11,798 matches
-
Podstrana este o comună în cantonul Split-Dalmația, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Podstrana avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de persoane
Comuna Podstrana, Split-Dalmația () [Corola-website/Science/330542_a_331871]
-
Okučani este o comună în cantonul Slavonski Brod-Posavina, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Okučani avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici
Comuna Okučani, Slavonski Brod-Posavina () [Corola-website/Science/330539_a_331868]
-
Lećevica este o comună în cantonul Split-Dalmația, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Lećevica avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici
Comuna Lećevica, Split-Dalmația () [Corola-website/Science/330541_a_331870]
-
Marija Gorica este o comună în cantonul Zagreb, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Marija Gorica avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sloveni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau
Comuna Marija Gorica, Zagreb () [Corola-website/Science/330555_a_331884]
-
Drenovci este o comună în cantonul Vukovar-Srijem, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Drenovci avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de bosniaci (%), sârbi (%) și ruteni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea
Comuna Drenovci, Vukovar-Srijem () [Corola-website/Science/330550_a_331879]
-
Brestovac este o comună în cantonul Požega-Slavonia, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Brestovac avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici
Comuna Brestovac, Požega-Slavonia () [Corola-website/Science/330528_a_331857]
-
Majur este o comună în cantonul Sisak-Moslavina, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Majur avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici
Comuna Majur, Sisak-Moslavina () [Corola-website/Science/330537_a_331866]
-
Lukač este o comună în cantonul Virovitica-Podravina, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Lukač avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici
Comuna Lukač, Virovitica-Podravina () [Corola-website/Science/330545_a_331874]
-
Cestica este o comună în cantonul Varaždin, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Cestica avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sloveni (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau
Comuna Cestica, Varaždin () [Corola-website/Science/330544_a_331873]
-
Stări Jankovci este o comună în cantonul Vukovar-Srijem, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Stări Jankovci avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și maghiari (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Stari Jankovci, Vukovar-Srijem () [Corola-website/Science/330551_a_331880]
-
Čačinci este o comună în cantonul Virovitica-Podravina, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Čačinci avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând
Comuna Čačinci, Virovitica-Podravina () [Corola-website/Science/330549_a_331878]
-
Dubrava este o comună în cantonul Zagreb, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Dubrava avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici
Comuna Dubrava, Zagreb () [Corola-website/Science/330554_a_331883]
-
Gračac () este o comună în cantonul Zadar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Gračac avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici
Comuna Gračac, Zadar () [Corola-website/Science/330552_a_331881]
-
Rakovec este o comună în cantonul Zagreb, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Rakovec avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici
Comuna Rakovec, Zagreb () [Corola-website/Science/330556_a_331885]
-
Tkon este o comună în cantonul Zadar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Tkon avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de albanezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici
Comuna Tkon, Zadar () [Corola-website/Science/330553_a_331882]
-
Zurucilă etc. Cetatea a fost cerută de Mihai Viteazul la 1600 și apărea încă de pe atunci, ca fiind unul din orașele Moldovei). Transnistria este în cele din urmă ocupată de ruși la 1792, în urma războiului Ruso-Austro-Turc din 1787-1792. Într-un recensământ din 1793, între Nistru și Bug din 67 de sate, 49 erau exclusiv românești. În 1796 la Dubăsari or Movilău s-a tipărit primul volum de versuri în limba română (versuri originale și traduceri de I. Cantacuzino). În 1799 rusul
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
fost, probabil, intenționat politizată. Neconcordonața cu noua politică s-a manifestat într-un mod mai vizibil în Transnistria, regiune în care etnicii slavi (ruși sau ucraineni) erau majoritari în zonele urbane. Protestele față de guvernul republican erau mai puternice aici. La recensământul din 1989, în Transnistria locuiau 40,0% moldoveni, 28,3% ucraineni, 25,4% ruși și 1,9% bulgari. Pe 19 iunie 1992 lângă tipografia orășenească, pe str. Pușkin, o patrulă a poliției îl reține pe comandantul grupului de informații speciale
Bătălia de la Tighina (1992) () [Corola-website/Science/330696_a_332025]
-
doi a județului interbelic Vlașca. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, În 1938 județul avea șapte plăși, cele cinci anterioare, Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,2% țigani, 0,2% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 99,4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
Plasa a fost constituită ulterior (după recensământul din 1930) prin reorganizarea teritorială a celor trei plăși din vestul județului, Mihai Viteazul, Câmpia Turzii și Luduș. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 33.706 locuitori, dintre care 22.393 români (66,4%), 9.465 maghiari (28,1%), 933
Plasa Unirea, județul Turda () [Corola-website/Science/330732_a_332061]
-
Plasa a fost constituită ulterior (după recensământul din 1930) prin reorganizarea teritorială a celor trei plăși din vestul județului, Mihai Viteazul, Câmpia Turzii și Luduș. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 33.706 locuitori, dintre care 22.393 români (66,4%), 9.465 maghiari (28,1%), 933 țigani (2,8%), 832 evrei (2,5%) ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 19.106 greco-catolici (56
Plasa Unirea, județul Turda () [Corola-website/Science/330732_a_332061]
-
evrei (2,5%) ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 19.106 greco-catolici (56,7%), 7.687 reformați (22,8%), 4.003 ortodocși (11,9%), 1.798 romano-catolici (5,3%), 835 mozaici (2,5%) ș.a. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, județul Turda număra 181.953 locuitori. Distribuția pe orașe și plăși era
Plasa Unirea, județul Turda () [Corola-website/Science/330732_a_332061]
-
doi a județului interbelic Vlașca. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, În 1938 județul avea șapte plăși, cele cinci anterioare, Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,2% țigani, 0,2% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 99,4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
mare insula (429 km2), din grupul de insule Ciclade din Marea Egee. Acesta a fost centrul Civilizației Cicladice arhaice. Insula cuprinde două municipii și Drymalia. Cel mai mare oraș și capitala insulei este Chora sau Naxos, cu 6533 de locuitori, conform recensământului din 2001. Principalele sate sunt Filoti, Apiranthos, Vívlos, Agios Arsenie, Koronos și Glinado. Naxos este o destinație turistică populară, cu multe ruine. Ea are o serie de plaje, cum ar fi cele de la Agia Anna, Agios Prokopios, Alikos, Kastraki, Mikri
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
suferit o regresie accentuată însă, existând un număr însemnat de familii mixte și de cetățeni străini care au dobândit cetățenia română și au dezvoltat afaceri, populația în chestiune s-a stabilizat și este prezentă într-un număr important. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2011, în România au fost recenzați 64.337 de musulmani, din care 43.279 în județul Constanța și 9.037 în Municipiul București. În conformitate cu același recensământ, numărul național al musulmanilor, 64.337, este compus astfel: Dacă
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
stabilizat și este prezentă într-un număr important. Conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2011, în România au fost recenzați 64.337 de musulmani, din care 43.279 în județul Constanța și 9.037 în Municipiul București. În conformitate cu același recensământ, numărul național al musulmanilor, 64.337, este compus astfel: Dacă vom considera că din cei 6.281 de români musulmani, cea mai mare parte o reprezintă imigranți care au dobândit cetățenia română și că majoritatea celor 6.906 de alte
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]