112,413 matches
-
publicării acestei știri. Istoric Capidava a fost centru fortificat geto-dac, apoi, în timpul Imperiului Roman a avut un rol strategic pe linia de apărare a Dunării. A fost distrusă de goți în secolului III și refăcută în secolul IV. Izvoarele din secolele IV-VI atestă o unitate de cavalerie - Cuneus equitum Solensium - și unitățile de equites scutarii și vexillatio Capidavensium. Fortul a fost părăsit după invazia cutrigurilor (559). După retragerea oficală romano-bizantină din Dobrogea (circa 600), cetatea fost reclădită de bizantini în
Scandal național! Cum a fost 'mutilată' cetatea Capidava- FOTO by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/106014_a_107306]
-
IV-VI atestă o unitate de cavalerie - Cuneus equitum Solensium - și unitățile de equites scutarii și vexillatio Capidavensium. Fortul a fost părăsit după invazia cutrigurilor (559). După retragerea oficală romano-bizantină din Dobrogea (circa 600), cetatea fost reclădită de bizantini în secolul X, adăpostind de asemenea și populația băștinașă. Incendiul provocat de pecenegi în 1036 a dus la abandonarea definitivă a acesteia.
Scandal național! Cum a fost 'mutilată' cetatea Capidava- FOTO by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/106014_a_107306]
-
"Europa, așa cum este ea construită (ca un teritoriu al păcii după Al Doilea Război Mondial), nu este pregătită pentru excesele interconfesionale care nu sunt un apanaj al Europei secolului XX (nici măcar al secolului XXI). Dar, din cauza migrațiilor necontrolate care au determinat aici schimbări de paradigmă civilizațională, nu avem unelte, pentru că cei care sunt puși să păzească ordinea publică nu gândesc la fel ca și cei care plănuiesc să o
Cozmin Gușă: "Nu se va încheia aici". De ce ar fi Londra următoarea țintă by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/106046_a_107338]
-
"Europa, așa cum este ea construită (ca un teritoriu al păcii după Al Doilea Război Mondial), nu este pregătită pentru excesele interconfesionale care nu sunt un apanaj al Europei secolului XX (nici măcar al secolului XXI). Dar, din cauza migrațiilor necontrolate care au determinat aici schimbări de paradigmă civilizațională, nu avem unelte, pentru că cei care sunt puși să păzească ordinea publică nu gândesc la fel ca și cei care plănuiesc să o distrugă. Atunci, această diferență
Cozmin Gușă: "Nu se va încheia aici". De ce ar fi Londra următoarea țintă by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/106046_a_107338]
-
să ne apară nu ca un prag spre o nouă epocă, ci mai degrabă ca o perioadă de interimat: o paranteză postbelică, partea neterminată a unui conflict încheiat în 1945, dar al cărui epilog a mai durat o jumătate de secol". Povestea cărții lui Tony Judt începe la Viena, chiar în decembrie 1989, printr-o reevaluare în cheie acut-simbolică a rolului central-secundar jucat de această țară. Printr-un ,dublu și nemeritat noroc", Austria, care a fost - cu sau fără voie - principalul
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
delabrată, cu un aer vag amenințător, tocmai potrivită să primească dezastruoasele trenuri venind din partea cealaltă a Cortinei de Fier. Dincolo de acest Janus cu două chipuri, Tony Judt remarcă o discretă complicitate privind felul în care una din marile tragedii ale secolului XX, exterminarea evreilor, a fost înghețată, nevorbindu-se, practic, despre ea vreme de mai multe decenii: răul a intrat în administrarea sovieticilor, care au avut la îndemână toate metodele pentru a-l suprima, pe când Vestul a știut să recurgă la
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
să țină cont de marea ruptură provocată de cel de-al doilea război mondial. Firește, el nu evită menționarea deceniilor dintre 1914 și 1939, când s-au pus, de fapt, bazele tragediei europene. Mai mult, trebuie să coboare până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a început să se ridice, sub prusaci, cu acuitate, ,chestiunea germană". Nerezolvarea acesteia sau, în opinia lui Tony Judt, rezolvarea ei în favoarea germanilor (autorul e de părere că, în pofita convingerilor curente, Germania n-a fost
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
lui, despre miracolul Învierii, despre curățenie interioară, despre umilință. Ei înșiși gustînd din plin, după moartea și, apoi, învierea lui Isus, batjocură, carceră, pizmă, izgonire. Acesta este punctul în care Visky Andras aduce povestea aproape de noi, de orice societate din secolul douăzeci, să spunem, care a trăit sub un regim totalitar. Regim care s-a străduit din răsputeri și, în mare parte, a și reușit prin ani cumpliți de pușcărie, de teroare, să anihileze spiritul, forța minții și a sufletului de
Cine sînt eu? by Marina Constantinescu () [Corola-website/Journalistic/10969_a_12294]
-
anumite descoperiri ale științei, condamnîndu-i la rug pe cei care le susțineau sau obligîndu-i să abjure. În epoca modernă, îndeosebi științele fizice au avut orgoliul de a se clădi pe refuzul oricărei idei de divinitate. Tot mai des încă, în secolul XX, cînd Biserica însăși revenea asupra propriilor excluderi și admitea teoriile științei, știința, la rîndul ei, înceta să mai excludă dialogul cu religia. Motivul principal pentru care știința și-a îmblînzit refuzul a fost oferit de nevoia de a interpreta
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
să implice o anumită ordine de lucruri foarte asemănătoare cu aceea divină. Nimic mai caracteristic decît discuțiile bătrînului filosof francez Jean Guitton cu un biolog și un fizician despre structura și limitele universului. Au existat în știință, mai ales în secolul din urmă, adevărate șocuri care au redus în explicarea fenomenelor ideea de Dumnezeu. Unul dintre ele a fost produs de descoperirea că întreg universul, în forma lui actuală, din care omul însuși face parte, cu mintea lui capabilă să înțeleagă
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
nuvele. Acestea au marele avantaj de a converti senzaționalul, la care se adaugă uneori și o tușă de fantastic într-o proză cursivă și, comparativ cu următoarele două nuvele, transparentă, utilizând relativ puține procedee din arsenalul pe care literatura ultimului secol i-l pune la îndemână. Mai precis, proza Fum, care se axează pe povestea unui "pătrat conjugal": Lia, femeie elegantă, puțin trecută peste 40 de ani e căsătorită cu un bărbat matur, înalt, zvelt, care tânjește după Maria (profesoara de
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
expresiei literare. Căci pamfletul reflectă o anume "democratizare" a spiritului în epoca modernă, mai precis o mișcare centrifugă în raport cu canoanele, de "emancipare", din plin probată de impactul Revoluției franceze, dar și prin ceea ce a precedat-o nemijlocit (efervescența polemică a "Secolului luminilor"), ca și, mai înainte, prin războaiele verbale din timpul Reformei și al Contrareformei. Să precizăm că autorul Manualului de morală practică nu s-a simțit însă un exponent al unei mișcări de masă, un lider al colectivității oprimate, ci
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
comun" poate fi o eroare. La majoritatea termenilor găsim și o datare a pătrunderii în italiană a cuvintelor (respectiv a atestării lor în vreun text sau a acceptării în glosare): ban și cot sînt cele mai vechi (1892); de la începutul secolului al XX-lea datează aromuno (cu varianta mai logică aromeno) și braga (1913); caciula are o plasare aproximativă (secolul al XX-lea); leu e din 1935; în 1956 apar doina, domn, domnitor, glod, hora; în 1961 voda, iar în 1989
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
a atestării lor în vreun text sau a acceptării în glosare): ban și cot sînt cele mai vechi (1892); de la începutul secolului al XX-lea datează aromuno (cu varianta mai logică aromeno) și braga (1913); caciula are o plasare aproximativă (secolul al XX-lea); leu e din 1935; în 1956 apar doina, domn, domnitor, glod, hora; în 1961 voda, iar în 1989, desigur, Securitate. Evident, toate aceste caracterizări și informații trebuie luate cu măsură și prudență: e vorba de împrumuturi marginale
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
nașterea poetului spaniol Luis Cernuda (1902-1963), din celebra generație de la '27, care întrunește personalități de mare strălucire, cum rareori se ivesc împreună: Lorca, Alberti, Salinas, J. Guillén, Dámaso Alonso, Gerardo Diego, V. Aleixandre. S-a vorbit atunci despre un nou Secol de Aur al literaturii spaniole. Mai tânăr în cadrul grupării (a fost student al lui Salinas la Universitatea din Sevilla), Cernuda a fost socotit mult timp un poet minor de factură romantică, la fel cu alți doi andaluzi de aceeași vârstă
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
solului, indiferent de cît de amară i-a fost soarta sau cît de tîmpiți i-au fost conducătorii. El, poporul Bundy, a reușit să supraviețuiască tîrîș-grăbiș pînă în zilele noastre și, după ultimele zvonuri, cic-ar fi intrat și în secolul 21. Este, prin urmare, un popor antrenat, răzbătător și cu vechime. Poporul Bundy a luat-o-n barbă de multe ori, însă, de fiecare dată, umilința în loc să-l înfurie ori să-l mobilizeze nu l-a învățat nimic. El s-
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
creieri și nu i-a ieșit. A dorit să trăiască după cum o da Dumnezeu și Dumnezeu uita să dea. A dorit să lucreze cît mai puțin pentru bani cît mai mulți și șefii n-au fost de acord. A stat secole de-a rîndul cu gura căscată sub perii cei roditori și fructele cădeau alături. S-a gîndit la un perpetuum mobile avînd ca motor blazarea și cînd era pe punctul de a-l breveta, istoria se trezea să tușească ori
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
fiindcă era mai scurt decît prin altă parte. Toate aceste zvîrcoliri au durat vre-o mie și ceva de ani dacă luăm ca punct de reper nașterea lui Hristos, personaj despre care strămoșii poporului Bundy nu prea auziseră. Alte cîteva secole bunicele poporul Bundy a fost vizitat cu insistență de către cete de turiști cu turban, foarte doritori să îi cunoască plaiurile, punga, femeile și copiii. Uneori turiștii o luau pe cocoașă, își pierdeau fesul ori dinții, dar după aia iar veneau
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
Istanbul, s-au trezit peste noapte că sunt puși să gestioneze ținutul Bundy ca și cum ar fi al lor. Cum în mod sigur nu era al lor, grecoteilor acelora le-a păsat fix în pix și, după mai puțin de un secol, ținutul înfrunzise de mlădițe Bundy care au crescut, și au crescut, și au tot crescut, pînă au devenit falnicii stejari Bundy din zilele noastre. Mișmașul, ciupeala, trocul, lingușirea, necinstea, bacșișul, furtișagul, nesimțirea, trîndăvia cît și alte tîrîtoare de casă au
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
sunt o persoană onestă în viața de toate zilele; onestitatea artistică, însă, nu se leagă direct de asta. Onestitatea față de operă, față de felul cum folosim, cum ne respectăm materia primă - cuvântul, pentru poeți - este esențială. LV. Poziția mea în istoria secolului douăzeci e o ofrandă dezarmantă de viață trăită făcută unei poezii lacome de viu. Te oferi: "Nu-mi pasă că mulți sunt mai înalți./ Ochii se întâlnesc inevitabil la același nivel." Menționezi 'steaua galbenă' și 'norocul' care te-a "ferit
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
dezarmantă de viață trăită făcută unei poezii lacome de viu. Te oferi: "Nu-mi pasă că mulți sunt mai înalți./ Ochii se întâlnesc inevitabil la același nivel." Menționezi 'steaua galbenă' și 'norocul' care te-a "ferit de Holocaust". Intrăm în secolul 21. îți închei poemul cu: "...ce părea mai personal și unic în mine/ Descopăr că depinde de timpul și de spațiul meu." Ți se schimbă valorile cu timpul? îți adaptezi temele vârstei și vremilor? Ai emoții de o mobilitate incredibilă
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
toți cei din generația mea, dar cu vremea a devenit mai interesant pentru mine să mă ocup de poeții care la rândul lor l-au influențat pe el: poeții clasici latini, Milton, poeții metafizici englezi și bineînțeles poeții francezi ai secolului 19, cum ar fi Baudelaire, Corbière, simboliștii etc. Cât despre alți poeți care m-au influențat, cred că orice poet bun pe care-l citesc îmi arată un nou mod de a exprima, de a privi și de a medita
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
șade agățată de copaci, necuvîntătoare și incapabilă să îndrepte măcar un firișor din prostia, îngustimea și ignoranța ei." Cu această logică a generalizării răului comis de cîțiva, editorialistul cotidianului citat combină filosofia Ecleziastului cu teoria darvinistă, vădit deprimat că în secolul 21 omenirea produce teroriști. Mai pragmatic, Cornel Nistorescu scrie în EVENIMENTUL ZILEI: "Teroarea [...] din cele două mari capitale ale lumii nu face decît să mai atragă o dată atenția asupra aceluiași fenomen. Mijloacele se schimbă mereu, prețul urmînd a fi plătit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
nu se cade la înțelegere și sînt vînați fără cruțare. Dacă terorismului i se va încuraja părerea că oamenii pot fi folosiți ca monedă de schimb, atunci cu siguranță că în loc să scadă, terorismul va deveni flagelul omenirii civilizate în acest secol. Nenorocirea e că, așa cum s-a întîmplat la Moscova, anihilarea teroriștilor a provocat moartea a peste o sută dintre cei șapte sute de ostatici de la Teatrul de Varietăți. După un asemenea tragic bilanț, nu ajung scuzele nimănui, ci trebuie luate la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
e mai puțin adevărat ceea ce ai enunțat ipotetic, că, în anii național-comunismului (practic, am reînceput să public de la începutul anilor ’60, prima mea carte e din 1962), istoria literară mi-a servit și ca "oază", ca refugiu. - De ce ați ales secolul al XIX-lea? Cred că-i cunosc pe pașoptiști mai intim decât pe cei mai apropiați prieteni" - afirmați într-un text. V-ați regăsit în vreunul dintre ei? Studiile dedicate lor pot fi socotite ca niște confesiuni deghizate ale unui
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]