1,704 matches
-
de următoarele drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi de împroprietărire de la data decorării până în prezent și dovedesc cu acte legale dreptul solicitat: a) cei decorați cu Ordinul Mihai Viteazul sau Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Cavaler: ... - împroprietărirea cu un lot de 5 ha teren agricol, din rezerva creată conform Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, în localitatea de domiciliu sau un loc de casă de 500 m² în municipiul, orașul sau
LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110187_a_111516]
-
Virtutea Ostășească, numai dacă aceasta a fost conferită pentru fapte de arme săvârșite pe câmpurile de luptă ale primului sau celui de-al Doilea Război Mondial ori pentru servicii deosebite aduse armatei în timp de război, în conformitate cu prevederile art. 1: ... - împroprietărirea cu 500 m² pentru loc de casă în municipiul, orașul sau comuna în care domiciliază sau, dacă acest lucru nu este posibil, cu 1 ha teren arabil în extravilan. Cei decorați cu ordinele sau medaliile prevăzute la lit. b) beneficiază
LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110187_a_111516]
-
Drepturile bănești ce se acordă în temeiul Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război și al prezentei legi vor fi indexate periodic în funcție de evoluția preturilor. Articolul 22 Suprafețele de teren necesare împroprietăririlor prevăzute la art. 13 se asigură prin grija autorităților administrației publice din municipiile, orașele sau comunele în care veteranii de război își au domiciliul sau din alte localități când nu există teren disponibil în cele unde domiciliază, în condițiile Legii
LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110187_a_111516]
-
suprafețe în Munții Rodnei, iar în 1923 recomanda Direcției Generale pentru Reforma Agrară printr-o adresă a Grădinii Botanice din Cluj, crearea unui Parc Național care urma să cuprindă Pietrosul Mare, Ineul, Corongisul împreună cu împrejurimile lor. În anul 1924, Casa Împroprietăririlor a pus sub îngrijirea Institutului Botanic din Cluj pentru ocrotire provizorie, suprafața de 183 ha gol de munte în jurul vârfului Pietrosul Mare, fapt confirmat abia în 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1149, publicat în Buletinul Comisiei Monumentelor Naturii
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
din Bârlad. La data de 12 mai 1917 participă la reuniunea ostașilor moldoveni sub președinția lui Gh. V. Madan. La finalul Întâlnirii adunarea Își exprimă hotărârea de a se Înscrie În Partidul Național Moldovenesc care revendica prin programul său: 1. Împroprietărirea țăranilor pe temeiul criteriilor democratice; 2. Partidul Moldovenilor să ia atitudine Împotriva jafurilor și anarhiei ce bântuiau În acel timp În Întreaga Basarabie. A. Crihan participă la Înființarea Comitetului Național Ostășesc din Odessa și la Înființarea primelor cohorte de ostași
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
12 al. 2 din Legea nr. 18/1991). Cu toate acestea, literatura de specialitate este de părere că interpretarea dispozițiilor art. 12, al. 2, trebuie să se facă și prin prisma scopului urmărit de Legea nr. 18/1991 și anume: "Împroprietărirea cu pământ și a moștenitorilor țăranului cooperator, care potrivit legislației anterioare nu aveau acest drept sau nici interesul în acest sens". Soluția de mai sus este susținută și de un argument de logică oferită de art. 701 din Codul civil
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
redacție, Marcel Marcian mă întreabă dacă cred întradevăr că a ofensat memoria poetului cu atribuirile sale. (L-a declarat pe Bacovia autorul prozelor semnate Clement Bacău.) îi răspund, pe ocolite, că în discuție nu e calitatea „materialelor”, ci însuși actul împroprietăririi. încercînd să fiu cît mai explicit, i-am dat propriul meu exemplu. Deși am publicat cîteva sute de cronici, recenzii și articole mă consider un tip puțin productiv. în bibliografia județeană, în dreptul numelui meu au fost trecute cîteva notițe semnate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
boieri, mănăstiri, statul austriac, terenuri numite domeniale . Din 1835 pă mânturile rusticale puteau fi vândute de țărani, iar după revoluția de la 1848-1849, când au fost desființate toate servituțiile feudale, cei care și-au păstrat pământurile rusticale au devenit proprietari deplini. Împroprietărirea țăranilor din România Mică, din Bucovina, Ardeal sau Basarabia, a pornit de la suprafețele de teren aflate în folosința țăranului, considerându-se că aceste terenuri sunt suficiente pentru întreținerea unei familii țărănești, în condițiile date, de atunci, fără să se aibă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
era legitima proprietate, răzeșii și moșneni fiind urmașii nobilimii teritoriale; cea de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a răspuns, nefiind de acord cu împroprietărirea țăranilor clăcași (nu era vorba de răzeși și moșneni), deoarece „împroprietărirea era un expediment momentan și se ajunge la pulverizarea loturilor și problema s-ar pune din nou” , ceea ce s-a îmtâmplat. Deși importantă prin efectul social-economic, reforma lui Cuza
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de-a doua era o proprietate de uzurpare, în favoarea dregătorilor și ocrotiților domnești, de proveniență străină mai ales”. Acestor argumente, Barbu Catargiu le-a răspuns, nefiind de acord cu împroprietărirea țăranilor clăcași (nu era vorba de răzeși și moșneni), deoarece „împroprietărirea era un expediment momentan și se ajunge la pulverizarea loturilor și problema s-ar pune din nou” , ceea ce s-a îmtâmplat. Deși importantă prin efectul social-economic, reforma lui Cuza din 1864 deschide lunga suferință a țăranului român cauzată, în principal
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
suprafețele de arătură, fânețe, pășuni de care aveau nevoie, care intrau în folosința sa ereditară. După ce clăcașii au devenit oameni liberi și proprietari deplini, au trebuit să-și divizeze loturile, în funcție de numărul copiilor, așa că, în maximum 30 de ani de la împroprietărire, țăranul a rămas fără pământ, sau cu pământ insuficient. Nimeni nu-l mai putea obliga acum pe proprietar să înzestreze pe țăran cu pământ, careși arendează moșia, și ță ranul ajunge la mâna arendașului pentru încheierea unor învoieli agricole oneroase
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mesajelor dominante. Cu toate acestea, în anii '80, când noțiunea de receptare a fost detașată de dinamica de clasă, studiile culturale au fost nevoite să reflecte participarea individului la crearea produsului mediatizat global, ducând la perfecționarea alienării, aproprierii, individualizării, etnicizării, împroprietăririi. Propunând un discurs cu privire la schimbarea atitudinii față de studiul culturii, Brian Doyle pleacă de la constatarea că noul domeniu al studiilor media, culturale și ale comunicării ar fi fost fondat inițial pe o critică a disciplinelor academice tradiționale, având ca obiectiv central
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
încărcare cu suprafață și de gradul de adaptare la sistemul de cultură. Popularizarea importanței contabilității agricole și a formelor ei de aplicare a fost o permanentă preocupare a profesorului N. Cornățeanu încă din tinerețe. Conferința ținută la „Casa Generală a Împroprietăririi” în anul 1927, a fost o profundă analiză a importanței contabilității agricole pentru progresul acestei ramuri. Ea prezenta principii după care se poate organiza o exploatație agricolă, care să fie adaptată condițiilor naturale și economice, spre a da o rentabilitate
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cu zece minute înainte de începerea cursului îmbie studenții cu arii din cele mai alese. La ora 8 încetează. Universitatea poartă numele primului ei rector Ezra Cornell. În timpul războiului civil din 1860-1864, sub președenția lui Lincoln, un senator comerciant a propus împroprietărirea universităților cu suprafețe mari de teren pentru a-și crea fonduri, statul fiind în acea vreme sărac, mai ales că era secătuit și de lupta fratricidă. Multe universități și-au vândut pământul, Cornell l-a ținut mult timp, l-a
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
încă din mijlocul anului 1906. îndemnat de învățătorul Ion Alexandrescu, care era directorul Școlii Costăcheasca din satul Lupeni, în toamna anului 1906, țăranul Ion Gălbău din Alba a plecat la Iași de unde a adus în comună broșurile Către săteni și împroprietăririle țărănești redactate de Vasile Kogălniceanu, fiul marelui om politic și de stat, Mihail Kogălniceanu precum și poezia lui George Coșbuc Noi vrem pământ care au fost răspândite printre săteni, citite și explicate țăranilor adunați în grupuri pe la case, de către intelectualii satelor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
partea comuniștilor, deoarece în 1949 avea să înceapă procesul de colectivizare al agriculturii. Tot cam în aceeași perioadă s-au introdus și cotele obligatorii de cereale după anumite planuri de cultură. Aceste cote obligatorii apăsau greu viața țărănimii care după împroprietărire credeau că au scăpat de exploatare, dar acum exploatarea era mai profundă. Trebuiau plătite dările țării către „prietenii noștri de la răsărit― căci nu noi doar i-am ajutat să învingă în război? Și cum țărănimea era baza societății, ea trebuia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
hotar. în anul 1910 satul Mlenăuți ajunge în proprietatea lui Gh. Gh. Burghele, fost primar al orașului Dorohoi care a donat o bucată de teren în centrul satului pentru școală. între 1920-1944 a intrat în proprietatea lui Alexandru Stavarat. La împroprietărirea din 1921 o parte din moșie a trecut în proprietatea locuitorilor din sat. Potrivit legii comunale din 1864 aprobată de domnitorul Al. I. Cuza, Mlenăuții a fost trecut în documente ca sat de sine stătător și a intrat în compunerea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe aceste meleaguri și care-i vor fi chemat pe săteni la dreapta credință întru Iisus Hristos. Faptul că la Mlenăuți credința a fost puternic înrădăcinată este dovedit și de numărul mare de preoți existenți în acest sat. Astfel la împroprietărirea din 1864-1865,la pozițiile 26, 27 și 28 din listă figurează Georgie sân preot Alexandru, Costache, sân preot Agapie și Georgie preot Mihalachi. Mai rămâne o problemă de discutat și anume hramul bisericii. După cum știe toată suflarea din Mlenăuți, biserica
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
funcțiune socială, statul e în drept să intervină ca regulator-coordonator și să legifereze, în scop de a face să-și îndeplinească mai bine funcțiunea ei socială [...]; în afară de dreptul de supraveghere permanentă pe care statul și-l rezervă prin Casa de împroprietărire, ea și-a rezervat prin lege și cotrolul și îndrumarea culturii loturilor, având dreptul de a deposeda imediat pe cei care s-ar abate. Dacă se dovedește că și proprietatea funciară necesită restricțiuni, diriguire și, la nevoie, expropriere în interes
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Figura 12). Fărâmițarea excesivă a terenurilor agricole ne trimite la prima sursă a crizei rurale: legile rurale și aplicarea lor, în primul rând Legea nr. 18 din 1991 privind dizolvarea vechilor structuri de proprietate comuniste (în special a CAP-urilor), împroprietărirea și difuzarea mijloacelor de producție, urmată de Legea nr. 1 din 2001. O a doua componentă a eficienței exploatației rurale se referă la timpul acordat pentru realizarea producției. 52% din pământ este deținut de exploatații individuale, restul fiind deținut în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Ca mulți alții dinaintea sau din timpul său, el își îndreaptă atenția către Rusia (Starr, 1968, 468). Oportunitatea unui studiu i se ivește la scurtă vreme, printr-un concurs de împrejurări favorabile. În 1842, guvernul rus adoptă o măsură de împroprietărire a servilor. Sesizând momentul, Haxthausen se grăbește să publice un articol în care susține această inițiativă (Starr, 1968, 467-468). Situația servilor se număra de multă vreme printre preocupări, de seamă ale țarului Nicolae I, care, mergând în continuarea politicii duse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
secolului 19 și întreg secolul 20 au fost marcate de evenimente politice și social-economice radicale, precum Revoluția din 1848 și Unirea Principatelor din 1859, urmate de reformele progresiste ale Domnitorului "Al.I.Cuza", între care și cea din 1864 de împroprietărire a țăranilor, desăvârșită după Primul Război Mondial (în 1920), odată cu Marea Unire și formarea României Mari, au accelerat relațiile capitaliste și modernizarea țării. Stagnarea și chiar involuția din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1940-1944) și din timpul odiosului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
să afirm că între răzeșii din vatra veche și locatarii vetrei boierești a fost o conviețuire pașnică, aș putea spune chiar complementară, căci după dezrobirea lor oficială de la Mavrocordat (1749) și îndeosebi cea reală însoțită pe alocuri și de mici împroprietăriri de la domnitorul Cuza (1864) sau după Primul Război Mondial (1920), ei au devenit liberi ... liberi de a munci în arendă sau zile de clacă (clăcași), ori contra plată în bani sau în produse pentru cei fără pământ sau sărăciți (prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
oameni pricepuți și devotați idealului național, România Mare și-a trăit momentele ei de glorie, resimțite până în viața oricărui cătun și oricărui cetățean. Nu era doar o naivă exaltare patriotică, ci și o reală înviorare economică, consecință concretă a noilor împroprietăriri și reîmproprietăriri din lumea satelor, a dezvoltării comerțului și, în general, a creșterii bunăstrării orașelor și a întregii țări. Primii ani (1924-1931) Desigur, nu eram noi, copiii, apți a înțelege aceste procese, dar știu că în casa noastră, a vecinilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Cioara, ce a înglobat apoi satul Chișcăreni) sau,,metocuri”( satul Mitoc). De la sfârșitul sec. al XIX-lea se înregistrează un fenomen invers al populării, populația manifestând tendința de părăsire a vetrelor izolate si de formare a unor sate noi, de împroprietărire, în apropierea drumurilor principale, prin aceasta reducându-se dispersarea . E cazul satului Iazu-Nou (1887) și Chișcărenii Noi (1876). Mișcările țărănești și măsurile administrative- financiare cauzate de acestea au fost însoțite de construcția unor sate mari, ca de exemplu, satul Fântânele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]