu nepăgubirea sa, fiindu aceasta și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
există pentru tine și e imposibil să fii mândru de ceea ce nu cunoști. Cel care n-a văzut niciodată picturi de Nicolae Grigorescu și de Luchian sau n-a contemplat Muntele Retezat ori Marea Neagră, nu-și dă seama de frumusețile patriei lui și ca atare e mai puțin mândru de ea.” George Călinescu 26. „Scriitorul e de fapt temeiul cărții.” George Călinescu 27. „Cartea - cea mai mare dintre minunile create de om - cuprinde toate cunoștințele despre viața omenirii, întreaga istorie a
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
cât mai întinsă zonă a spiritualității omenești.” Eugeniu Speranția 803. „Știu o carte minunată, Glăsuind fără-ncetare, Din bătrânii munți, la Mare Despre româneasca vatră. E istoria cea vie, Cu viteji ce n-au mai fost: Leagăn, strajă și-adăpost Patriei pe veșnicie.” Haralambie Țugui 804. „Cartea e o scenă de teatru pe care se agită însă numai actorii văzuți mintal. Eroii pot fi personagii de roman, pot fi, ca în scrierile istorice, pasiuni și scopuri care au zbuciumat altădată sau
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
știm cum ne-am disciplinat birocratic, administrativ și politic în epoca modernă, pentru a înțelege unde mai avem de lucrat la rădăcinile comportamentului nostru cotidian, marcat fie de emfatica declarație "Onoare muncii" (așezată obligatoriu în finalul cererilor formulate de cetățenii patriei socialiste), fie de realista cimilitură a cățelușului cu părul creț, care se jură că nu fură, contrar tuturor evidențelor. Noi, românii, am avut Constituție încă din prima jumătate a veacului al XIX-lea, cam în același timp cu nații care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Deși ar fi avut posibilitatea să o facă, puterea post-revoluționară nu a considerat necesar (și nu a riscat) un referendum pentru stabilirea formei de gvernământ, tema fiind trecută de multe ori în derizoriu, parazitată de discursuri populiste privind revendicarea bogățiilor patriei de către "clica regalistă și burgheză". A doua problemă de fond a schimbării sistemului constituțional din România a fost aceea a principiului separației puterilor. După experiența totalitară de câteva decenii, România trebuia să evite riscul unui nou regim dictatorial, prin separarea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
protestanți englezi, care au întemeiat 10 colonii, între Maine și Carolina. În 1620 puritanii se stabiliseră în Noua Anglie, iar quakerii au fondat o colonie în Pennsylvania, în 1681. Catolicismul și tirania regelui Angliei i-au împins înspre o nouă patrie. Față de coloniile franceze formate prin secolul al XVI-lea, de pe valea fluviului Mississippi până la Golful Mexic, populate de servitori ai regelui și care nu așteptau decât momentul propice reîntoarcerii în Franța, coloniștii englezi erau dornici de independență, urau constrângerile și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ierarhici sar în ochi. O soție legitimă e autorizată să-și urmeze soțul până în zona militară, în vreme ce, pe întreg teritoriul național, o amantă nu e binevenită în proximitatea armatei! Din nefericire, ofițerii sunt strict îngrădiți, în alegerea soției, de interesele patriei, fără să mai vorbim de exigențele lui Dumnezeu, care Își rezervă și El un drept de control. (Ceea ce locotenentul găsește că e destul de parșiv din partea Sa.) Pe scurt, logodnica trebuie să aibă o anumită dotă și să posede un certificat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Ceea ce locotenentul găsește că e destul de parșiv din partea Sa.) Pe scurt, logodnica trebuie să aibă o anumită dotă și să posede un certificat de botez, altfel nu poți întemeia o familie. Și totuși, exemplul căpitanului stă mărturie că iubire și patrie nu sunt obligatoriu incompatibile. Și, luându-și rămas bun de la perechea legitimă care rămâne în cadrul ușii, tandru înlănțuită, fără măcar să-și ascundă nerăbdarea de a-și regăsi cât mai repede intimitatea conjugală, locotenentul apreciază încă o dată la justa ei valoare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vreunul din ăștia ar avea nenorocirea să se aventureze pe meleagurile noastre, i-ar sparge cauciucurile, fii sigur. Și, uitasem, și împotriva mea. Mă detestă și nu mă caută decât ca să-mi combată ideile, pe care le consideră nocive pentru patrie. Dar mie mi-e milă de el, are o fire viciată de împrejurări deosebit de nenorocite. Și, pe deasupra, a mai făcut și pasiunea asta absolut demențială pentru Nastia. Acum un an, a cerut-o de nevastă. Nu era încă divorțată pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în șa, semn de extracție joasă. "Vrei să știi? Vrei să știi cu adevărat, Cozmescule?" Da, și dacă aș putea să fac ceva... "Ei bine, vreau să-ți spun... O să abordez subiectul cu tine, chiar dacă suntem pe zonă... Onoarea, datoria, patria, pe toate ar trebui, cum se zice, să le pun la picioarele unei femei... Da, ar trebui, dragă Cozmescule, ar trebui! Numai că n-o iubesc. Dacă aș iubi-o, m-aș însura cu ea... Dacă aș iubi-o, aș
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de ei. Cel puțin, așa credeau. Uniforma nu era lipsită de pitoresc: rochie albastră, șorț negru cu bretele și cruce mare de metal, atârnată de gât cu o panglică tricoloră. Cheltuielile angajate pentru a obține dreptul de a-ți afișa patria și credința pe piept aveau să greveze serios bugetul familiei. De pe o zi pe alta, Nel se găsi despărțită de părinți, despărțită de Hector, care, în ce-l privește, zăcea și făcea greva foamei, transplantată într-un mediu sever, cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
corpul profesoral în întregul lui, alcătuit doar din personal feminin. Prezentată de directoare cu respect, îndelung aplaudată de asistență, bătrâna doamnă mustăcioasă ținu, rămânând așezată, cu mâinile împreunate pe baston, un discurs al cărui mesaj stătea în trei cuvinte: credință, patrie, război. La prezentarea elevelor celor mai merituoase și a buchetelor de flori, Nel ieși din sală ca să se ducă, clătinându-se, la infirmerie. Se afundă într-un pat și dormi câteva ceasuri. Când s-a trezit, s-a întors în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Adesea sunt întrebat, de ce asociația noastră este denumită “Asociația Refugiaților...” și nu “Asociația foștilor Refugiați...” Această întrebare mi-a amintit de celebrele cuvinte ale revoluționarului francez Danton care spunea că: “ nu poți lua cu tine pământul patriei pe vârful pantofului”. Noi, cei născuți în Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța vom continua să rămânem refugiați atât timp cât între NOI și ținuturile noastre natale vor exista Hotare.
SUNTEM, ÎNCĂ, REFUGIAŢI.... In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1711]
-
tonuri foarte vizibile. Astfel, după mai-sus amintitul ieroschimonah Ioan, care era și duhovnicul mănăstirii, este evocat un anume preot „de mare laudă” Pavel, care după o perioadă mai lungă de slujire într-o mănăstire creștin-ortodoxă din China, se întorsese în patrie și se retrăsese în liniștea Peșterilor acestei lavre. Lui i se adaugă apoi, „mai-marele pictorilor de icoane ”, Theoctist, și îngrijitorul livezii de lângă peșterile îndepărtate, părintele Ilarie, precum și alți trei schimonahi, care își impun de bunăvoie niște canoane, greu de imaginat
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]