2,851 matches
-
cu pune-te masă, pune-te casă. Cina frugală, dar îmbelșugată, a fost stropită din belșug cu un aspru vin de munte care te predispunea la taclale. Din vorbă în vorbă s-au depănat amintiri din anii buni și răi înșirați de Cronos. Eu trăgeam de anii 44 ai precedentului secol, pe care Moș Toader, cu toată suta sa de ani bătuți pe muchie, nu i-a apucat. M-am mulțumit cu amintirile trăite prin 2012 deci acum cca. 40 de
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
cu toată suta sa de ani bătuți pe muchie, nu i-a apucat. M-am mulțumit cu amintirile trăite prin 2012 deci acum cca. 40 de ani. Și Moș Toader sa pus pe vorbă. Cu graiul său muntenesc, domol, a înșirat trăiri și fapte de-a dreptul de necrezut. Cum a ajuns primar, o poveste demnă de reținut. Eu eram copil prin 2012 dar rețin evenimentele acelui an, marea criză de supraproducție, șomajul de masă care a schimbat radical modul nostru
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
procedeze. I se părea sub demnitatea ei să umble cu limba scoasă după băieții de la școală, chiar dacă pe unii dintre ei chiar îi plăcea. Îi privea fugar, prin geamul închis de pe coridor, cum jucau fotbal în pauze, sub privirea fetelor înșirate la fereastra deschisă a clasei ca niște flori în glastră și se întrista pentru că știa că ea nu ar face niciodată primul pas către o prietenie. I se părea ei că era mai corect ca băiatul să fie cel care
PRIMA ÎNTÂLNIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372001_a_373330]
-
2014 Toate Articolele Autorului Deschide, îndură-te, iubite! sunt eu, cea născută dintr-un cuvânt trufaș; cu sărbătorile toamnei am trecut prin oraș, iar bănuții de aur sunt darul meu pentru tristețile tale, țintuite în fotolii vechi și-n rânduri înșirate pe foi mototolite și aruncate la coș. Nu-ți fie teamă de măreția atâtor asfințituri ce ard în părul lung, mătăsos, și nici de florile ce-au rămas ca o mirare pe trupu-mi firav, lunecos. Doar lumină și rouă am
ZĂVORÂT – CA-NTR-O DUMINICĂ FĂRĂ RUGĂCIUNE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372021_a_373350]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Bunica Floarea Această povestire este dedicată dragii mele bunici paterne, care m-a scos de multe ori din necazuri când făceam câte o boacănă, ascuzându-mă la ea în cameră până trecea furia părinților. Depăn amintiri înșirând pe aceste pagini clipe nemuritoare ale copilăriei, ascunse în străfundurile memoriei, ajunsă la răscruci de vremuri. Era prin anul 1956, când aveam vreo 12 ani și începuse tata să mă trimită la vreo patru kilometri de comună să păzesc jumătatea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
stâng. Țâțele, mere coapte, cu sfârcuri maronii, parcă doreau să-l împungă. Abdomenul supt cu o curbură între tors și șold expunea între coapse un ciuf ce marca genunea. Avusese de unde să se inspire. Colecția de nuduri ale jandarmului supraveghetor, înșirată pe pereți, era remarcabilă. - Păi, ce facem? întrebă el nedumerit și depășit de situație. - Aștept, fiindcă te doresc! răspunse ea cu tonul pe care-l credea că-i potrivit și îmbietor, numai bun într-o asemenea situație. De-acum deveniseră
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
pe-aici trage somnul să închidă ochii norilor, și dusă a fost... Întoarsă acasă, i-am povestit bunicii întâmplarea și blânda de ea, mi-a așezat mâinile ca într-o rugăciune și, printre lacrimi mi-a șoptit: -Acum, o să-ți înșir o poveste nescrisă de niciun autor din cărțile învățate de voi la școală. Dar, asta nu înseamnă că nu o să-ți placă la fel de mult sau că, nu o să te doară în suflet. Și, m-am așezat la vatra focului, pe
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
pe fundul celei mai adânci prăpăstii. După ce sfârși ce avea de spus, pasărea își luă zborul și o lăsă din nou singură pe Mărgărita. Din ce în ce mai deznădăjduită, prințesa începu să cerceteze fiecare colț de turn, deschizând una câte una lăzile vechi înșirate lângă perete. Pe când era gata să renunțe la îndeletnicirea ei, la fereastră apăru o babă urâtă foc, călare pe o mătură, care îi aruncă un sac și strigă la ea cu răutate: - Scoate-ți toate podoabele, rochia și papucii și
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
mi-ar lipsi, M-aș împrumuta pădurilor Apoi aș aștepta în tăcere Cântecul lor. Dacă zâmbetul l-aș pierde, M-ar răsplăți Demiurgul cu tăcere. În zori dacă aș risipi nopțile, Aș dobândi cufere cu întrebări. Pe care le-aș înșira că pe mărgele, La gâtul celor ce se ostenesc în tăceri. Dacă timpul s-ar rupe în două, Aș cere ajutor vieții să-l înnădim cu flori. Iar dacă cupă vieții s-ar varsă pe potecile mele, M-aș preface
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
visurile dacă mi-ar lipsi,M-aș împrumuta padurilorApoi aș aștepta în tacereCantecul lor. Dacă zâmbetul l-aș pierde,M-ar răsplăți Demiurgul cu tăcere.In zori dacă aș risipi nopțile, Aș dobândi cufere cu întrebări.Pe care le-aș înșira că pe mărgele, La gâtul celor ce se ostenesc în tăceri. Dacă timpul s-ar rupe în două,Aș cere ajutor vieții să-l înnădim cu flori. Iar dacă cupă vieții s-ar varsă pe potecile mele,M-aș preface
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
Miku-Miku, toți dușmani aici! Reuși să se întoarcă la naveta lui, dar, chiar când dădu să urce în ea, pe o bancă lângă un mic lac, zări o făptură cu părul de culoarea soarelui, un mic pui de om, care, înșira pe scândurile de lemn omuleți din celuloid, fără viață, cu care vorbea ca și când ar fi fost însuflețiți. Miku-Miku se trezi că se apropie și ascultă cu atenție. - Vom da un mare bal, la care prințesa îl va întâlni pe prinț
MIKU MIKU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372470_a_373799]
-
a făcut cunoștință cu Cenușăreasa și s-a îndrăgostit de ea. Definitiv! Aplauzele păpușilor veniră pe rând, mânuite de neobositele degețele albe și pricepute ale puiului de om. - Bine ați venit la balul prințului Miku-Miku! Micuțul extraterestru așteptă să se înșire în fața lui fiecare chip imobil, atent la explicațiile fetiței. - Ah, cât sunt de încântată, prințule, eu sunt Albă-ca Zăpada și am venit cu cei șapte pitici, special să te cunoaștem. Iar eu sunt sirena Ariel, am părăsit oceanul doar ca să
MIKU MIKU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372470_a_373799]
-
mai ia în seamă, după atâția ani, pe acest parvenit perfid care, câtă minte are numai pentru așa ceva o folosește. Și de data aceasta, înainte de a se îndrepta spre eșafodul imaginat, în care se vedea căzând ca un martir, a înșirat cu aceiași nărăveală de parvenire, cât de mari boieri ai minții sunt ei trei, ce merite au: Liiceanu 30.000.000 de cărți publicate la Humanitas, Patapievici șapte ani spectaculoși în fruntea ICR, iar el, el Pleșu Andrei, îi și
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
M-am lămurit, are și Polonia ambasadori cu ieși penibile, ceea ce a reieșit și din comentariile internauților pe care le-am citit. Culmea penibilității a atins-o depresivul Gabriel Liiceanu într-un articol :’’ Nu sunt de acord să fiu împușcat’’ înșirând că este a treia oară, din 1990, când este amenințat cu împușcarea: odată de mineri, care și știau cine e Liiceanu, apoi de Vadim Tudor, care știa foarte bine cine e Liiceanu și acum de către un academician. Vai, vai, vai
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
Zburătorului printre creațiile poetului, republicate în colecția de Doine. Eminescu, supus unei astfel de competiții, va încerca și el structurarea acestei teme constatate în manuscrisul 2260, f.34, 35, 36, 40 și 2276 I, f.14v al Bibliotecii Academiei Române. La ”Înșiră-te, mărgărite” și ”Răzbunarea lui Statu-Palmă”, în care elementele populare erau manifeste la Alecsandri, Eminescu va crea poemul ” Fata în grădina de aur, Miron și frumoasa fără corp”, ”Călin Nebunul”. Când Vasile Alecsandri a publicat legenda în versuri a lui
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
PICĂTURA DE STILISTICĂ” reamintindu-ne de marii creatori de frumos din literatura română. JANINA SFETCU -ne frapează prin versuri în care cuvintele dansează ca un ropot de ploaie de primăvară ”desculțe de noi/ cu un transplant de atingeri”. În” Zile înșirate” trăirile devin ”o herghelie de cuvinte/în tropot/prin gânduri/puse la uscat”. În ”Poem orb” autoarea ne invită din nou la meditație:” când am ajuns la capătul poemului/mi-am reîndreptat tălpile/spre începutul lui”. PANCU ZINA - DORINA -ne
”VISE TÂRZII” VOL 1 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372994_a_374323]
-
tu scrii din durere, din starea de combustie interioară din care se distilează stările de tristețe, nostalgie, nefericire? Ce foloase ai răscolindu-te, maturizându-te prematur sufletește ? A.M.G.: Îmi place să scriu! Și îmi place deoarece, atunci când versurile se înșiră pe hârtie, mai încet sau mai repede, gândurile, sufletul meu se eliberează, orice umbră dispare, iar eu mă simt stăpâna lumii... mele. Așa am pășit, în lumea oamenilor cu sufletul ca o aripă de înger, poeții și mă simt foarte
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
30 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache * tânjesc după liniștea tăcerii din secunda înmuguririi. sunetul își strânge armele și fuge. bariera inutilă dintre mine și vers, e respirația... am obosit. ** dureros de nătângă iubire, împrăștie glodul. se înșiră măști. nu descifrez chipuri. plec. printre copaci, șina prinde marfarul. răsărit fără praguri, fără gări. răsărit. Referință Bibliografică: sunet / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 851, Anul III, 30 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne
SUNET de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346000_a_347329]
-
să aflăm dacă într-adevăr ai fost în noaptea aceea la cascadă, ce căutai acolo și dacă ai succedat o altă femeie. Apoi vom vedea cine ți-a furat identitatea și locuința, Mihai. Comisarul își trecu mâna prin păr și înșiră în gând mai toate personajele cuprinse în acel dosar. Nu prea se lega mare lucru. Fiecare avea o scenă pe care-și juca rolul, se întâlneau în pauză ori în diverse locuri ca apoi să devină pur și simplu niște
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
coroana și-i face poamele. Cântărețul Marius Brutaru e un ochi legat pe această ramură pe care deja cresc fructe. Într-o zi el se va iscăli nepieritor în zapisul folcloric în care, cândva, Constantin Brăiloiu sau Emilia Comișel au înșirat filă după filă, ostenind a cutreiera drum cu drum, sat cu sat, casă după casă, deal după deal, de-a lungul și de-a latul fascinantei Dobrogii. Dobrogea e o moșie mare, bogată și mirifică pe care au călcat-o
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
Se zbuciumă valuri de mare. Frunți însemnate cu mir, Relele-ncet le deșir. Zboară albatroșii ducând doruri, Pleacă mulțime, în stoluri. Liniștea în apusuri se lasă, Zarea de aur e arsă. Noaptea tăceri sufletul anină în stele, Visele-mi luminează, înșiră mărgele. Albite simțiri ținute în frâie, O mână tâmplele-mi mângâie. Chip spălat în rouă Să-ți tulburi lumina la sfârșit de drum, Credința ta să o faci scrum, Îngerului să-i zici: pleacă! Gânduri negre prin minte să-ți
COPILUL DIN MINE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347827_a_349156]
-
dar ascultarea ? Toți copii cuminți sunt și ascultători! Nu însă în sensul pe care-l dau eu noțiunii de ascultare. Un om vorbește. Poate spune un banc, un adevăr al omenirii, o glumă sau, în cele mai multe cazuri, o prostie cum înșir eu acum pe hârtie. Dar ca să clasific ce a spus trebuie să-l ascult. Dacă nu l-am ascultat răspund ca baba surdă plasând nuca-n perete. Nu oricine are darul ascultării. Spune unui copil sub 5 ani o povestioară
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
Publicat în: Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului Tremolo În cânturi răsună În Elizeu, pe Lună, În zboruri, coruri, nouri, Junețe și trusouri. O lacrimă, un macrameu, Un ochi de lup , de zmeu, Natală amintire, Să-nșire, să deșire. Ghirlande, oglindă Din cer până-n tindă, Ce-i nemurirea, vise? Cadență, paraclise, Metalic bate gongul, Departe e Mekongul, Luceafăr fără rază, Decază. În palmă-mi crește floarea Atotbiruitoarea. Nu pot, prea tremur tare, Îmi spune Diavolu-n răzoare, Îi
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]
-
lume, Mă revedeam în ochii ei, Mi s-a-ntâmplat ceva anume, În suflet, mii de scântei. O mânuță mă prinde de mână, Petală albă de trandafir, Cu-n gângurit îmi spune mamă, Zilele-mi, cu zilele ei mi le-nșir. Primul zâmbet și primii pași în viață, Au fost pentru mine un dar, Parcă ghețare se dezgheață, Minunea mea, ce lucru rar. Un pomișor am răsădit, Să crească-n rând cu tine, Acum este copac și-a înflorit, De tine
DE ZIUA TA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347984_a_349313]
-
capătul lui. La câteva zeci de metri în față, dealul Cetățuiei se înalță abrupt, dominând împrejurimile. În stânga, Grand Hotel Napoca și grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan, iar în dreapta, o casă veche de început de secol XX, în spatele căreia se înșiră ciminți, de-a lungul malului Someșului câteva blocuri „noi”, aparținând arhitecturii socialiste a anilor ‘60. Privind la monumentul celor trei lideri ai răscoalei țărănești din 1784-1785, mă pomenesc dând glas unui gând: „Ce soartă cruntă au putut avea oamenii aceștia
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]