1,244 matches
-
îi respinge, ucigându-i și calul. Cu 25 de copii de casă, scapă la M-rea Bistriței. Amărât, se desparte și de copiii de casă, ca să rămâe singur. Cu doi cai din care unul al italianului Gritti (pe care acesta încălecase când la Mediaș cercase să scape în tabăra Moldovenilor. A fost însă ucis.). Pleacă, singur, trist, noaptea, pierde un cal cu scule și bani. După patru zile de rătăcire, zdrobit se culcă, și în timpul somnului și cellalt cal fuge. Singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu se culcă pe saltea de puf. Săptămâna leneșului are șapte sărbători. Agale și înainte, zice broasca țestoasă. Leneșul, ca și măgarul, se îndeletnicește în trei chipuri: mânâncă, bea și zbiară când vede măgărița. Calu-i al celui care-l încalecă și sabia a celui care o încinge. Bărbații cu fapta, femeile cu vorba. Cânele care mușcă nu-și arată dinții. Din zece bărbați, nouă-s femei. Cine a văzut luna nu se mai minunează de stele. Întăi să vezi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Săgetează cu trufie spre cer o clopotniță a bisericii nouă. Dar pare să fi sosit timpul ca să se adaoge și ea rămășițelor trecutului. Am băgat de samă Că minciuna nu plătește vamă. Calul hrănește-l ca pe un frate Apoi încalecă și-l bate. Decât pe jos Mai bine călare pe-o mârțoagă. Vaca de la vecin Are ugerul mai plin. Ce fel de război Între șoarece și cotoi? Dacă ai bani și bucate Toată lumea ți-i frate. Femeia a ieșit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vrăjmașului său”. Ion Neculce, în O seamă de cuvinte, a reprodus povestea cu aprodul Purice. În momentul în care domnul a căzut de pe cal, Purice i-a dat calul său domnului și s-a făcut movilă ca Ștefan să poată încăleca. Acesta a fost momentul în care a început legenda familiei Movilă, doi dintre membrii acesteia ajungând domni în Moldova și în Țara Românească. Istoricii noștri, care au cunoscut conținutul Cronicii moldo-germane în traducerea lui C. Chițimia, nu au acordat nici o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ușor, în agonie, care să strige după ajutor, nu erau. În liniștea respectivă, apare - călare ! - figura fantomatică a lui Purice; el caută printre morți, până-l găsește pe Ștefan, îl scoate de sub morți, îi dă calul și-l ajută să încalece. Hronoadă privește impasibil în loc să trimită un pâlc de călăreți care să-i prindă pe Purice și pe Ștefan. Apoi, vine boierul Pântece din tabăra lui Ștefan, îl scoate pe Hronoadă dintre ai săi - că doar nu era să-i spună
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și că regele vrea să plece fără să știe nimeni”. Oștenii, neliniștiți „se căzneau să-și așeze sarcinile pe cai și, părăsind carele și celelalte bagaje, s-o ia la fugă cu rușine”. Bolnav cum era, regele a trebuit să încalece și să se arate oștenilor săi și l-a trimis și pe fratele său, Sigismund „să potolească mișcarea”. S-au aprins torțe, regele s-a arătat în mai multe locuri și spiritele s-au liniștit. O armată numeroasă, în urma unei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de răzișoare,/ Dă-mi 9 răzișoare:/ Cu 3 să mă îmbrac,/ Cu 3 să mă încalț,/ Cu 3 mai sus să mănalț” (Păltiniș - Botoșani), „Luna-n chept ț-oi așaza;/ Nici așa nu te-oi lasa,/ Pi cal galbân teoi încăleca,/ Ghici de aur în mânî ț-oi da” (Slobozia Blăneasa - Galați). În basme, ursita ideală trebuie să fie definită de spectrul metalului nobil prin tot ceea ce o definește: podoaba capilară, pasărea ei devin factori declanșatori ai căutării inițiatice. Simpla găsire
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
leagăn cine șade?/ Șade Silvia doi ochi negri” (Sâmbăta-de-Sus - Făgăraș), „Maria, ochi negri”(București), „Dar în leagăn cine șade?/ Șade-și (cutare), d-ochi-și negri” (GrădișteaIalomița), „Șade de doi ochi negri” (SomovaTulcea). Uneori și numele calului pe care trebuie să îl încalece feciorul, încercare cu vădit sens premarital, este Negru. Am putea identifica în prezența acestei culori apartenența la htonian ca element primordial. Implicația vine în consonanță cu atributele principiului feminin, fiindcă „negrul exprimă pasivitate absolută”, dar este și „culoarea substanței universale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a făcut nici o referire până în acest moment la numele eroului, maestrul zoomorf îi dă o identitate în context mitic și-i hotărăște destinul eroic. Funcția psihopompă a lupului pare aici subordonată voinței tânărului, fiindcă el nu urmează fiara, ci o încalecă la invitația ei, semn că i s-a supus și îl lasă să beneficieze de toate puterile ei. Ca și baba dinaintea intrării în sacru, lupul știe traseul propus de erou, fiindcă acesta are coordonate rituale precise, repetabile pentru neofiții
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am ținut de ceata copiilor care puseseră stăpânire cu voioșie pe cimitirul de vagoane arse răsturnate doar la 10 15 metri de terasamentul căii ferate. Larma era mare, un băiat mai mare (la vreo 12-13 ani) se ținea mai grozav, încălecând chiar țeava unui tun dezafectat... Neantrenându-ne cu copiii celorlalte vagoane (cei mai mulți din alte localități), am făcut amândoi opinie separată statornicindu-ne pe coasta unui deal mic din apropiere, unde ne-am făcut căsuțe, câte un perimetru delimitat de bețișoare
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
sfârșit. În 1973, când descopeream documentele privitoare la Tezaur, era o poveste reală de al cărei sfârșit fericit nu mă îndoiam; în 1990, speram că „a venit timpul !”; în 2013 am revenit în lumea basmelor cu bine cunoscutul sfârșit: „am încălecat pe-o șa și v-am spus poveste-așa”... etc... etc... 7 aprilie 2013, București DOCUMENTE 1 1916, noiembrie 17/30, București. Decretul nr. 3.120 privitor la strămutarea sediului central al Băncii Naționale a României la Iași Văzând raportul ministrului nostru secretar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai pune problema, i-am răspuns. Ne așteaptă caii afară. Până la unitate era o distanță de circa o jumătate de kilometru. Dar, eu nam călărit niciodată cu șea. Nu-i nimic. Mergem mai Încet și calul este foarte blând. Am Încălecat și la Întrebarea locotenentului “Sunteți gata?” am dat semnalul de plecare. El era Înainte, căci cunoștea mai bine orașul decât mine; eu În urma lui. După doar câțiva metri, calul din față a Început galopul. Țineți-vă bine de coama calului
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nu pentru a o rata, am trăit-o spectral, cu bunele și cu relele ei, nici o secundă n-am lăsat-o să pâlpâie, cei ce trăiesc bicisnic, de azi pe mâine, îi aduc cel mai mare afront lui Dumnezeu, am încălecat-o și biciuit-o până la loc comanda. E drept, am și primit multe șuturi de la ea, toate meritate, dar care m-au ținut treaz, alimentându-mi fanteziile, e știut că loviturile vieții sunt singurii stimuli autentici ai creației. În rest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aparențele unui delir hermeneutic și punem totul în cârca Guvernoiului, inclusiv ultimul nostru rateu sexual. Deși... să ne gândim o țâră la cetățeanul căruia i se aduce la cunoștință o inginerie bancară tocmai când e pe punctul de a-și încăleca, întru îndeplinirea obligațiilor conjugale, jumătatea legiuită (ca amantă nu i-o punem la socoteală)! Dezerecția ce va urma, sau doar ejaculațiunea precoce, o să ia pentru dumnealui proporții catastrofale cât greva generală, seceta, alunecările de teren ori creșterea ratei șomajului în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
17 mai 1711), lansat „poporului moldovenesc, tuturor îndeobște și fiecăruia, îndeosebi nobililor domni cârmuitori și dregători de toate rangurile și tuturor” și Proclamația lui Dimitrie Cantemir (3 iunie 1711). S-a transmis poruncă ca „toată boierimea și slujitorimea, toți să încalece, să vie la oaste cu plată, iar care n-a veni, va rămâne podan și lipsit de moșiile sale. Țăranii să aibă a aduce bucate fără frică, să le dea bani. Deci Dumitrașco-Vodă îndat-au răpezit la țară, făcându-le știre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lei bătuți, leu (veche monedă de argint, în valoare de 40 parale); piastru sau groș, pe care era reprezentat un leu, bătut pentru prima oară de Soliman al II-lea, imitat după talerul olandez, pe care era reprezentat un leu încălecat de un cavaler), paraua (a 40-a parte din leul vechi), talerul (veche monedă austriacă de argint, în valoare de 40 aspri), groș (guruș) - monedă de argint (piastru, în Imperiul Otoman; leu, în țările române), ban (cea mai mică monedă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așa de grozavă, încât primirea a fost redusă la o cursă în trăsuri cu coșurile ridicate pe la bisericile principale și primărie. Din nenorocire, a trebuit închis landoul regal înghirlandat cu flori albe, tras de patru cai albi, înhămați frumos și încălecați de surugii în haine găitănate; șiroaie de apă pe străzi, unde însă bieții țărani își țineau locul cu stoicism. Doamnele care se ocupaseră de dejunul rămas nemâncat ne arătau cu tristețe prăjiturile extraordinare, fructele aduse de departe și toate pregătirile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să nu știe să citească și să nu poată scrie, acest lucru mulțumită metodului , era atunci cu putință. Ca mijloace de educație morală se foloseau ,, calul bălan ’’, ,, Sfanțul Nicolai’’ și colacii . Cand școlarii se purtau rău , părintele îi punea să încalece pe un fel de bancă , poreclita ,, calul bălan ’’, și-i corectă cu ,, Sfanțul Nicolai ’’ , un bici de curele făcut de moș Fotea , cojocarul satului ; colacii de la biserica slujeau drept premii șierau un îndemn la silința. Creangă este încă din copilărie
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și tovarășul meu câteva versuri de care nu-mi aduc aminte, desigur mai corecte decât ale mele, apoi am închis condica și am înapoiat-o cu aceeași politeță otelierului. După ce, în adevăr, am băut o garafă de vin dușcă, am încălecat din nou și ne-am dus pușcă la Martigni de unde am luat diligența cu patru cai în șir spre muntele Furca, pe o șosea minunată de-a lungul Rhonului, în sus. Am trecut Sion, Sierre, Brieg, unde am petrecut noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
înțeles de ce a așezat mitropolia UngroValahiei ( adică a Valahiei de dincolo de Ungaria...) într-un nou lăcaș la Curtea de Argeș și de ce a așezet la vedere emblema de pe colanul Dragonilor. Simbolul dracarelor vikingilor reînvie în spiritul cruciat, alimentat de politica antiotomană. Leul încălecat de dragon s-a învederat a fi leul păgân, întors războinic spre Vest . Ceea ce e interesant să amintim este că acest simbol heraldic, ce are o arie atât de largă de răspândire și o impresionantă pletoră în semnificație se asociază
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Totuși, munca ta aproape că are întemeiere în sacru. Ești, pe undeva, regizorul unui rit de trecere. - Nu m-am căsătorit. Stând în Predealu’ ăla, veneau 20 de zile grupuri de suedeze... am dus o viață mai libertină, vorba aia, încalecă și fute, descalecă și du-te, am mai stat cu o fată un timp. Dar destinul, implacabilul destin... Nu m-am căsătorit, că nu te gândeai la chestii d-astea. Și, după aia, trecând o perioadă, vârsta înaintează - nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ZIS SPORTIVE AU evoluat și ele, Îndreptându-mă, cu banii lui taică-meu, galanton la tot ce-i superfluu, spre școala de Velocipedie de pe maidanul din bulevard, pe locul cinematografelor de azi, unde am fost elevul celebrului velocipedist Dumitrescu, care Încăleca pe ulițele Bucu reștiului - depășind cu capul tram vaiele cu cai - un vehicul grotesc, strămoș al bicicletei, cu o roată mult disproporționată În față și cu una mult mai mică dinapoi; vehicul socotit totuși primejdios circulației publice, ca, de altfel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ținut ascuns un timp ca paz nic la vite și, ca să nu pară suspect, l-a trimis cu caprele În munte. A stat Nicolae Beldie, pandurul, În munte cât a stat, dar, făcându-i-se dor de ai lui, a Încălecat și s-a dus la ei. și-a luat nevasta și copilul și, nemaiputând sta acolo din cauza autorităților care-l urmăreau, s-a Întors și s-a stabilit la Stroești. Acel copil este moș Ghiță Beldie de mai târziu. Dumitru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ceva mai mult și pentru băcăuani, inclusiv În domeniul culturii, unde au fost finanțate zeci de proiecte. Călcându-mi hotărârea luată În urmă cu 4 ani, ieri m-am dus la vot, tocmai pentru a nu mai vedea Bacăul iar Încălecat de clanul mafiotului. Se vede Însă că băcăuanii au Învățat câte ceva Între timp, deși acum au căzut Într-o altă capcană periculoasă, dând legitimitate unui partid ivit În mintea altui mafiot, mult mai versat, care i-a orbit cu televiziunea
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
rămăseseră nu avea cum să pună toate la locul lor, chiar să fi vrut. Cât despre dereticat și digestie, nici vorbă. De-atunci, n-a mai vorbit niciodată cu Pațulea. Dar nici Pațulea n-a mai fost același. Iar eu încălecai pe-o șa și vă spusei povestea așa și-așa! Iubirea În dimineața în care s-au prezentat la post, la redactorul-șef al revistei lunare Viața satului, cei doi stagiari, Mirela Șapcă și Marcel Guguleanu, nu se cunoșteau. Iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]