1,835 matches
-
a populației era needucată, astăzi chiar și cei de la țară citesc Biblia, deschid televizoarele, nu mai au privirea inocentă a naturii, ochiul lor e pervertit zilnic cu imagini ale lumii profane, de aceea pictura religioasă trebuie, Părintele Varava împinge ușile împărătești la o parte și-mi face semn să-l urmez în altar, Vino să vezi! De pe schelă gârbovit de spate Theo mă întreabă, Cum se vede de jos, Daniel? Nu văd mare lucru din cauza schelelor! Hai vino sus! Mi-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să respingă, Execuția mi se pare cu totul diferită față de alte biserici, aceste siluete prelungi, atingând aproape bolta, aproape a renunțat la registre, hm, sunt prea înalte figurile astea, n-au statura obișnuită, trecem și eu îl urmez prin ușile împărătești în naos, scenele ar trebui să vină una după alta, într-o succesiune, ca într-o carte, la el, și brațul lui face iarăși o acoladă prin aerul luminos al bisericii, la el parcă totul se petrece deodată! Așa este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mama mea? acum părintele fiind pe moarte, Doamne, iartă-mă, întunericul și frigul mă izbesc dintr-o dată pătrunzând pe ușa deschisă în biserica goală, încă n-a bătut clopotul de vecernie, prăvălită în fața altarului, la icoana Maicii Domnului de pe ușile împărătești, Florița plânge în hohote, înnegrită de fumul lumânărilor și a timpului imaginea ștearsă a Maicii Domnului strălucește de lumina soarelui adusă de afară de nebună, îngenunchez și eu ceva mai în spate și fără să mă rog mă abandonez acestui moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
care, se vede clar, nu este de acord cu poziția magistrului. „Aceasta exprimă, și nu creează nimic“, spune C. „Iată, continuă el, dacă luăm o strofă ca «A fost odată ca-n povești,/ A fost ca niciodată,/ Din rude mari Împărătești,/ O prea frumoasă fatăă, se poate observa că, În afară de rimă și ritm, totul se poate reduce la cea mai banală proză: «A fost odată o fată de Împărat foarte frumoasăă. Unde vedeți voi poezie aici?“, ne Întreabă. „Există unele accente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
atît cît ține Pămîntul, iar Biserica din slava Cerului este veșnică. Toate trei sînt, de fapt, alese ca instrument și loc al slavei lui Dumnezeu în Isus Cristos, care este capul și conducătorul Acesteia. De aceea, Creștinul, membru al acestei împărătești societăți, trebuie să le iubească fără margini în Isus Cristos pe toate trei și să dorească să se ostenească pentru ele, mergînd pînă la a-și vărsa sîngele. 6. Creștinul cunoaște, prin cuvintele lui Isus, că Biserica în curs de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pe care le citează Elmoldus în Cronico Slavorum l.1, c. 69 și 70, este suficient pentru a cunoaște maniera de gîndire a slujitorului Celui Atotputernic, coruptă de avantajele puterii trecătoare. "Învestirea Pontificilor, spune acest Episcop, este per-misă numai puterii împărătești, care este singura care se bucură de excelență și, după Dumnezeu, este conducerea cea mai sublimă! (A uitat acesta că guvernarea temporară a Bisericii este făcută de un laic, de un fiu al Bisericii?). Onoarea de învestitură a fost cîștigată
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
oficial: "împreună cu bătrânul Stalin". Se opri, admirativ, lângă patrulaterul sclipitor de sfere lucii, tolănite pe urzeala de curpeni cârlionțați și de umbre prelinse din noaptea ce începea. Luna, pepene rotund și poleit, săltă lin peste marginea Baisei. Nicanor tresări de împărăteștile arcuiri ale Pepenoaicei. Feri în lături curpenii și rostogoli, mai încolo, pe ceilalți pepeni, mari cât căldările de la stână, dar părând niște stârpituri, pe lângă făloșenia Pepenoaicei. Apoi, bătu, adânc, în pământ, priponul de la lanțul câinelui, ochind ca nemaivăzutul juvaer al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
susține o mămăligă rotundă și aurie ca un soare, din care ies aburi calzi, îmbietori. Mirosul apetisant al sarmalelor din castronul adânc, stropite din belșug cu smântână, poate face marți chiar și glandele salivare ale unuia ghiftuit după "șapte praznice împărătești". Alături tronează imperial o salată respectabilă din roșii și castraveți, care împrăștie un miros proaspăt de grădină. Dinspre un clondir cu lichid transparent, dar cu multe grade judecând după mulțimea mărgeluțelor, așezat la îndemână într-un colț al mesei, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Hristos 1730) Măria Sa înălțatul și milostivul stăpânul nostru MengIi-Gherei Han, trimițând arz la Împărăție pentru ca să ni se orânduiască din pământul Moldovei loc de așezământ și de pășunarea bucatelor, după arzul Măriei Sale și cu știința Măriei Sale, Domnului Moldovei orînduindu-ni-se cu ferman împărătesc din pământul Moldovei 32 ceasuri de-a lungul și două ceasuri de-a curmezișul, care loc fiind din început chiar loc moldovenesc și de folosul și hrana pământului Moldovei: Măria Sa hanul împreună cu Măria {EminescuOpX 66} Sa pașa, păzitorul Tighinel, cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pământul Moldovei 32 ceasuri de-a lungul și două ceasuri de-a curmezișul, care loc fiind din început chiar loc moldovenesc și de folosul și hrana pământului Moldovei: Măria Sa hanul împreună cu Măria {EminescuOpX 66} Sa pașa, păzitorul Tighinel, cu hatișerif împărătesc au hotărât și au măsurat și au lămurit hotarul acestui loc mal sus pomenit; [au] orânduit pentru cei ce vor locui pe acel loc al Moldovei, 32 ceasuri de-a lungul și două ceasuri de-a curmezișul, să dea, osebit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
căror întreagă răspundere cade asupra noastră, totuși libertatea noastră de deciziune și de acțiune e departe de a fi atât de largă precum ar cere-o gingășia momentului. Obiectele stipulațiunilor Tratatului de Berlin, Basarabia și Dobrogea, sânt ocupate de trupele împărătești; ba chiar mijlocul țării e pentru un an calea deschisă pentru mișcarea din și înspre Bulgaria a acelor trupe. Și cu toate acestea trebuie să ne hotărâm. Mai mult încă. Pe când sîntem siguri de simpatiile populațiunii noastre din Basarabia, nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o crede, îi vom aduce aminte că cele trei județe basarabiene ce ni s-au răpit astăzi sânt numai o parte dintr-un mare trup numit Basarabia și că acest trup se află acum de 66 de ani sub administrațiunea împărătescului nostru vecin. Așa fiind, binevoiască d. T. a ne spune la ce stare de prosperitate materială, finanțiară, economică și intelectuală a ajuns Basarabia în acest interval de 66 de ani de când a avut fericirea de a fi dezlipit[ă] de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu Franța și că amândouă țările, pentru a evita turburări înlăuntru, ar dispune următorul lucru: la Berlin s-ar numi Liebknecht director al Domeniilor, Bebel secretar de stat la învățăturile Publice, Hodel, prefect de poliție și Nobiling șef gardei palatului împărătesc, apoi toată secta liberalilor internaționali s-ar pune în cele mai bune funcții publice, fără a se întreba daca știu carte sau pricep cîtu-i negru sub unghie din serviciul public ce li se încredințează. Oare s-ar întîmpla turburare în timpul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici ocazia asta nu putea trece fără ca o jurnalistică lipsită de demnitate și de sentiment să nu bârfească contra celui abia săvârșit din viață; noi, descoperind încă o dată vălul negru ce acopere fața palidă, fină și brăzdată de suferințe a împărătescului tânăr, dorim sufletului său repaosul ferice a celor buni! [16 iunie 1879] ["AFLĂM CĂ D. N. T. MOLDOVEANU A FOST LIBERAT... Aflăm că d. N. T. Moldoveanu a fost liberat. Cine ar trebui să îi ia locul? Noi nu credem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iunie 1877 că Basarabia ne este hotărâtă spre jertfă și, fără a face Camerelor nici o împărtășire despre această nenorocire ce ni se pregătea, a dat totuși peste două luni ordine armatei să treacă Dunărea și să combată alături cu armata împărătească? Toate acestea le-au făcut oamenii cari, pe bună dreptate și din chiar senin, convinși că nu spun adevărul, ne aruncau nouă fraza: "Faceți interesele străinilor în paguba țării". Finanțiarii partidului de la putere atâta măcar trebuiau să știe, că rubla
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ni se permită de a respira. Noi, cari am văzut că purtarea d-lui Brătianu în toate ocaziile se împrumută minunat la o cheie oarecare - aceea a politicei panslaviste - repetăm: Căile Stroussberg trebuiau votate, coûte que coûte, pentru transportarea armiei împărătești la marginea Dunării; podul peste Dunăre se va face, coûte que coûte pentru a uni slavii de sud cu cei de nord prin locul predilect al migrațiunilor din toți timpii, pe la vadul lui Isac, prin Seythia minor. Cu toate întreprinderile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin Seythia minor. Cu toate întreprinderile d-lui Brătianu se împlinesc pururea două scopuri: 1) se împovărează și se secătuește pe deoparte poporul român, spre a deveni incapabil de împotrivire, 2) se creiază înlesnirile cele mai esențiale pentru transportul armiior împărătești. Iar marele om de stat joacă rolul pe care l-am prezis din capul locului: acela al supapei de siguranță, acela al omului intereselor apusene. Știm foarte bine că aceasta se va numi iarăși o insinuațiune, dar, din nenorocire, cheia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru un pod ce va costa scump. Am dedus din această socoteală că circulație și transport sânt numai pretexte mărturisite cu mină gravă în public, pe când cauza acestei întreprinderi e gheșeftul în linia întîia, un pod de trecere pentru oștiri împărătești în linia a doua și alte lucruri de-acestea de mare politică europeană. Se știe asemenea ideea noastră despre așa-numita Bancă de Scompt și Circulațiune, care nu-i în realitate decât o bancă de bani de hârtie, o tipografie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și cum știu oamenii la noi dreptul roman? Astfel cum l-au avut romanii? Astfel cum l-am avut noi cu modificările aduse de bizantini, cunoscut prin suta a XVI și a XVII până mai alaltăieri sub numele de pravilă împărătească? Defel. Se predă dreptul roman așa cum el // au fost admis, modificat și înțeles de spiritul popoarelor germanice. Și tot astfel e cu toate disciplinele dreptului. Lipsa de judecată în materia aceasta e atât de mare încît am auzit vorbindu-se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de mort; în rest, i-a păstrat toată vestimentația, inele, semne distinctive, să nu fie nici o confuzie. Deasupra, a pictat o scenă idilică, de prânz la iarbă verde, cu vreo douăzeci de curteni și multă mâncare adunată pe-o masă împărătească. S-a găsit tabloul de sub tablou acum vreo cinci ani, l-au depistat niște cercetători americani la Amsterdam, când a intrat în restaurare. Dar așa ceva n-apare doar în pictură...“ „Corect. Povești în povești, istorii secrete, cifrate sau codate. Cantemir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ce onorează, iubește și ascultă pre Imperatul, cel ce se supune legilor și dă amesuratele biruri de bună voie, cel ce este credincios Imperatului și stă în toată ora gata să-i fie ajutor și să apere patria și scaunul împărătesc de tulburare, acela este cetățean bun și credincios și vrednic de onoarea Imperatului, de amoarea patriei și de placerea lui Dumnezeu și a oamenilor (p. 110). Patriotismul este definit în termenii unui civism al cărui virtute principală este loialitatea față de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai marelui meu. Iară, acel boieri zise: - Împărate, din copilăria noastră ți-am slujit și minciună din învățătura mea n-ai petrecut; iară de vreme ce nu mă crezi, blemu de vezi lucru minunat... Și porunci să-i ducă în beserică scaunul împărătesc și, șezând, porunci domnilor săi zicînd: "Să, ședem și noi aici ca să putem povesti de aceste minuni împăratului Amurat ". Într-acel ceas se umplu beserica de luminări minunate și oltariul de focul Dumnezeirii și, văzând acestea, împăratul fu cuprins cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari noi le-am știut demult. Daca "Romînul" va binevoi să-și aducă aminte de articolele prin cari, la 1880, recomandam neutralitatea, după inspirațiunea bătrânului Epureanu, care trăia încă, și și prevesteau neizbânda pelerinajului d-lui I. Brătianu pe la fețele împărătești, va găsi ușor legătura pe care o stabilește "Presse" între solicitarea primului nostru ministru de-a intra în alianța austro - germană și între făgăduințele făcute în cestiunea dunăreană. Dacă 'și va reaminti maniera viguroasă și iperbolele viteze ale d-lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Viena nu mai știau ce titluri pompoase să le dea văzîndu-i încărcați cu fel de fel obiecte de tinichegerie. Când, înainte vreme, vrun biet boier bătrân se 'nvrednicise și el, din sărăcia și din nevoile lui, să vază față împărătească și i se atârna cu voie, fără voie vro decorație, patriotul de proaspătă memorie striga numaidecât "a vundut-o țerișoara ", ca și când de țărișoara lui era vorba, el care n-avea țara nici de-o palmă de loc sub soare. Daca le-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
i‑ar tăia În bucăți inima, sufletul nu va da comoara ce i‑a fost Încredințată odată de credință. Asta este fapta harului lui Dumnezeu Care chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și În trupurile slabe”153. Unii slujitori Împărătești, alteori Înșiși Împărații păgâni sau proconsulii și prefecții de atunci doreau să‑i ademe‑ nească, Întru Început, pe creștini cu lingușeli levantine, uneltiri și promisiuni lumești, tentații și oferte caduce, pentru ca aceștia să se dezică de credința În Hristos Domnul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]