1,381 matches
-
Însă la douăzeci de ani eram turbat, Întărîtarea tinereții - o parte livrescă, cealaltă genetică - justificîndu-se prin povestiri morbide, de groază, exista și furia de a trăi Într-o lume atît de ciudată, de avidă de suprafețe și miorițe. Cu portretul Înțepenit de două mii de ani, pentru că-n urmă cu cinci, pe vremea cînd Imhotep inventa medicina, de pildă, n-avea nici măcar portret, scurma din profil țuguiat pămîntul fără nume după rîme iar puțin mai tîrziu, pe vremea bibliotecii din Alexandria inutile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
titlu legat de Nite Owl: negroteii se plîng de brutalitatea poliției, comandantul Parker promite că se va face dreptate. O clipă se simți obosit, iar În clipa următoare plin de avînt. Încercă să-și potrivească ceasul după radio. Limbile erau Înțepenite. Aruncă pe geam un Gruen de o sută de dolari. CÎnd era obosit, o vedea pe Kathy. CÎnd era remontat, Îl vedea pe Exley cu Lynn. Conduse pînă la Nottingham Drive ca să verifice mașinile. Nici un Packard alb - iar Lynn parca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
noastră. Nu contează. Fă ce ți-am zis. Fisk alergă la mașina lui. Ed intră și se uită. Billy Dieterling pe o canapea albă, năclăită de sînge. Un cuțit Înfipt În beregată. Două cuțite În burtă. Scalpul lui pe podea, Înțepenit În covor cu un cîrlig de spart gheața. Cam la un metru de el, un bărbat alb, de vreo patruzeci de ani, eviscerat, cu cuțite Înfipte În obraji și două furculițe Înfipte În ochi. Capsule cu droguri scăldate În sîngele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
altă forfecuță ori pila de unghii și împungeau cu sfârcurile late și negre în pânza rochiei, indiferentă și făcându-se că nu observă roșeața băiatului care nu se putea stăpâni să privească, dar nici nu-și putea dezlipi tălpile, rămânând înțepenit la masă, deși îl strigase de câteva ori să vină în bucătărie, că acolo o să mănânce. Femeia aceea știa de obiceiul copiilor de a mânca în sufragerie, dar puțin îi păsa, deși era foarte limpede că nimeni nu-și poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cu cearceaful alb, dar efortul era vizibil prea mare. Andrei Vlădescu s-a aplecat peste marginea patului și a acoperit-o. L-a învăluit o căldură stătută, ca de cuptor, de lehuză, de lenjerie neschimbată multă vreme. Privirile i-au înțepenit pe picioarele contrastând cu restul trupului, mici și incredibil de umflate, nu învelite în suluri de grăsime, ci pur și simplu umflate, diforme, cu pielea întinsă gata să plesnească, aproape plesnind pe alocuri, degetele mici strivindu-se între ele, talpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în timp ce se întoarce pe o parte, cu o mână pe jumătate scoasă de sub pledul în carouri; cum pasărea care fluturase o clipă lângă geam rămâne suspendată în aer într-o fâlfâire ce nu se mai sfârșește; cum el însuși a înțepenit lângă birou într-o mișcare abia începută; cum sunetul muzical al soneriei de la intrare plutește între ei fără sfârșit. Din forța aceasta imensă desprinzându-se Ioana Sandi, dar ca și cum ar fi fost tot timpul de față, era convins că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să nu existe un capăt al drumului. Ce mai știa era că s-a trezit cu Răzvan Brancu alături, care îl învelea cu una din acele haine de blană parfumată, îl întreba cum se mai simte, și-a întins mâna înțepenită sub cap, și-a pipăit cu cealaltă fruntea pe care sudoarea înghețase, s-a ridicat, durerile cele mari pieriseră, mai persista doar o jenă leneșă. Cât dormise? „La ce te gândești?“, îl întrebă Ioana Sandi, vârându-și în buzunare mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Dar vasul continua să fie lipsit de greutate, el era înlăuntru și-l puteam ține și nu simțeam că-l port. Numai că fusese cald și plăcut la pipăit și, din clipa în care intrase înăuntru, se răcise brusc, îmi înțepeniseră degetele, îmi ardeau pur și simplu de răceală. Eram îngrozită. Și el, de dincolo de peretele acela străveziu și strălucitor și umplut cu desene înflorate și fantastice, la fel de străveziu și el, privindu-mă fără încetare și parcă înțelegând spaima mea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
tablou când avem chef sau inspirație. Unii dintre noi trebuie să lucreze la comandă, să respecte niște termene și alte mărunțișuri de-astea. Poate că de fapt ai nevoie de o lecție din care să înveți ce simți când stai înțepenit în fața unei tastaturi ca să scoți din cap cinci sute de cuvinte, pe care corectura așteaptă să le predai în treizeci de minute. — Eu nu-mi câștig existența din pictură, spuse Phoebe. Sunt asistentă medicală. Întrebați pe oricine din profesiunea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
frumoși și talentați, dedicați celor mai înalte idealuri literare (aceeași lume, desigur, în care norocul îmi va îngădui într-o bună zi să-mi înmoi picioarele șovăielnice, pentru a descoperi că e rece și neprimitoare ca apa bazinului care mă înțepenise, dând drumul unui șuvoi nestăvilit de lacrimi, în acea fatală aniversare a zilei mele de naștere). După aceea, oricum, venea cea mai importantă parte a ritualului. Ne întorceam acasă, făceam două cești de ness, ne puneam pe o farfurie biscuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
-se sub el Pilotul, ricându-se în scaun, fredonează un cântec: Vâslește, vâslește, blând, barcă, pe râu. Vocea pilotului pare neobișnuit de subțire și de melodioasă. Lumea nu mai poate aștepta. Avionul începe să urce abrupt. Michael nu înțelege motivul și înțepenește pe locul lui. Crede că își va reveni într-o secundă, două. Dar ascensiunea devine tot mai abruptă, până când dintr-o dată sunt în poziție verticală, apoi se răstoarnă cu sus-n jos, au făcut o buclă completă și și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a auzit spunându-i lui James că am decis În cele din urmă să mă duc cu el la petrecere, a sărit imediat ca arsă. — Ăă, știi că nu te poți duce nicăieri Înainte să se termine Cartea, nu? Am Înțepenit. O clipă am avut impresia că James are de gând să dea cu ea de pământ. — Mda, trebuie să recunosc că e treaba de care mă bucur cel mai mult că scap și că ți-o pasez ție. Uneori se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Înăbușeau orice sunet; camera părea liniștită și groaznic de lipsită de aer; lămpile de gaz șuierau, iar pendulul străvechi, aflat Într-un colț, ticăia. Se părea că sunetul ieșea cu un mare efort, se gîndi ea - de parcă mecanismul i se Înțepenise la domnul Mundy; parcă era și el apăsat de atmosfera de modă veche la fel ca ea. Îi compară cadranul cu propriul ceas de mînă. Opt fără douăzeci... CÎt de lent curgea timpul aici. La fel de lent ca la servici. CÎt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
arc din tablă ondulată, În jurul căruia erau grămădiți saci cu nisip - asta era intrarea În stația de metrou. CÎnd se apropiară, un bărbat și o fată intrară În grabă; o femeie solidă, pe care o dureau picioarele sau Îi erau Înțepenite, cobora precaută, dar cît putea de repede, treptele. Un școlar țopăia, privind cerul extaziat. Julia Încetini pasul. — Iată-l, deci, spuse ea fără entuziasm. Iată Întoarcerea printre oameni, Îi intrepretă Helen vorbele, la pălăvrăgeli, agitație și lumină... O trase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
dorindu-și ca Julia s-o fi legat, să o fi țintuit; dorea să-i cedeze total Juliei, să fie acoperită de vînătăi și semne. Julia Începu să Împingă aproape dureros În ea, și-i plăcea. Își dădea seama că Înțepenește de parcă ar fi fost Într-adevăr trasă de frînghii strînse. Își ridică iar capul și-și lipi gura de a Juliei, și cînd Începu să geamă, o făcu În gura ei, pe buzele și obrazul ei. — Taci! zise Julia, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nu-mi puteți da o țigară, spuse ea. — Mi-e teamă că nu se poate, de vreme ce-ar putea fi benzină aici. Bineînțeles că nu. O! Oamenii ăia dau iar cu ciocanul. Rămase Înțepenită. Kay urmări și ea scena, Înțepenind la rîndul ei prin empatie. Cred că te doare, spuse ea În cele din urmă. O să vină un doctor. Trebuie să te mai ții Încă puțin. Apoi amîndouă Întoarseră capetele. Mickey Își croia drum spre ele, iar bocancii ei, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cu mașina mai sus de South Topanga Canyon, la magazinul meu preferat, Hidden Treasures (trebuie să mergeți acolo, pe cuvânt, pur și simplu trebuie), m-a refuzat, s-a întors la ideile lui pentru campania Luca Luca și acolo a înțepenit în ultimele patruzeci și opt de ore. Unde dispăruse Jude Law? Parcă eram logodită cu o altă persoană. Singurul lucru care m-a făcut să n-o iau razna a fost faptul că trebuia să fiu în toate mințile ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
deget pentru ca toată lumea să-și dea seama cât e de concludent. Mi-am amintit de toate lucrurile adorabile pe care le-a făcut Zach la începutul iubirii noastre și m-am autosugestionat să afișez un zâmbet strălucitor, care mi-a înțepenit pe chip tot restul serii. Pofta de mâncare mi-a dispărut din nou, semn sigur: încă eram îndrăgostită. Daphne m-a condus în sufragerie, care acum era plină de rochii pastel. Un milion de fete mișunau îmbrăcate exact ca Betthina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
încântătoare, vaporoasă, de șifon pe care Patrick mi-o dăruise, cred că nu am fost 100% atentă din cauza bulelor care se zbenguiau în trupul meu. Am ridicat rochia deasupra capului. Am încercat s-o trag pe mine. Vai! M-am înțepenit ca într-o cușcă din vârful capului până la buric. Nu mă puteam mișca. Nu puteam să văd. Nu-mi puteam mișca mâinile nici în sus, nici în jos. Trebuie să fi uitat să deschid fermoarul. Încetișor, am încercat să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Îndesate În buzunarele surtucelor marinărești și cu picioarele bătînd acel neobosit pas-pe-loc tipic dealerilor care-și așteaptă clienții. Terasa piscinei era pustie, apa Învolburată Începea să se liniștească odată cu lăsarea nopții. Mi-am cărat valizele pînă la ușile liftului, care Înțepenise la etajul trei. Holul ducea spre apartamentul lui Frank, două birouri ale administrației, ambele Încuiate, și biblioteca clubului. Nici măcar În Estrella de Mar nu Împrumuta nimeni cărți după miezul nopții. Am așteptat liftul, am urcat la etajul al treilea, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care Încă picuram și cu degetul mare despărțindu-și labiile. — Paula, lasă-mă să... Am Încercat să-mi strecor mîna sub a ei, dar m-a respins. — Nu. Îmi vine mai repede dac-o fac singură. Orgasmul o făcu să Înțepenească din toți mușchii, cu mîna apăsată pe făgașul pubian, apoi se destinse și reuși să respire. Mă sărută pe gură și se cuibări la pieptul meu, fericită că putea să lase deoparte cinismul pe care-l afișa În fața lumii. Drăgăstos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
am Întîlnit prima dată. Am Încercat toate mașinile din Estrella de Mar. Nu se potrivesc. — Charles... nu mașina mea. Încearcă Jaguarul. — Mașina lui Frank? Am trecut pe lîngă ea, am șters jegul de pe Încuietoare și-am băgat cheia. Locașul era Înțepenit, și am simțit un val de ușurare că nu se potrivise și că Frank era În continuare nevinovat. Dar cînd am Întors cheia am auzit clinchetul cu care mecanismul de Închidere centralizată descuia cele patru uși. Am ridicat mînerul, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Ești total lipsită de talent! îți irosești inutil timpul și, mai cu seamă, îl irosești pe al altora! Am rămas nemișcată pe bancă, continuând să mă uit în fața mea mult după ce profa de română plecase, ca și cum silueta aceea bondoacă, bine înțepenită pe niște picioare mici și butucănoase, s-ar fi lățit ca un trunchi imens de copac sprijinit pe două buturugi semețe, cu o încrengătură de brațe îndreptate amenințător spre mine, asemenea unor limbi de șerpi veninoși. Ceva se frânsese înăuntrul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
niște picioare mici și butucănoase, s-ar fi lățit ca un trunchi imens de copac sprijinit pe două buturugi semețe, cu o încrengătură de brațe îndreptate amenințător spre mine, asemenea unor limbi de șerpi veninoși. Ceva se frânsese înăuntrul meu, înțepenindu-mă. M-am ridicat cu greutate și am pornit spre stația de autobuz târșâindu-mi picioarele. Era liniște deplină în casă, când am intrat. Nu se auzea radioul sporovăind, ca de obicei, nu se auzea nici glasul mamei, dialogând la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cameră. Intru în bucătărie și le arunc fără nici o urmă de ezitare la coș. în același moment mi se pare că se clatină pardoseala cu mine. Ca și cum monstrul nevăzut din bucătărie ar fi scos un prelung oftat de ușurare. Apoi înțepenește totul în nemișcare. E o liniște deplină în apartament. Nu știu ce fac ai mei. Și zău că nici nu mă interesează în acest moment! Simt că mă sufoc și că am neapărată nevoie de aer. Ies pe balcon, mă sprijin de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]