112,413 matches
-
femeia”, „Portretul soției pictorului”, „Regina Margot”, „Patul lui Procust” ș.a. Valsul „Dulce și blânda mea fiară”, din filmul „O dramă la vânătoare” (după A. Cehov), în regia lui Emil Loteanu, a fost considerat de președintele american Ronald Regan drept „valsul secolului al XX-lea”. O Enciclopedie apărută la Sankt Petersburg, în 2001, îl include, alături de George Enescu, în rândul primilor 62 de „compozitori ai secolului al XX-lea”. De asemenea, un top internațional cu cele mai bune 200 de piese muzicale
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
Cehov), în regia lui Emil Loteanu, a fost considerat de președintele american Ronald Regan drept „valsul secolului al XX-lea”. O Enciclopedie apărută la Sankt Petersburg, în 2001, îl include, alături de George Enescu, în rândul primilor 62 de „compozitori ai secolului al XX-lea”. De asemenea, un top internațional cu cele mai bune 200 de piese muzicale din toate timpurile include două valsuri ale lui Eugen Doga - „Gramofon” (locul 83) și „Dulce și blânda mea fiară” (poziția 94), care îl plasează
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
ce a venit Uniunea Africană la masa tratativelor? Cu un obiectiv opus: acela de a determina Uniunea Europeană să stabilească rute legale și să ofere migranților posibilitatea de a intra în Europa fără opreliști. Este o certă schimbare de optică după secole de ocupație colonială, apoi cucerirea independenței și apariția unei generații care cere drepturi democratice. O nouă clasă socială, mai educată și mai prosperă, presează pentru ca africanii să beneficieze de roadele globalizării, cerând totodată ca declarațiile și acordurile semnate la nivel
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
a-și alătura susținători ideatici. Ca să nu mai vorbim despre Statele Unite, unde, în nordul capitalei Washington au loc frecvente adunări în Hyde Park, fără ca circulația de pe strada Pennsylvania să sufere. Iar istoricul acestor spații ne duce hăt, departe, la începutul secolului XX, când era instituită în Cleveland o piață specială pentru cei ce doresc să dezbată liber chestiuni de interes public. Nu uităm nici Canada, localitatea Regina, unde, în anul 1966 a fost înființat Colțul vorbitorului, care se aseamănă mult cu
Hyde Park de Bucureşti by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296377_a_297706]
-
a însuflețit pe români în timpul Războiului de Independență, în primul război mondial și la Marea Unire din 1918, precum și în al doilea război mondial. „Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din 1989. Imediat după acest moment, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, care arată că
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
internațională a independenței României, de către trimisul special al principelui Carol, colonelul Sergiu Voinescu. Începea astfel prima misiune diplomatică a unui român în SUA. O privire asupra istoricului relațiilor dintre cele două țări atestă faptul că din a doua parte a secolului al XIX-lea, tot mai mulți români, atât din Regat, cât și din Transilvania, au ales, unii dintre ei determinați de conjucturi politice dificile să emigreze în Statele Unite. Date fiind aceste realități, relația directă România-SUA a căpătat treptat noi valențe
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
130 de ani de relații bilaterale, când începeau negocierile privind cadrul juridic care reglementa amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă. A fost momentul care a precedat adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii, ceea ce confirma poziția puternică a României de aliat al SUA, care plasează țara noastră în cadrul managementului securității globale. Așadar, în 2015, la aniversarea a 135 de ani de relații bilaterale, parteneriatul SUA-România este
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
perpetuate modele identitare de divizare artificială a comunității românești din regiunea Odesa. Acesta este mesajul transmis de ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în cadrul unei vizite la comunitatea românească din regiunea Odesa: „Sunt dezamăgit că în secolul XXI copiii români din regiunea Odesa (Ucraina) încă studiază după manuale de limbă «moldovenească». Dorim să se înceteze divizarea artificială între români și «moldoveni», care a început încă din vremea țaristă, a fost accentuată pe timpul lui Stalin, a continuat în timpul
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
putem să amintim proiectul comun cu Universitatea Babeș-Bolyai, care, susținută de UUR, organizează în fiecare an simpozionul internațional ,,Zilele culturii Slave”. Cercetările în domeniul slavisticii sunt concretizate prin apariția anuală, în ultimii cinci ani, a volumului Dialogul slaviștilor la începutul secolului al XXI-lea. Uniunea noastră a luat parte la organizarea primei ediții a FAM (Festivalul artelor și multiculturalismului), organizat la Cluj-Napoca între 14-16 octombrie 2011. Totodată, a fost una dintre entitățile care au susținut derularea Proiectului strategic „Perfecționarea cadrelor didactice
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
-și demonstreze și să-și clameze superioritatea, în acei ani ce au urmat victoriei comune împotriva nazismului. În 1945 se încheia cea de-a doua mare conflagrație mondială și nu după multă vreme începea un alt episod conflictual din istoria secolului XX: Cortina de fier. După ce ani de zile luptaseră împreună pentru doborârea unui inamic comun - Germania fascistă - capitalismul reprezentat de Occident și comunismul întrupat în fosta URSS redeveneau rivali după împărțirea lumii în sfere de influență, la masa tratativelor dintre
Cortina de fier – Bariera dintre coloşii rivali () [Corola-website/Journalistic/296389_a_297718]
-
geografică principală a emigrației românești în SUA a fost Transilvania, urmată apoi de departe de Bucovina și prea puțin reprezentată de Regatul României condus de regele Carol I. Emigrările din Transilvania cu intensitate variabilă, au fost un fenomen permanent în secolele XIII-XIX. La început, din Transilvania, destui au plecat vremelnic în zone mai apropiate, precum România transcarpatică, Dobrogea, Peninsula Balcanică, Crimeea, Caucaz etc. În acest context se înscriu, înaintea primului război mondial, și emigrările unor români peste ocean. Au fost apoi
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
și marile aglomerări înseși. Pentru Europa, el e atestat încă din Antichitate: Cicero se retrăgea pe colinele de la Tusculum, împărații - la vilele de la Capri sau Baiae - localitate al cărei nume înseamnă chiar „băile”. O vreme, către sfârșitul Antichității și în secolele de început ale Evului Mediu, locuințele de la țară vor deveni chiar locuințe principale. Splendoarea vilelor rustice din Sicilia sau Gallia, cu instalații complexe de încălzire și aducții de apă, cu mozaicuri și pavaje de marmură, uimesc călătorii și azi. A
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
Splendoarea vilelor rustice din Sicilia sau Gallia, cu instalații complexe de încălzire și aducții de apă, cu mozaicuri și pavaje de marmură, uimesc călătorii și azi. A urmat apoi, la începutul celui de-al doilea mileniu, renașterea orașelor, astfel că, secole de-a rândul, nobilii de pe toate meridianele își vor împărți acum timpul între reședința urbană și cea de la țară. Regăsim acest model al verilor petrecute „la moșie” până târziu, în sec. XIX, atât în literatura rusă, cât și în cea
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
la cascada Urlătoarea. Într-adevăr, pentru România acelor vremi, prima mare cotitură vilegiaturistică este legată de înălțarea Palatului Peleș ca reședință de vară a familiei regale. Zona împădurită de pe valea Prahovei unde se află azi Sinaia era încă nelocuită în secolul al XVII-lea, primii locuitori fiind călugării mănăstirii Sinaia, ctitorită între 1690-1695 de către Mihai Cantacuzino, Mare Spătar, și numită așa după numele Peninsulei Sinai, unde spătarul fusese în hagealâc. La 5 august 1866, principele Carol I al României a ajuns
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
După primul război mondial se petrec însă câteva transformări importante în societate, cu efecte notabile și în peisajul vacanțelor. Cea mai spectaculoasă se situază la joncțiunea dintre apariția concediilor remunerate și creșterea spectaculoasă a importanței sporturilor în viața cotidiană. După secole de latență, educația fizică și sportul revin în rândul practicilor urbane curente; medicii încep să facă elogiul razelor solare, acompaniind astfel creșterea explozivă a celor care se expun la plajă. Dincolo de tradiționalul repaos duminical, apare acum un timp dedicat propriei
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
căror perlă rămâne, indiscutabil, palatul Reginei Maria de la Balcic. Despre acesta și despre locurile atât de iubite nu doar de Regină, ci și de numeroșii pictori, poeți și visători de toate obediențele care îl populează în anii `20-`30 ai secolului trecut, colegul și prietenul Lucian Boia a publicat recent o fermecătoare monografie, „Balcic. Micul paradis al României Mari”, (ed. Humanitas, București, 2014). Îi las lui Boia binemeritatul privilegiu de a vorbi despre Balcic și voi încheia aceste rânduri cu o
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
sprijinului SUA pentru integrarea României în NATO”, arată Ministerul român de Externe. Mai departe, în 2003, autoritățile americane au acordat României statutul de „economie de piață”, iar în 2011, la Washington, a fost adoptată „Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI” între România și Statele Unite ale Americii. În contextul adoptării Declarației Comune, s-a decis constituirea unui Grup de lucru - „Task Force” - în cadrul căruia există un Grup de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor. Din cele prezentate mai sus
Pe când eliminarea vizelor pentru Statele Unite? by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296407_a_297736]
-
cinsti înaintașii... Situația impune acțiuni și fapte concrete... Nu se poate face educație și cultură fără carte în limba maternă. Rămân la fel de valabile cuvintele proverbiale din testamentul lui Eudoxiu Hurmuzachi (una dintre cele mai proeminente personalități ale românilor bucovineni din secolul al XIX-lea): Să nu uitați că aveți de împlinit trei datorii mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor noștri. Aceste trei datorii sunt: patria, limba și biserica. Îmi doresc ca acest
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
surse chiar un număr dublu de conaționali, dintre care destui au o situație legală, în regulă și bine definită). Relațiile românilor cu lumea engleză au o vechime multiseculară, respectiv cele mai vechi știri sigure sunt din anul 1527. Mai multe secole s-au aflat frecvent în spațiul românesc călători englezi de tot felul, înființându-se chiar un Consulat englez la București în anul 1802, în timp ce o legație românească în capitala britanică de pe Tamisa a apărut abia după 1878. Vremelnic, în spațiul
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
frecvent în spațiul românesc călători englezi de tot felul, înființându-se chiar un Consulat englez la București în anul 1802, în timp ce o legație românească în capitala britanică de pe Tamisa a apărut abia după 1878. Vremelnic, în spațiul britanic, în cursul secolului al XIX-lea au trăit o serie de români. Astfel, în deceniile III și IV s-au aflat, între alții, acolo profesorul și învățatul Petrache Poenaru sau boierul revoluționar Ion Câmpineanu, despre care știm că a străbătut spațiul european după
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Ceva mai târziu, timp de un deceniu, îl vom găsi la Londra, în calitate de ministru al statului român, pe Ion Ghica, vizitat adeseori acolo și de bunul său prieten Vasile Alecsandri, ce era reprezentantul diplomatic al țării la Paris. La începutul secolului XX, în instituțiile celebre de învățământ superior din spațiul englez au învățat o serie de tineri români, dintre care mulți au continuat să trăiască acolo decenii în șir, remarcându-se în mod deosebit, ca, de exemplu, savantul H. Coandă. Tot
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
mulți au continuat să trăiască acolo decenii în șir, remarcându-se în mod deosebit, ca, de exemplu, savantul H. Coandă. Tot atunci a început să fie o prezență obișnuită la Londra unul dintre remarcabilii politicieni români din urmă cu un secol - Take Ionescu, căsătorit, de altfel, cu o englezoaică. Desăvârșirea unității naționale a prilejuit alte prezențe românești. După ce mulți elevi piloți au fost instruiți în Anglia în cursul anului 1917, în 1918 s-a format „Asociația anglo-română”, ce a militat pentru
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
asociația „Românul britanic”, ce și-a propus, între altele, promovarea limbii române, a istoriei și civilizației românești în Marea Britanie, păstrarea identității lingvistice, culturale și spirituale a românilor din acest spațiu, propagarea unei corecte imagini a românității etc. De-a lungul secolelor, o serie de oameni de știință și cultură ce au trăit în spațiul englez s-au implicat direct în problemele naționale, precum Constantin Silvestri, Grigore Nandriș, Vlad Georgescu, I. Rațiu, Barbu Călinescu, Șerban Cantacuzino etc. Între multele și variatele publicații
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
din spațiul anglo-saxon se află românii stabiliți în Suedia, al căror număr (ce nu poate fi stabilit cu precizie) se apropie de cel din Marea Britanie și Irlanda. Primul român celebru ce a petrecut o vreme în capitala Suediei, spre jumatatea secolului al XVII-lea, a fost Nicolae Milescu, care a și alcătuit acolo primul opuscul original românesc de filosofie. Câteva decenii mai târziu, unul dintre cei mai cunoscuți monarhi suedezi, regele Carol al XII-lea, a petrecut mai mulți ani în
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
dar și în învățământ, sport, artă etc. Și ei își au propria organizare culturală și religioasă, precum și o serie de publicații proprii. Legăturile românilor cu spațiul Danemarcei au și ele o veche tradiție. Pe acolo a trecut, de exemplu, în secolul al XVI-lea, Despot Vodă, viitor domn al Moldovei. În jurul anului 1900 au studiat sau au făcut cercetări unii români, precum Nicolae Iorga. Legături mai strânse debutează după stabilirea reală a relațiilor diplomatice, începând cu 1934, și mai cu seamă
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]