14,383 matches
-
a rămas o diviziune teritorială a limbii populare, dar nu și a limbii literare scrise. Acum limba literară este supra-dialectală și chiar dacă a pornit cu o pronunțată bază dialectală (fiindcă are corespondent numai un dialect sau un grup de dialecte), tinde să se îndepărteze tot mai mult de ea, prin normare și prin achiziția de elemente total diferite de ceea ce conține dialectul. Ca atare, locuitorii cultivați ai tuturor regiunilor în care se vorbesc dialectele unei limbi folosesc o singură formă a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai există, deși uneori se manifestă și tendințe contrare, dar, în principiu, în aceste limbi și stilul beletristic uzează de mijloace diferite de cele ale vorbirii populare și regionale. De aceea, există o diferență între limbile din apusul european ce tind tot mai mult spre precizie maximă și spre aspecte standard și limbile din estul european caracterizate prin fenomene sincretice și prin delimitări nesigure între aspectul popular și cel literar. De aceea, în măsura în care tind spre integrarea europeană, comunitățile estice trebuie să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
diferență între limbile din apusul european ce tind tot mai mult spre precizie maximă și spre aspecte standard și limbile din estul european caracterizate prin fenomene sincretice și prin delimitări nesigure între aspectul popular și cel literar. De aceea, în măsura în care tind spre integrarea europeană, comunitățile estice trebuie să tindă și spre o modelare a aspectelor literare ale limbilor în sens european, fenomen care s-a declanșat în est de circa două secole, dar care nu a devenit încă caracteristic, fapt explicabil
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tot mai mult spre precizie maximă și spre aspecte standard și limbile din estul european caracterizate prin fenomene sincretice și prin delimitări nesigure între aspectul popular și cel literar. De aceea, în măsura în care tind spre integrarea europeană, comunitățile estice trebuie să tindă și spre o modelare a aspectelor literare ale limbilor în sens european, fenomen care s-a declanșat în est de circa două secole, dar care nu a devenit încă caracteristic, fapt explicabil îndeosebi prin manifestrea unor atitudini inerțiale, teoretizate și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
celelalte tipuri de opere, îndeosebi științifice, care oferă bune condiții pentru a fi transpuse dintr-o limbă în alta. Pe lîngă aceasta, asemenea opere se redactează tot mai mult în anumite limbi (precum engleza și, uneori, franceza sau germana) care tind spre statutul de limbi de comunicare europeană (și mondială) între specialiști. Această situație relevă perspectiva a două direcții posibile în existența și în evoluția culturilor naționale: o direcție ce este puternic legată de filonul local, diferențiat în raport cu alte spații culturale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literar al limbii se caracterizează printr-o evoluție dirijată reflectată în mod deosebit printr-o activitate de normare, care are drept rezultat instituirea unor reguli și a unor aprecieri în folosirea faptelor de limbă, încît vorbitorii, oral sau în scris, tind spre folosirea elementelor apreciate ca fiind corecte și spre evitarea celor considerate incorecte. În acest mod, limba nu mai reprezintă numai mijlocul uzual și imediat de comunicare, ci și obiectul către care se orientează reflecția și interpretarea celui care o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a dus în cazul unor verbe frecvent întrebuințate la o slăbire a relațiilor paradigmatice, pînă la apariția unor situații de supletivism: rom. iau-luăm, it. dolgo-duole, fr. puisse-pouvons, sp. quepa-cabemos etc. Au putut apărea astfel noi relații între forme care au tins spre crearea unor modele de reorganizare a flexiunii, fără însă ca procesele analogice să poată înlătura întotdeauna aspectele divergente. Dacă declinările substantivului latinesc se regăsesc nu-mai parțial în limbile romanice, conjugările verbului din limba-bază se regăsesc în toate idiomurile neolatine
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
standard comune, denumite sam-norsk "norvegiana comună"), dar ele nu avut succes. Între limbile nordice, norvegiana este cea mai mobilă și mai deschisă înnoirilor, căci în vreme ce suedeza și daneza urmează cu multă strictețe tradiția scrisului, avînd și complicate ortografii etimologizante, aceasta tinde spre o concordanță cu uzul și spre o ortografie fonetică. Limba suedeză are peste 8.300. 000 de vorbitori în Suedia, dar este folosită ca a doua limbă de încă 40.000 dintre locuitorii din Finlanda (în această țară avînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
grafie și pronunție sau există mai multe pronunții ale aceleiași grafii. Limba neerlandeză are aproximativ 20.000.000 de vorbitori, însă unitatea ei este controversată, deoarece cele două grupuri mari de dialecte, olandeze în nord-vest și flamande în sud, au tins să-și creeze fiecare un aspect literar, deși trecerea de la un dialect la altul se face treptat și cu posibilități de înțelegere între vorbitori. De aceea, cred unii specialiști, este greșit să se vorbească de două limbi, fiindcă sînt de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care a reprezentat elementul principal în modernizare. Cele mai vechi atestări în germană sînt din secolul al VIII-lea, treptat realizîndu-se variante literare cu bază dialectală locală, pentru ca, abia în secolele al XV-lea și al XVI-lea, să se tindă spre o limbă comună, avînd la bază germana de sus (sudică), ca urmare a răspîndirii tiparului și, îndeosebi, ca efect al traducerii Bibliei de către Martin Luther în anii 1520-1521. Procesul de unificare a limbii literare germane s-a desăvîrșit în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
evoluția limbii, ci se schimbă dacă funcționarea limbii cere aceasta, atunci cînd îi este atribuit un anumit rol în această funcționare. Fenomenul este vizibil îndeosebi în condițiile în care se produce o gramaticalizare a topicii, în sensul că ordi-nea cuvintelor tinde să releve funcțiile lor sintactice în interiorul propoziției sau în cadrul structurilor sintagmatice. Cea mai importantă trăsătură a structurii gramaticale a limbilor romanice, în comparație cu latina, este caracterul lor preponderent analitic, latina fiind preponderent sintetică și, din acest motiv, în vreme ce latina, prin marele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în vreme ce la gen și la număr au rămas în continuare mărci desinențiale și nu se constată o tendință de înlăturare a lor. Există, prin urmare, o orientare deosebită în evoluția limbilor romanice în raport cu latina, care arată că anumite categorii gramaticale tind spre o redare analitică, iar altele își păstrează caracterul sintetic, fenomen care se clarifică dacă se are în vedere tipologia, înțelegînd prin aceasta tehnica prin care vorbitorii își refac limba pe baza unor principii de coerență structurală și funcțională. Din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ajuns să denumească un "dispozitiv manual de deplasare a cursorului pe ecranul monitorului de la calculator". În aceste condiții, pentru vorbitorul de limbă engleză, acest termen tehnic presupune și actualizarea metaforei prin care a fost instituit, iar vorbitorul de germană va tinde să-l substituie cu propriul cuvînt Maus, care are aceeași semnificație cu mouse și cu care este omofon. Mai puțin tentați de o asemenea substituție pot fi vorbitorii altor limbi germanice, precum neerlandezii și norvegienii, ale căror denumiri pentru "șoarece
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Important este faptul că atît romanii, cît și germanicii au adaptat și au dezvoltat ceea ce au primit de la alții. Receptarea spiritualității (cultură și limbă) caracterizate prin superioritate se produce în cîteva moduri determinante: a) prin presiune, deorece o civilizație superioară tinde să se extindă (să se dezvolte și extensiv nu numai intensiv), b) prin imitație, căci o civilizație superioară fascinează și dă prestanță și c) prin utilitate, întrucît civilizația superioară reprezintă stimulentul pentru idei și sentimente ce asigură progresul, dezvoltarea și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
personaj sadovenian (un intelectual rus !) se putea exprima: "în țara asta aud zicători foarte înțelepte; însă nimeni nu le urmează". Lipsa forței de a se impune Europei prin propriile resur-se i-a făcut pe români, în momentele în care au tins să se racordeze la valorile ei, să realizeze împrumuturi de modele și de elemente de civilizație, de cultură și de limbă. Acest fenomen a generat însă și unele reacții de adversitate față de elementele străine, în numele respectării tradiției, înțelese ca purtătoare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
V. Alecsandri, cu altă mândrie aș păși și m-aș prezenta înaintea întregului public cititor din țările române!” Răspunsul lui Alecsandri nu s-a lăsat așteptet: „Publicarea întreprinsă de d-voastră o apreciez cu atât mai mult cu cât ea tinde a combate gustul pocit al noilor încercări pe câmpul literaturei”. Colaborarea poetului la revistă i-a ridicat prestigiul. Un deosebit efect asupra publicului a produs apariția în Convorbiri a pastelurilor sale: Sfârșit de toamnă,Iarna, Gerul, Viscolul, La gura sobei
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
lui Oreste nu se mai întemeiază doar pe voința zeului, soarta lui nu se confundă cu a neamului său. Înăuntrul tragediei cultura elină trece din stadiul mitic în cel religios-moral (p. 183). Trilogia se compune în jurul lui Oreste spre care tind toate întâmplările, cele trei momente fiind legate organic, căci numai prin înlănțuirea lor se arată sensul superior și unic al evenimentelor (p. 184). În Agamemnon, secvența dedicată întoarcerii comandantului din războiul troian și uciderii lui de către soție, cele două personaje
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un colț încă nevăzut al vieții ori al cerului.” Eugeniu Speranția 799. „Cititorul este un om care nu riscă nimic când pune pe-o carte de literatură și vrea s-o citească... În realitate, într-o cultură superioară, sau care tinde să devină astfel, răspunderea spirituală a cititorului e imensă.” Marin Preda 800. „Cărți răsărite din vis și din valul fierbinte-al gândirii, Voi sunteți stele ce vin să reverse chemări și avânturi, Voi sunteți flori ce-alinați, luminându-ne-ntreg
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Președintele "suspendat în aer, va trebui să se resemneze la un rol pasiv și să se conformeze liniei politice stabilite de primul-ministru în acord cu Parlamentul"17. În situația unei astfel de coabitări, regimul politic nu mai este semi-prezidențial, ci tinde spre caracteristicile regimului parlamentar. Această tendință se poate manifesta nu numai în cazul unei coabitări, ci și în situația în care Președintele decide să aibă o abordare tipică unui șef de stat ales de Parlament. Exemplul pe care Tudor Drăganu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Anul 2012 a probat, dincolo de orice îndoială, limitele actualului regim politic, limite legate de modul în care sunt reglementate relațiile din cadrul puterii executive. Conflictele dintre Președinte și prim-ministru sunt cu atât mai dăunătoare politic și instituțional cu cât ele tind să se extindă și la nivelul altor instituții ale statului. Vara lui 2012 a fost martora unei involuții democratice rapide și dramatice, iar organisme precum Curtea Constituțională au devenit țintele unor atacuri care își aveau originea în rivalitatea intra executivă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
orice echivoc, ierarhia care se cristalizează în relațiile dintre președinte și prim-ministru, recunocând preeminența incontestabilă a primului 2. 2. Reforma în cazul desemnării indirecte a Președintelui Este modelul parlamentarismului raționalizat de tip german. În condițiile în care regimul republican tinde către parlamentarism, modelul care poate asigura stabilitate și transparență este cel german. El se întemeiază pe un instrument fundamental, moțiunea de cenzură constructivă, cea care poate permite unei camere să voteze revocarea unui guvern doar dacă semnatarii propun o alternativă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Năstase. Aș fi spus, fără umbră de îndoială, că o "republică parlamentară" este mai clară, mai eficientă, mai modernă, mai europeană și că trebuie adoptată și în România. Dar "Armagedon" s-a întâmplat și am unele ezitări... Atâta vreme cât politicienii români tind să deseneze constituții care, mai întâi de toate, să li se potrivească lor înșile, sunt tentat să mă consolez cu desenul cam echivoc, cu chipul lui Ion Iliescu"6. În condițiile în care o constituție urma să vină în întâmpinarea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
se poate modifica astfel încât să fie corelată cu acest nou nivel dezvoltat. Fiecărei regiuni, în calitate de circumscripție electorală, îi poate reveni dreptul de a trimite în camera superioară câte doi senatori. 3. Competențe distincte pentru cele două Camere Modele constituționale comparate tind să atribuie Camerei inferioare prerogative exclusive în chestiunea votării și înlăturării din funcție a cabinetelor, ca și în domeniul votării bugetului. Preeminența Camerei inferioare în aceste domenii oferă posibilitatea pentru Senat de a-și asuma gestiunea unor domenii specifice și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mecanismul destinat să ofere parlamentarilor posibilitatea de a autoriza anumite măsuri de natură procesual-penală referitoare la colegii lor. În cazul în care acest domeniu de abilitare constituțională este mult prea vast, se poate aprecia că garanțiile date de legea fundamentală tind să încalce principiul egalității în fața legii. Actuala reglementare constituțională instituie o formă de autorizare prin votul Camerelor în ipoteza percheziției, reținerii, arestării membrilor lor. O reglementare viitoare a instituției imunității parlamentare ar putea elimina această prevedere, obligând instituțiile abilitate care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
dublat de un naționalism primitiv acționează și asupra arbitrului electoral, poporul, îndemnat din toate părțile să se exprime, oriunde și oricum. Participarea politică a cetățenilor este, evident, un ingredient important al democrației. Problema e că definirea cetățeanului în termeni "administrativi" tinde să obnubileze importanța calității politice a acestora. Din nou, mass-media joacă, și aici, un rol deosebit. Făcând abstracție de cartelizarea presei românești și de discursul maniheist, profund non-jurnalistic, ce a câștigat teren în spațiul nostru public, nu putem trece peste
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]