6,950 matches
-
golită de intimitate. Potcoava fixată pe treapta de la intrare, pentru a purta noroc, a fost smulsă de noii diriguitori (căci materialismul dialectic nu admite superstițiile). Bătrâna se îndoaie de șale, mângâie cu palma locul rămas gol și trece mai departe. Înăuntru, pe cei doi îi izbește un puternic miros de motorină, cu totul străin de casa lor, așa cum o știau din memoria olfactiv-sentimentală. Cele patru uși au acum numere. Instituție serioasă! Barometrul arată și el jalnic, fiindcă fierarul a încercat să
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
Constanța Buzea Vă mulțumesc pentru respectul cu care mă întâmpinați chiar de pe fața plicului. înăuntru însă, nimic din care să deduc ce vă doriți cu textele, texte din care se degajă o tristețe intensă. Stil lapidar, ironie, comentarii la viața de fiecare moment a pensionarului, care a prins absolut toate păcălelile istoriei, ca noi toți
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
expoziției de pompe funebre, Expo Funerare, atmosfera este calmă, aproape veselă. La orele prânzului, la pavilionul F al Romexpo, câteva persoane se plimbau printre sicrie, dar rareori întrebă reprezentanții firmelor ceva. Cele 23 de grade de afară se simțeau și înăuntru, iar asta se cunoștea pe fața angajaților trimiși să reprezinte firma. Un bărbat îmbrăcat la costum își șterge picăturile de transpirație de pe obraz și ,din când în când, mai arunca o privire către sicrie. Este mortal de cald”, îmi spune
EXPO FUNERARE - Moartea, ca afacere - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/69965_a_71290]
-
covorul roșu, care se întindea până dincolo de ușă de la intrare, invitatul era preluat de o domnișoară îmbrăcată în costum de epocă din perioada victoriana, ținută specifică perioadei când a fost lansată Coca Cola pe piață, în 1886, care îl conducea înăuntru.
Coca-Cola a împlinit 125 de ani () [Corola-journal/Journalistic/70103_a_71428]
-
noiembrie". Când se va muta din garsoniera comprehensivei tanti Norica, eroina studentă va face și un bilanț de etapă: "În garsonieră, diminețile vernil ieșeau din pereți, amiezile oranj aveau surâsuri prelungi, serile bleu își puneau haine puștești. Sabina trăia altfel, înăuntru cu zece etaje temătoare, în piept cu nopți flaușate, în inimă cu învălmășeală. Peste cartierul lui tanti Norica pocnise un fel de copertă, ceasurile închise-n troleu dispăruseră într-un plic la prietenul ei de departe, nopțile nedormite rămăseseră-n
O telenovelă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7383_a_8708]
-
franceză sau/și germană și italiană. Dicționarele îl atestă la Kogălniceanu, Filimon, Caragiale etc. În nuvela lui Spiridon Popescu, Moș Gheorghe la expoziție (1907), țăranii porniți spre București, să viziteze expoziția jubiliară, au ca reper experiența panoramei ("să fi văzut înăuntru minunile de pe lume, fel de fel de împărați, îmbrăcați în haine scumpe... ai fi jurat că-s vii"). Varianta panaramă e probabil rezultatul unui proces de asimilare fonetică (sub presiunea celor doi a din cuvânt); simțită ca o deformare incultă
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]
-
Într-un castel medieval, ghidul îi conduce pe turiști pe niște scări întortocheate, coborînd tot mai jos și mai jos. Undeva, la capătul labirintului, apare o ușă pe care scrie "Camera de tortură". Intră cu toții; înăuntru o mulțime de schelete, unele mai noi, altele mai vechi... Turiștii întreabă: - Ale cui sînt rămășițele? Ghidul răspunde: - Legenda spune că aici și-au găsit sfîrșitul turiștii care n-au dat bacșiș ghidului... dar asta este doar o legendă... Un
BANCUL ZILEI: Ce a spus Einstein prima dată când a ajuns în SUA () [Corola-journal/Journalistic/67560_a_68885]
-
e un basm pentru copii; în piesă se Un gest condamnabil Prtoim, din partea zlaruîui „Cu. râatiil" următorul îndreptățit protest: Etî după amiază, la o oră la care namai colegul nostru 1. Călugăru obklnuește si stea la redacție — î'a strecurat înăuntru d, Păstorei Teodoreanu. Iritat ca totdeauna lupă masă, d. Păstorel Teodo-'eanu a apostrofat $i lovit pe colegul nostru, după ce ta întrebat dacă el este autorul cronicei dramatice asupra piesei a cărei prună reprezentație a avut loc sitele trecute. Temănda-se
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
septembrie, sub titlul „Un gest condamnabil", cititorii ziarului au putut astfel citi: „Primim din partea ziarului „Cuvântul" acest îndreptățit protest: Eri după amiază, la o oră la care numai colegul nostru I. Călugăru obișnuiște să stea în redacție - s-a strecurat înăuntru d. Păstorel Teodoreanu. Iritat ca întotdeauna după masă, d. Păstorel Teodoreanu a apostrofat și lovit pe colegul nostru, după ce l-a întrebat dacă el este autorul cronicei dramatice asupa piesei a cărei primă reprezentație a avut loc zilele trecute. Temându
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
la ușă. M-a întîmpinat o tînără care mi-a spus că ea e Alexandra. Era viitoarea consilieră prezidențială a lui Traian Băsescu, Alexandra Gâtej. Interesantă, dinamică și cu o fermecătoare ținută occidental-balcanică. Intru în apartament, tăiat de emoție, iar înăuntru dau de un club eterogen de discuții. Înșirați pe canapele și pe scaune politicieni, oameni de cultură, simpli cetățeni veniți în vizită și un călugăr. Să fi fost o duzină. Pe măsuțele din fața lor, cafele, sucuri și ziare. Cînd mă
Povestiri pe unde scurte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6794_a_8119]
-
la palat. Castro avea o întrunire a cabinetului, întrunire care a durat foarte mult. Am așteptat afară, așezați pe treptele din fața sălii unde se ținea ședința. După o așteptare de trei ore, ușa s-a deschis și am fost invitați înăuntru. Castro ne-a întâmpinat pe amândoi cu căldură. Când Kenneth Tynan m-a prezentat pe mine, Generalissimul a exclamat: - Ah, dată naibii pisica aceea! Se referea la Pisica pe acoperișul fierbinte, ceea ce m-a surprins, - firește m-a încântat. Nu
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
le populează. Imaginea cea mai puternică, însă, a fost cea a teatrului. M-am gîndit la frumusețea sobră a celui din Severin, la cel din Oravița. Poveștile Liei Manțoc despre așezămîntul acela dădeau ocol, împreună cu noi, trecutului. Ne-am furișat înăuntru contra unei sume simbolice. Am pășit în aproape ruinele unei splendori ce abia se mai putea recompune cu ajutorul imaginației și al celor care îi păstrau memoria de altădată. "Se renovează", ni s-a spus. "N-apucăm noi!...", am răspuns în
O seară la Caracal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7436_a_8761]
-
de oameni vremelnici. Probabil că țîfna ce o are în eleganta-i înfățișare a iritat. Poate și de asta s-a dorit să fie dus de acolo. Toate detaliile arhitecturii, perfect refăcute după schițe și planuri, strălucesc, răsfățate de soare. Înăuntru am amuțit. O intimitate voluptuoasă de linii curbe, unduitoare, picturi murale minunat încadrate, foița de aur, rotunjimile cupolei, verdele greu al cortinei somptuoase. Ceva mă duce cu gîndul la Odeon-ul din București, tratat în verde. Alte imagini, la Ateneul
O seară la Caracal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7436_a_8761]
-
din noi, din istoria la care, unii, am fost complici. Sau nu. E clar-obscur. E noaptea din ființele păcătoase. Mulți dintre cei dinăuntru pușcăriile au fost cu mult mai liberi și mai demni decît noi, cei dinafară. Ce a însemnat "înăuntru" și "afară"? Pe orizontală, am fost în același plan. Pe aceeași scenă. Ca în spectacolul dumneavoastră. Am pășit într-un spațiu sau în altul, ne-am dus destinele pasate peste garduri și interdicții, în pași de vals, în pași de
Dragul meu Lev Abramovici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7812_a_9137]
-
declarație: "Ce frumoasă ești, Ranna!/ Trupul tău curge pe lîngă mine ca o apă,/ Vocea ta e o ventuză/ Care se aprinde în fiecare floare/ Cînd îți atinge mîinile./ Părul tău miroase a bună-dimineața,/ Buzele a scoici/ Cu apele închise înăuntru.// Te iubesc pentru că semeni cu o stea de mare,/ Pentru că porți ciorapi de fum." Presiunea și imponderabilitatea, distanța și voluptatea stau, dificil, împreună, în spatele unei transparențe vag împăienjenite, ca privirea unui om obosit. Greu să rezumi, sau să vezi unde
Vise rele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7816_a_9141]
-
care m-aș fi gândit în materie de autori preferați. Pentru Graham Greene am o slăbiciune mai mult personală decât literară: l-am întâlnit la Paris, când aveam unsprezece ani. Eram cu Mama în Biserica "St. Julien le Pauvre" și înăuntru mai era o singură persoană. Mama a exclamat: e Graham Greene! Într-adevăr, el era. Ne-a plimbat toată ziua și seara ne-a dus la Folies Bergčres. Mama îi luase un interviu cu câțiva ani în urmă și Graham
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
cel descris de Dan Ciachir li se va părea neverosimil: Erau aduse de-acum din Occident nu doar ziare și reviste, ci și parfumuri, stofe, pulovere, băuturi, țigări, cutii de Coca-Cola și pachete de gumă de mestecat cu cinci Ťlameť înăuntru, considerate până nu demult, stereotipurile decăderii americane. Trecuseră doi ani de când copiii erau bucuroși să mănânce bomboane cubaneze din trestie de zahăr, colorate viu, în formă de inimioare, ambalate în mici cutii de carton costând un leu și 50 de
Cealaltă față a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6843_a_8168]
-
înalță capul surprinși, tocurile rămân suspendate în cursa lor. Apoi, văzând sursa, își văd de lucru mai departe, oarecum mirați. * în apartamentul ei vechi, luxos și demodat, încremenit de asaltul mizeriei adusă de noul regim, ...mizeria nu apucase să intre înăuntru, dar se pregătea să ciocănească la ușă - era atâta distincție defunctă, încât îți venea să fii gata vulgar, să râgâi, să înjuri, - cred că tapiseriile degradate de pe pereți, mătasea lor, nu vibrase niciodată la ecoul vreunui cuvânt urât, nelalocul lui
Contoare... și controlor de lumină by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7524_a_8849]
-
din subvenții, poate de la ambasada X, care mai sprijină promovarea unei valori naționale... Cărți scoase cu trudă sau fără, dar, neîndoios, fără dragoste. Cărți fără Dumnezeu. Fără Dumnezeu între paginile lor. Cărți cusute și încropite din citate, fără nimic original înăuntru. Sau cărți față de care cele mai deșănțate emisiuni, cele mai ieftine telenovele, ar păli. Și rămâne să respire întrebarea: de ce atâtea cărți îmbibate de spirit tabloidizant? Pentru că, da, pare comod. Pentru că e comod să scoți cărți care nu ajung nicăieri
Tabloide sau cărți? by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7284_a_8609]
-
ceea ce, tinere, e o contradicție în termeni, fiindcă dumneavoastră comuniștii sînteți atei. Apoi anunță judecătorul data executării pedepsei. Cecilia a ieșit din sală și s-a așezat pe o banchetă pe coridor. Acolo a găsit-o doctorul Savu care rămăsese înăuntru, să-i facă un semn de încurajare băiatului, înainte să-l scoată pe Paulică, pe ușa condamnaților, cei doi gardieni care-l aduseseră la judecată. Cecilia murise cu pumnii strînși. Doctorul a luat-o în brațe și a ieșit cu
Martirul Paulică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7306_a_8631]
-
a crea o tipologie. Paginile autobiografice "încorporează nu numai un spirit mefistofelic și unul faustic, dar și sufletul unui romantic, sub a cărui largă mantie se ivește un realist, un creator de tipologii și de atmosferă, cu ochiul deschis deopotrivă înăuntru, ca și în afară." Discernământul critic al lui Al. Săndulescu se manifestă cu sobrietate, neexistând să afirme că Ioan Slavici este "modest ca memorialist", dar amintirile sale sunt prețioase "întâi prin valoarea documentar-biografică și apoi prin faptul de a fi
Memorialiști români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7473_a_8798]
-
Scripturilor. Bun conducător de energie divină, "sămînță și literă dublă, fără nimic împrejur", își însușește rolul unor îngeri păzitori: Cînd sunt cu Tine, / dar cînd sunt cu Tine? Îngerii cărților / sunt și ei împreună - perechi fără nimic / împrejur, priveliștea e înăuntru, și / textul, și starea de grație în întuneric. / Cînd sunt cu Tine cu mine sunt / îngerii textelor" (Litanie la diferențele magice). Nu putea lipsi din acest proces de spiritualizare o verigă importantă a sa care e spovedania. Lirismul este în
“Memoria inimii“ (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7496_a_8821]
-
rău. Plicul acela din imitație de piele de șarpe, made in China, NU. Pantofii pe care îi are nu trebuie să fie purtați niciodată la mov! Lanțul acela asortat cu inelul NU. Pălăria asta aș purta-o afară, undeva, nu înăuntru. Ea e foarte ok pentru ieșit, dar nu potrivită pentru un eveniment. Degeaba pozăm ca o diva dacă nu știm să ne îmbrăcăm. Îmi pare rău. Ar trebui să își angajeze un stylist. Nici nu știu ce notă sî îi dau... Să
Iulia Albu, despre Andreea Marin: “Degeaba pozează ca o divă dacă...” by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71758_a_73083]
-
intra într'o casă, apartament, odaie sau bastimet, sau într'o curte închisă sau spre a deschide ușile, mobilele, casele de fer, dulapurile, lăzile și ori-ce alte lucruri destinate spre păstrarea banilor, a sculelor sau a altor obiecte care se află înăuntru"; (paragraful 4) "dacă culpabilul, prin tăierea legăturilor prin ruperea sigiliilor, prin deschiderea coperișelor sau prin întrebuințare de chei mincinoase, a furat, pe drumuri publice sau pe străzi ori piețe publice, într'o diligență sau în curtea ori casa poștei, în drumul
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
ritmat. Se auzeau zgomote de farfurii, iar râsete stridente acompaniau pianul. L-am recunoscut imediat pe Frank Emilio. Militarul care păzea casa era cu ochii în patru, câteva mașini cunoscute erau parcate pe iarbă. Voiam să văd ce se întâmplă înăuntru. M-am cățărat pe un zid și făcând oarece echilibristică, am sărit în curte. Era reședința unui ambasador; oamenii vorbeau spaniolă și erau curtenitori, degajați, fini. Beau din sculpturi bizare, viu colorate, pe care le abandonau apoi în locuri neașteptate
WENDY GUERRA by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4921_a_6246]