1,203 matches
-
de sac groasă și foarte aspră, din care își făcu o haină lungă ce-i ajungea până la glezne. Își făcu rost de un toiag și de o ploscă, atârnându-le de șaua catârului. Își cumpără și niște opinci, dar nu încălță decât una, nu de dragul de a nu fi în rând cu lumea, ci pentru că avea un picior înfășat, care îl durea destul de tare. Și în fiecare seară, deși mergea călare, piciorul era umflat; de aceea socotea că e trebuincios să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pentru el, multe doamne de vază veneau să-l vegheze și noaptea. După această boală rămase foarte șubrezit și cu dese dureri de stomac. Din această pricină, ca și din pricina iernii foarte friguroase, fu pus să se îmbrace, să se încalțe și să-și pună ceva pe cap. Astfel îl lămuriră să accepte două haine gri de postav foarte gros și o beretă din aceeași stofă, un fel de căciulă. În acea vreme era foarte dornic să vorbească cu alții despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
stângă, din obiș nu ință. Eu, negricioasă ca un greier, sau ca o furnică, subțire, aproape fără greutate, cu șorțul de școală și cu paltonul meu albastru, cu pălărioara albastră de fetru, cu ghetre tri cotate roșii, îmi bălăbăneam picioarele încălțate cu ghetuțe vechi, gândindu-mă la cutia de carton în care se lăfăiau niște bo tine maro de antilopă, împachetate în hârtie fină. Mă uitam la stânga, la dreapta, plictisită de peisajul fără pomi, vălurit... Tata spunea - vorbea tot timpul, mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bine și mi-a venit ideea asta absolut genială... La ora nouă a doua zi dimineață mă aflu acasă la Elinor. M-am îmbrăcat cu foarte mare grijă, cu cel mai elegant sacou de in gen trimis-diplomatic-special-al-Națiunilor-Unite și m-am încălțat cu cei mai etern-clasici-pașnici pantofi cu toc rotund. Deși nu sunt deloc sigură că Elinor va aprecia tot acest efort al meu. În clipa în care îmi răspunde la ușă e și mai palidă decât de obicei și privirea ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
unul altuia și văd o petală de trandafir în părul lui... — Stop! În clipa în care aud vocea, simt un pumn cumplit în stomac. Ușile duble s-au deschis și iat-o în prag. Îmbrăcată într-un costum negru și încălțată cu cele mai înalte și mai ascuțite cizme negre pe care le-am văzut în viața mea. Scorpia în persoană. Toată lumea se întoarce spre ea, iar orchestra o lasă mai moale, neștiind dacă să continue sau nu. — Alicia? spune Luke
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
evreul convertit Anton Maria del Chiaro notează și el că În Țara Românească „sunt multe familii evreiești”, care „trăiesc destul de greu”. „[Evreilor] nu le este Îngăduit să poarte haine de altă culoare decât neagră sau vânătă și nu se pot Încălța cu conduri [it. stivaletti] galbeni sau roșii, ci numai negri” <endnote id="(43, p. 32 ; 376, p. 386 ; 109, p. 107)"/>. Negustorii evrei importau din Turcia cizme pentru toate condițiile : colorate, pentru turci și creștini, și negre, pentru stigmatizații evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-i așa ? Pentru a ajunge În Iad, el nu mai trebuia să fie păcătos ; era suficient faptul că este evreu. „Evreii n-au un Cristos - se spune Într-un cântecel malițios din folclorul maghiar -,/ Ei au fost alungați din Rai,/ Încălțați cu papucii lor verzi,/ Ei se duc Învârtindu-se În Iad” <endnote id="(107, p. 119)"/>. Deși se luptă cu disperare să ajungă În Paradis, evreul ajunge invariabil În Infern. „Dă buzna ca evreul În Rai”, dar „Se răsucește ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
buget au fost înscrise fonduri însemnate pentru armată, militarii erau prost echipați și fără o dotare corespunzătoare. Cei concentrați erau datori să vină cu haine și încălțăminte de acasă. Un document oficial din 24 august 1938 constata că majoritatea veneau încălțați cu opinci, mulți nu aveau nici un fel de încălțăminte și numai 10% posedau încălțăminte cu care se putea executa instrucția. Ministrul Înzestrării Armatei scria în memoriile sale dr.Marinescu vine să-mi spună detestabila situațiune în care se găsește Serviciul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de zăr din butoiul din chiler, ia două căușe de urluială din hambar, amestecă bine cu zărul și dă la porci. Hai, dragul mamei, mișcă-te iute că trebuie și tu să mănânci ceva și să pleci la școală. Emilia încălță o pereche de papuci mai vechi, dă drumul la ocol, desface frânghiile din coarnele vacilor și juncanilor apoi le mână pe poarta larg deschisă ca să se alăture altor vite ce se îndreptau cu cireada spre imaș. Mama pregătește ceva de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
un ofițer în pantofi, că atunci se umbla în cizme și în bocanci. "Cine-i ăla în pantofi? Ia vino-ncoace!" Doctorul Geru: "Eu, stomatologul". "Măi, Bebe, totuși sunt niște reguli!" "Domn' comandant, haideți să facem o înțelegere: nu mă încălțați în cizme și nu-mi faceți program, dar dacă v-o durea capul de vreo problemă pe linie stomatologică, eu îi pun capăt!" Într-adevăr, un specialist. A și ajuns, de altfel, șeful Direcției Medicale a Serviciului de Telecomunicații Speciale
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
lui personal era din nou Înălțat pe frumoasa casă din Rojestveno. Călătorea cu o jumătate de duzină de cufere uriașe, mituia Nord-Express-ul ca să oprească pentru el În mica noastră haltă și mă ducea, pășind pe picioarele lui mici și fragile Încălțate În pantofi cu tocuri Înalte, și promițându-mi un cadou minunat, până la copacul cel mai apropiat, unde rupea delicat o frunză și-mi spunea, oferindu-mi-o: „Pour mon neveu, la chose la plus belle au monde - une feuille verte
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
recunoscut pe împărat... Și gata! După încălțări. Uitase să-și scoată și jambierele de purpură brodate în fir de aur cu același falnic "vultur bicefal"... Da... uitase, îngână Țamblac sfârșit. Păcat. L-au batjocorit, pentru... pentru niște încălțări... Să fi încălțat și el, acolo, niște opinci, niște obiele, ceva... Și... și mai departe? Ajunge!! Gata!! strigă Țamblac violent. Nu-ți ajunge?! Nu mai vreau!! I-au tăiat capul, oftează cu durere Ștefan. Și... și mult s-a mai întristat "Slăvitul Comediant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
până azi însă în cap impresiile din timpul meciurilor „de cap” aprig disputate ceasuri întregi, ipostaza de „eu jucând «cap»”, senzația bulgărilor de zgură roșie sfărâmați, pulverizați, și a prafului de pe „teren”, răscolit de dansul picioarelor noastre tinere și neobosite, încălțate în tenișii epocii. * O amintire despre o amintire. O amintire din copilăria tatei pe care el mi-a povestit-o, în copilăria mea, la Cluj, în parcul de castani în care se afla un lac artificial, după ce ne-am plimbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
bătea din clopotul cel mare, s-ar fi enervat în așa hal încât - după versiunea pe care mi-a servit-o un coleg malițios - vrând să iasă cât mai repede afară, în stradă, la aer, ca să se „răcorească”, s-a încălțat, orbit de furie cum era, anapoda, vârându-și piciorul drept în gheata stângă și viceversa! Ce colosală, antologică eroare de recepție! L-am respectat ca pe puțini alții și am ținut la Ion Caraion, un om care a suferit mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
apă din cofă și turna în fiecare opincă, iar cealaltă pereche era purtată până se scoroja, și apoi o aducea lângă casă, unde era cofa cu apă și turna iar apă în opinci ca să se înmoaie în timp ce cosea încălțat cu opincile din prima tură. Opincile erau cu talpa spartă și apa curgea din ele în câteva minute, și trebuiau mereu udate cu apă. Eu, inteligent nevoie mare, mi-am zis că prea se obosește tata turnând apă în opinci
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
condei și un abecedar și m-a învățat să scriu și să citesc. La șase ani am fost înscris în clasa I-a. În ziua festivă, a deschiderii „cursurilor” am fost pregătit special. Am fost spălat, schimbată îmbrăcămintea, am fost încălțat și așteptam să merg la școală. De acasă vedeam școala și vedeam că nimeni nu este venit. M-am plictisit așteptând, și așa îmbrăcat ca pentru școală, am plecat la via lui nașu să mănânc struguri și apoi să vin
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ascunde. Era posibil ca atunci când omul îmi spunea să merg la primărie, casa să fie înconjurată de securiști. Ca să nu se sperie soția m-am străduit să mă comport normal și i-am promis omului că mă îmbrac și mă încalț și apoi plec la primărie. Mi- am adus aminte de incidentul de la teologie, de arestările din 1948, de colegii arestați, de conflictul cu activiștii pentru colectivizare petrecut în vară pe ulița mare a satului și mi-am zis că mi-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Era târziu, foarte târziu pentru a face cale întoarsă Bah, se gândea la ea. Era vorba, desigur, de un alt cal. Dar, contrariată, ea privi de foarte aproape picioarele calului, constatând cu stupoare că acel cal purta mocasini. Un cal încălțat cu mocasini. Nu știu dacă trebuia să râdă sau să plângă. Totuși - era un cal adevărat părându-i mereu frumos, puternic, atât de cal. Nu era un cal - nu un cal adevărat, degenerat - spuneau alții... Aș putea să-l învăț
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Asociația l-a răsturnat de la putere pe Iorga și guvernul său. Acesta, după ce că nu plătise salariile învățătorilor timp de opt luni a avut și nefericita inspirație să declare:"Învățătorii, cei care poartă ca și Hristos numele de învățător, să umble încălțați cu sandale de lemn, cum a umblat și Hristos". Savantul făcuse, din păcate, o confuzie de așezare geografică. Una era să porți sandale în Orient și alta la temperaturile de îngheț ale României! La școala normală din Galați, ca și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
meu oligofren să-i dea o sută de lei "noi" (tot capitalul de care dispunea Vasile), să-i aducă de la București o pereche de bocanci "automați". Acești bocanci "merg de la sine de asta se numesc automați. Cu condiția să-i încalți". De altfel nu este prima dată când constat că prietenul meu are o pronunțată tendință către surrealism. A cumpărat de la bazar odată un telefon mobil care vorbește singur, și transmite piese de teatru pe care Vasile le-a văzut, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu mîna stângă o bicicletă, sprijinindu-se de ghidon. Brațul drept este fixat, gingaș, dar ferm, pe talia unei fete, care poartă un batic; este o blondă cu o batistă cocoloșită într-o mână și o crizantemă în cealaltă. Este încălțată cu pantofi, care se vede că o strâng. Amândoi sunt pe o alee, într-un parc. Nici o altă indicație. "Caporal cu bicicletă și fată". Sunt încă sute de astfel de poze, oscilând între un timp idilic și o realitate care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în vegetația care, deasupra dealului, devine albastră. Nu am văzut pe nimeni, niciodată, pe această cărare. Se zice că este o scurtătură care duce la Prut. Dar eu cred că este un drum secret care duce la cer. De mâine, încălțat cu adidași, o să o iau într-acolo, pe cărare, în sus. Vreau să-mi încep vacanța. Drumul se numește, îmbietor, "Drumul hoților". O veche complicitate Bat clopotele, se aud, în orașul nostru, "orașul celor șapte coline", cum picură, din cer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
au reîmbarcat pe vasul Beagle, iertați și gata să ajute la marile descoperiri, alături de Charles Darwin. Pirații orientali ai lui Radu Tudoran locuiau izolați, în insulițe neînsemnate pe hărți (arhipelagul Sporadelor de nord, Marea Roșie) sau în porturi aglomerate (Alexandria), erau încălțați cu cizme, peste care atârnau caftane lungi, iar în cap aveau unii turbane, alții legături prăzulii ; așa cum se vedeau, i-ai fi luat drept niște oameni pașnici și cinstiți, negustori respectabili, în viața publică, dar cu chipuri hâde (dinții știrbi
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
atunci când totul este corect, dar se pierde semnificația și importanța unor cuvinte sau expresii demne de reținut. Doamna profesor Maria Popescu ținea la elevii săi de la Adjudu Vechi. Noi făceam naveta indiferent de vreme, străbătând cei 4 kilometri desculți. Ne încălțam înainte de a intra în oraș. Aveam mândria de a nu ajunge desculți la școală. În timpul iernii stăteam la gazdă împreună cu fratele meu. Acest lux îmi dădea motive de mândrie față de colegii din sat, deși îmi lipsea anturajul lor și îi
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
o mare frămîntare și supărare. Pentru că i-a mers vestea de frumoasă, la ușă au bătut pentru căsătorie acei credincioși macedoneni. Cererea a fost acceptată și a ieșit din Istria, reședința neamului ei ales, îmbrăcată cu haine de sărbătoare și încălțată cu cizme cu tocuri înalte și pălărie. Această vită de Eno s-a dus la Sarmizo să ne tragă în fața adunării că nu i-am dat fiica să ajungă zoaie la masa lor din Sarmiegetoso. Este frumosul conducător Midai Glmo
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]