11,500 matches
-
există virtual în fiecare creier, sau mai exact, în creierii unui ansamblu de indivizi, căci limba nu este completă în nici unul. Vorbirea este cea de-a doua latură a limbajului, latura concretă, de manifestare practică a posibilităților lingvistice a indivizilor. Vorbirea are un caracter individual, în timp ce limba este de domeniul socialului. ” Comunicarea verbală se caracterizează și se bazează pe dialog. Spre deosebire de comunicarea verbală, care scrisă necesită un efort mai mare. Absența unor mijloace ajutătoare de exprimare, cum sunt mimica, gesturile, intonația
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
s-au aflat regulile ortografiei, mai vârtos în limbile cele vii „ ) Din alt punct de vedere, punctuația este un auxiliar al sintaxei,găsindu-și loc în tratarea gramaticii. Deoarece semnele de punctuație au un rol în intonație, marchează pauză în vorbire, întreruperea șirului vorbirii, ele capătă și un important rol stilistic. H. Jacquier preciza:’’Puterea unui semn de punctuație oscilează între doi poli: gramatica și logica pe de o parte, iar pe de alta parte, afectivitatea și stilistica. Se poate defini
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
regulile ortografiei, mai vârtos în limbile cele vii „ ) Din alt punct de vedere, punctuația este un auxiliar al sintaxei,găsindu-și loc în tratarea gramaticii. Deoarece semnele de punctuație au un rol în intonație, marchează pauză în vorbire, întreruperea șirului vorbirii, ele capătă și un important rol stilistic. H. Jacquier preciza:’’Puterea unui semn de punctuație oscilează între doi poli: gramatica și logica pe de o parte, iar pe de alta parte, afectivitatea și stilistica. Se poate defini aici, valoarea oricărui
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
două puncte, semnele citării Ă ghilimelele ), linia de dialog, și de pauză, parantezele și punctele de suspensie. Academicianul Alexandru Graur include printre semnele de punctuație și alineatul. Punctul este semnul grafic folosit pentru a marca pauza care se face în vorbire între propoziții sau fraze independente ca înțeles. El se pune de asemenea la sfârșitul unor fraze și propoziții independente, grupuri de cuvinte izolate care echivalează cu propoziții independente. Punctul se mai folosește în următoarele situații : - după propoziții enunțiative ; - fragmentarea unei
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
propoziții sau grupuri de propoziții între care există raporturi de coordonare sau de subordonare. Exemplu:,, Dă, cucoane, să nu va fie cu supărare dar de la vorbă și până la faptă este mare deosebire... ’’ (,,Moș Ion Roată și Unirea”). Două puncte - anunță vorbirea direct sau o enumerare,o explicație, o concluzie și marchează totodată o pauză mai mică decât pauza indicată de punct. Ele se pun atât la sfârșitul unei fraze cât și în interiorul ei. Exemplu:,,Ei mi-au răspuns:’’ Semnele citării () ghilimelele
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
sau scris de cineva. Ele pot exprima ironia față de cel care folosește cuvântul sau grupul de cuvinte reprodus. Exemplu: ,, Ia te uită ! O fată de fum... spuse un nor’’ (,,Fata - de Fum”). Linia de dialog și de pauză marchează începutul vorbirii directe a fiecărui interlocutor, respectiv pauza dintre propoziții sau fraze, delimitarea cuvintelor și construcțiilor incidentale sau apozițiile explicative, lipsa predicatului sau a verbului copulativ. (Cerul - albastru, norii - cenușii). Linia de pauză se mai folosește și pentru a nota uneori o
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
cititorului; *rotunde - care cuprind o explicație, o precizare, un amănunt, care îmbogățesc înțelesul propoziției sau al frazei de care sunt legate; *oblice - închid de obicei transcrierea fonetică ( ex. :chem. - /kem/) Punctele de suspensie arată o pauză mai mare în cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârșitul unei propozițiin sau al unei fraze, ci indică, în general o întrerupere a șirului vorbirii. Punctele de suspensie marchează și o vorbire incoerentă. Exemplu:,, Măria ta... peste cine domnești ?’’ (,,Micul Prinț”). Alineatul
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
de obicei transcrierea fonetică ( ex. :chem. - /kem/) Punctele de suspensie arată o pauză mai mare în cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârșitul unei propozițiin sau al unei fraze, ci indică, în general o întrerupere a șirului vorbirii. Punctele de suspensie marchează și o vorbire incoerentă. Exemplu:,, Măria ta... peste cine domnești ?’’ (,,Micul Prinț”). Alineatul se întrebuințează pentru a ajuta la clasarea ideilor, pentru a delimita diferite pasaje. Stabilirea alineatelor se face după criterii logice : să nu se
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Punctele de suspensie arată o pauză mai mare în cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârșitul unei propozițiin sau al unei fraze, ci indică, în general o întrerupere a șirului vorbirii. Punctele de suspensie marchează și o vorbire incoerentă. Exemplu:,, Măria ta... peste cine domnești ?’’ (,,Micul Prinț”). Alineatul se întrebuințează pentru a ajuta la clasarea ideilor, pentru a delimita diferite pasaje. Stabilirea alineatelor se face după criterii logice : să nu se despartă una de alta fraze care sunt
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
și problemelor de ortografie. Dar, vreme îndelungată, fie că n-au existat reguli ortografice oficiale, fie că aceste reguli n-au fost respectate de toată lumea, astăzi ele sunt obligatorii. A scrie înseamnă a reprezenta prin semne convenționale sunetele sau cuvintele vorbirii. După felul semnelor convenționale folosite există patru sisteme de scriere : a)scriere pictografică - care utilizează desene ce semnifică întâmplări, obiecte, fenomene. Aceasta reprezintă prima fază a scrierii. b)scriere ideografică - care folosește ideograme (imagini simbolice prin care sunt reprezentate obiectele
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
mai important dintre principiile care stau la baza scrierii noastre actuale. Scrierea este o copie aproximativă a limbii vorbite, reprezentată printr-un sistem de semne convenționale. În general, scriem așa cum pronunțăm. Aproape fiecărui sunet îi corespunde o literă, dar sunetele vorbirii sunt mai numeroase. Prima regulă a ortografiei românești este corespondența dintre sunet și literă. Nu totdeauna există o corespondență deplină. Deci, în cazul regulii de corespondență se poate vorbi de o corespondență totală între litere și sunete () 19 dintre cele
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
punctuație în marcarea raporturilor dintre propoziții și părțile de propoziție, fie raporturi de coordonare, fie de subordonare între propoziții pe planul frazei. Principiul stilistic (afectiv - simbolic ) arată cum să se folosească semnele de punctuație pentru a marca intonație, pauzele de vorbire, scrierea cu majuscule a unor date importante (8 Martie ) sau pentru a sugera respectul sau afecțiunea (Domnule Director, Domnule Inspector ). II. 3. SEMNELE ORTOGRAFICE Semnele ortografice sunt simboluri folosite de sistemul normativ ortografic ca semnale demarcative. În ortografia românească există
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
a scris o linie numită linie de dialog. În clasa a II-a, când cunoștințele despre linia de dialog se aprofundează, elevii sunt puși să formuleze singuri regula de folosire a acestui semn de punctuație: Linia de dialog arată începutul vorbirii fiecărei persoane care ia parte la convorbire’’. Două puncte (:) apar pentru prima dată în abecedar în textul,,Cei șapte pitici’’ ca semn de punctuație folosit înaintea unei enumerări. Exemplu:,,Ei se numesc :Sap, Sep, Sip, Sop, Săp’’. În textul,,Oac
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Sip, Sop, Săp’’. În textul,,Oac’’, elevii află că două puncte se mai folosesc și atunci când urmează cuvintele cuiva. Exemplu:,,Barbă se miră: - Ce soare mare ! De unde a venit oare ? Elevii află tot în clasa I că două puncte anunță vorbirea directă. Exemplu:poezia,,Îndată’’,,O floare crește, iată, De spui voios:îndată !’’ În clasa a II-a vor descoperi că două puncte se mai folosesc: - înaintea citării unui text, a unui proverb, a unei zicale: a) Alexandru Vlahuță arată, prin
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
învățarea ortografiei și punctuației la ciclul primar. Ele pot cuprinde:folosirea semnelor de punctuație; - ortogramele;scrierea cu majuscule; - scrierea cuvintelor cu consoană dublă,,nn’’ - scrierea cuvintelor care au pe,,m’’ înaintea lui,,b’’ și,,p’’; - părțile de propoziție; - părțile de vorbire. Planșele trebuie să fie corecte, clare, estetice și de marime potrivită. Ele pot fi afișate în clasă și folosite la momentul oportun. O largă folosire o au tabelele ortografice. De exemplu, la lecțiile de despărțire a cuvintelor în silabe se
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
pronumelui pentru a preveni formarea deprinderilor greșite de scriere (legarea la întâmplare prin cratimă a pronumelor neaccentuate și a desinențelor verbelor ori a finalului unor cuvinte ca : săi, cel, cei, mai ). Prin analiza contextelor specifice cu care sunt deprinși din vorbirea curentă, elevii au reușit să înțeleagă logica organizării cuvintelor în context și tehnica recunoașterii pronumelor neaccentuate. Concluzia generală la această lucrare metodică este aceea că principala cale care conduce la transformarea cunoștințelor în deprinderi temeinice este exercițiul repetat. Deci, eliminarea
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Pește solubil În apele mitologiei, mitul este o formă de negăsit (M. Detienne, 1997a, p. 252). Lingviștii și istoricii (fie ai Greciei antice, fie ai filosofiei, mitologiei sau antropologiei) consideră că primele atestări ale cuvântului mythos arată că el desemna vorbirea obișnuită: „suită de cuvinte care au un sens, cuvântare, discurs ș...ț, conținut al cuvintelor, părere, intenție, gândire, povestire” (P. Chantraîne, 1974, vol. III, p. 718). La rândul său, cuvântul logos acoperea cam aceleași sfere semantice: În greaca veche, el
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe analiza faptelor și pe construcția argumentelor, mythos-ul va ajunge să preia sferele semantice opuse, rămase libere prin valorizarea și specializarea conceptului de logos. Astfel, „În dialectul atic și În greaca târzie, când logos a ajuns să aibă sensul de «vorbire», mythos a Început să-și restrângă sfera, referindu-se numai la «povestire» (story)” (J. Fontenrose, 1971, p. 54). „Sensul cuvintelor din această familie a evoluat după Homer: de la valoarea de cuvânt al cărui sens contează, părere, ordine, poveste, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu pot fi decât colective); b) corporale sau verbale: după forma de exprimare (În general, riturile implică simultan manifestări corporale și verbale. Totuși, rugăciunile, descântecele, blestemele pot fi numai verbale, iar unele acte magice sau anumite rituri de trecere interzic vorbirea În timpul performării lor); c) de simpatie sau de contagiune: după modul de comunicare (În primele, lucrurile asemănătoare acționează asupra celor cu care seamănă, În celelalte contactul reprezintă sursa acțiunii ceremoniale); d) de separare sau integrare: după relația dintre individ și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unității privind colaboratorii și partenerii s-a efectuat o analiză a tuturor factorilor de sprijin: - educaționali; - sociali; - financiari. Educațional: - ISJ - sprijin logistic, consiliere, stimulare; - CCD - sprijin profesional - formare continuă, consiliere, stimulare; - Centru de Asistență Psihopedagogică, prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire, testarea preșcolarilor de la grupele mari și pregătitoare; - Familia - sprijin educațional, material și financiar; - Școala - partener educațional și extracurricular; - Organizațiile neguvernamentale, fundații, instituții de cultură etc. Social: - Societatea de Cruce Roșie Română, filiala Iași, DSP- asistență În specialitate, finanțare pentru concursul
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
ficțională creată. Vocea narativă folosește un stil elevat, personalizat prin procedee gramaticale și expresivitate stilistică. În schimb, personajele epico-dramatice create "vorbesc și argumentează așa gândesc! într-un mod profund defectuos comenta Marta Petreu -; "erorile lor nu sunt simple greșeli de vorbire", ci "erori de judecare și raționare, așadar deficiențe de natură logică...". Printr-un discurs metatextual, alcătuit din aglomerări de clișee lirice și narative a argumentat cum nu ar trebui să se scrie. Simțul comicului ca instinct nativ, modurile comice, absurdul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
este dezvăluit bineînțeles de limbajul său automat. Textul Cântăreței chele sau al manualului de învățat engleza (sau rusa, sau portugheza), alcătuit din expresii gata făcute, din clișeele cele mai facile, îmi dezvăluia tocmai prin asta, automatismele limbajului, ale comportamentului oamenilor, "vorbirea pentru a nu spune nimic", absența de viață lăuntrică, mecanica vieții de zi cu zi, omul scăldându-se în mediul său social, nemaideosebindu-se de el"111. Traseul determinativ FlaubertCaragialeIonesco își găsește în acest fragment o justificare convingătoare în similitudinea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu zi, omul scăldându-se în mediul său social, nemaideosebindu-se de el"111. Traseul determinativ FlaubertCaragialeIonesco își găsește în acest fragment o justificare convingătoare în similitudinea viziunii critice asupra conformismului universal. În ceea ce privește nivelul superior al parodiei, denigrarea limbajului însuși, "vorbirea pentru a nu spune nimic" este o formulă ce caracterizează perfect tipul de conversație noncomunicativă exersată de personajele Cântăreței chele. În lucrarea Understanding Utterances, Diane Blakemore analizează în capitolul Relevance un exemplu asemănător prin lipsa de relevanță a replicilor succesive
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
comunicării. Modalitățile efective prin care este pusă în lumină noncomunicarea în textul ionescian, precum și implicațiile sale comice pot fi studiate din perspectivă pragmatică, în maniera analizelor discursului (discourse analyses) și a teoriilor lingvistice ale umorului. Posibilitatea translației acestor analize ale vorbirii asupra literaturii a fost studiată exhaustiv de către specialistul în lingvistică aplicată Guy Cook în lucrarea Discourse and Literature, în care dovedește că literatura, ca tip special de discurs, cu o funcție socială pregnantă, poate fi supusă investigației pragmatice cu tot
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
viață tipurilor, individualizându-le. Lipsindu-i aceste duble canale, Caragiale ar fi fost numai un portretist, de felul lui La Bruyère, nu un creator de oameni; sau ar fi rămas un abil păpușar de fantoșe, fără stare civilă și darul vorbirii"11. Semnificativă în acest sens este și poziția lui Șerban Cioculescu. Lansând ideea unui univers de modele reale pentru personajele din O noapte furtunoasă și O scrisoare pierdută și prelucrând rezultatele investigațiilor de "autentic detectiv"12 ale lui G. Panu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]