1,681 matches
-
toți cu niște prime babane și o să vă cumpărați la genți, baticuri și poșete, până o să înnebuniți. L-am privit și m-am liniștit. Nu părea dintr-aceia care, la bucurie, provoacă prea mari stricăciuni. - Parcă vă explicasem, s-a încăpățînat flăcăul fistichiu și tomnatic, cu fața poroasă, buboasă și plină de coji. Parcă vă mai explicasem că între mine și Dina nu este vorba de bani. În timpul nostru liber, obișnuiam să facem economii și, cum realizam o sumă mai frumușică
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o distanță de cel mult 15 cm de tablă și așa rămâne vreo 2-3 minute; singur cu tabla în față, timp în care n-a spus nimic nici nu avea ce! Această scenă nu o va uita curând, cum se încăpățâna Magi să privească tabla neagră de aproape, sperând că îi vine vreo idee salvatoare, aproape îl distra. Se uita Neacșu la Magi... se uita la cei din clasă și a surâs satisfăcut: - Nota 4 ! Stani vino la tablă. Iese și
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
să muște și lovi cu copitele. Caramangiul îi apucă zăbala rece și-o răsuci. Fierul intră în gingiile calului și acesta bătu aerul cu picioarele dinainte. Degeaba încercă să-l potolească. - Lasă-l! strigă bătrânul neliniștit. Ia altul... Pungașul se încăpățînă. Îl lovi cu cotul sub greabăn și-l dezlegă. Cârlanul se smuci într-o parte și scăpă. Drept spre țarc o apucă, unde simțise armăsarii nechezând și aruncând din copite. Oacă u sări înainte să-l țină, dar era prea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu poate participa efectiv la istorie. Pe această cale, devii o țară pitorească și interesantă, cum e Ungaria de exemplu, dar nu o națiune și în nici un caz o mare putere. De Ungaria va aminti istoria numai fiindcă s-a încăpățînat să nu renunțe la caracterele ei primare. Este o țară originală, dar din punct de vedere istoric nereușită. România nu poate deveni o realitate atașîndu-se îndărătnic de caracterele ei primare. Cultura noastră populară este comună sud-estului Europei. Elementele ei diferențiale
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
patra PRINCIPIUL DE CONDUCĂTOR Capitolul I Paradoxul psihologiei maselor I Numeroasele mărturii la care am avut acces dovedesc că în epocile de optimism și rațiune psihologia maselor este privită ca o știință a faptelor scandaloase. Și a nebuniei. Ea se încăpățînează să trateze despre fenomene atît exotice, cît și efemere, excluse din tabloul societății: mulțimile, credințele, sugestia colectivă și toate celelalte. Dar e nevoie de ceva mai mult pentru a declanșa scandalul. De un cutremur care să răstoarne convingerile gata stabilite
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
evoluție deci. A doua, uniformitățile repetate, adică o tradiție, o modă. Fie că avem de-a face cu un copil care se joacă schimbînd topica frazelor, cu un crescător care selecționează o varietate animală sau cu mine însumi, care mă încăpățînez să vă vorbesc despre psihologia mulțimilor ca despre o știință coerentă, toate cele trei cazuri au ceva în comun: ele introduc o posibilitate de schimbare. Să admitem că inițiativa copilului, a crescătorului sau chiar a mea își află un ecou
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să treacă de la o extremă la alta, de la excitație la cea mai neagră depresie. Iar alteori, megalomane, intolerante, își imaginează că tot ceea ce nu le este interzis, le este permis". La drept vorbind, extraordinară este încrîncenarea cu care Tarde se încăpățînează să ne prezinte masele drept un conglomerat de somnambuli, comoționați și lipsiți de rațiune, de acel simț al responsabilităților specific omului alb, adult și civilizat. Prins în capcana lanțului asociațiilor stereotipe, alunecă ușor de la analogia mulțime-nebunie, la analogia mulțime-femeie: "Pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dori să ai, pentru dragostea rudelor în carne și oase în locul recunoașterii de către personaje îndepărtate și pe deasupra fictive. Putem presupune însă că o minoritate de copii, destul de narcisiaci, ba chiar asociali pentru a avea încredere în propria lor forță se încăpățînează, cu orice preț, să-și trăiască romanul, să-și realizeze visul. Fie deoarece cred că este greu de trăit în propria lor familie, cazul lui Flaubert, fie pentru că existența unei familii de împrumut reprezenta singurul mijloc de supraviețuire psihică, ceea ce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
preot maghiar reformat, adică de la un diferend religios, revolta primind caracter politic foarte repede, dar ulterior totuși. Nu în ultimul rând, există câteva similarități între cele trei momente, 1977, 1987 și decembrie 1989: de pildă, în 21 decembrie, Ceaușescu se încăpățânează să vorbească mulțimii, fiind convins de obediența românilor; el va fi însă surprins de reacția de respingere a mulțimii, ca și în 1977, în Valea Jiului, figura sa contorsionată de uimire la reacția iritată a bucureștenilor fiind înregistrată de data aceasta
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pericolele detenției. Deși inițial încearcă să pareze ancheta printr-o cacealma, după ce este adus în situația să-și recunoască participarea la revolta brașovenilor, treptat începe să creadă în Dumnezeu și găsește diferite metode de a stopa singurătatea din celulă. Se încăpățânează să nu cedeze psihic. Declarațiile false și cosmetizarea istorieitc "Declarațiile false și cosmetizarea istoriei" În urma anchetei dure, mulți protestatari au fost siliți să semneze declarații false, pentru a evita tortura ritualică. Angajamente de colaborare cu Securitatea nu au fost semnate
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1987. Aceasta și întrucât, în ziua de 18 decembrie, Timișoara este practic ocupată și asediată de trupe (Armată, Miliție, dar și alte forțe), astfel încât lucrurile puteau fi considerate ca fiind sub control, chiar dacă revolta nu se stinsese, iar timișorenii se încăpățânau să reziste. Baricadele și protestul mulțimilor decise să înfrunte forțele de ordine, în diferite puncte din Timișoara, au făcut destule victime de-a lungul zilelor insurecționale (câteva zeci de morți și sute de răniți). De altfel, cadavrele a patruzeci dintre
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dovadă tezele sale despre „muncitorimea revoluționară”, alergia la ideea de „proces al comunismului”, „limba de lemn” de care nu se poate debarasa, alergia sa din 1990 la opoziția politică reprezentată mai ales de PNȚCD și PNL (partide istorice, care se încăpățânau, prin existența lor, să nu permită ca FSN să fie tot un partid unic, după modelul PCR) și, nu în ultimul rând, obsesia de a vedea în fenomenul „Piața Universității 1990” și în 13 iunie 1990 o „rebeliune legionară”. * Petre
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de acest gen, începeți de jos și veți urca numai dacă vă veți simți în stare. Trebuie spus că unele persoane suportă greu căldura. Ele au uneori impresia că se sufocă. Dacă nu vă puteți obișnui este inutil să vă încăpățânați; puteți foarte bine să alegeți o altă modalitate de drenaj. Dar dacă, dimpotrivă, suportați foarte bine sauna, puteți crește căldura aruncând puțină apă peste pietrele saunei sau ajustând-o din termostat. După aproximativ 10 minute ieșiți din saună și faceți
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
tradiție apostolică au oferit răspunsuri uneori radical opuse la întrebarea lui Iisus către apostoli: „cine ziceți voi că sunt Eu?”. Cum a fost oare cu putință această pluralitate? Mai întâi de toate, așa cum am observat deja, pentru că Biserica s-a încăpățânat să rămână - în ciuda hermeneuticii demitologizării practicate de Marcion, înaintea lui R. Bultmann - avocatul pluralității, al diferenței și armoniei simfonice. Păstrând nu doar Vechiul Testament, ci atâtea epistole apostolice aparent contradictorii cu alte scrieri noutestamentare, mulți s-au temut că perfecțiunea mozaicului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de faptul că, prin modalitatea de culegere (de pildă,formularea întrebării și/sau înregistrarea răspunsului), unele date nu pot fi riguros comparate. Și dacă tot am vorbit de sondaje politice, să evidențiem o greșeală jenantă pe care institutele noastre se încăpățânează s-o perpetueze cu o obstinație demnă de o cauză mai bună. Am văzut că eroarea de sondaj este una specifică fiecărei mărimi estimate. Faptul că pentru sondajele publice se dă de la început o eroare, care corespunde cazului celui mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
considerate drepturi ale lui Dumnezeu. Nu izbutesc să pricep ce spui,Tommaso, ca și cum ai da peste cap orice logică, ca și cum ai lua în derâdere totul. Aproape întotdeauna, în cel mai bun caz, i se răspundea în acest fel, așa că se încăpățână să-și explice mai clar convingerile, punându-le cap la cap în De investigatione rerum. Am să aștern pe hârtie tot ce v-am spus prin viu grai, poate că citind, o să puteți urmări mai bine raționamentul meu și poate
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
trece drept cineva în ochii lumii, iar nu în ai lui Dumnezeu. Eu nu mă iau la întrecere cu nimeni altul decât cu mine însumi, pentru a mă depăși și a crește cu credință în iluminarea Domnului. Dar de ce te încăpățânezi să nu recunoști meritele unui uriaș precum Aristotel? Există oare într-adevăr uriași și adevăruri stabilite ab aeterno înafara celor ale lui Dumnezeu? Aristotel era și el un om ca noi toți, dar care avea o minte strălucită și se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-și fi ieșit din minți. Nori de muștele roiau dintr-un colț într-altul, infestând aerul cu bâzâitul lor. Cine știe câte istorii ar avea de povestit aceste insecte, se gândea Tommaso, păreau mai inteligente decât uscatul acela de episcop care se încăpățânează să-mi zică Gorgias 28. Oare ce-o fi știind el despre Gorgias și dialectică? În ce fel poate să se priceapă la legi și procese un om care a trăit din rugăciuni și posturi ca unul ascuns într-o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mâini îndelung, până când apa din chiuvetă se limpezi. Stropi marginile pe care mai rămăseseră câteva picături de sânge, ele se strânseră ca niște păianjeni, înainte de a se risipi în jetul de apă. — Fascinant, șopti. Sângele care țâșnește din trup se încăpățânează să rămână viu... Ce trudă zadarnică... Așa și părea, dacă te uitai la șorțul plin de sânge al chirurgului. Doctorul se numea Pantelimon, ceea ce nu avea nicio importanță. Uneori uita el însuși cum îl cheamă. Strânse șorțul în poală ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care au încercat să-și îndese pătura în gură ori să-și țină respirația n-au izbutit să fie atât de îndărătnici pe cât și-ar fi dorit. Eram tineri și trupurile noastre, chiar în ciuda minților lichefiate de atâta batjocură, se încăpățânau să trăiască. Așa s-a întâmplat că cele mai multe dintre trupuri au supraviețuit, în vreme ce mințile s-au pierdut. La etajul întâi erau întinse plase, astfel încât saltul în gol să nu întâlnească cimentul izbăvitor, ci să se oprească, neputin cios, în năvodul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și tu, se înțelege că, uneori, orice alegere ai face, ea păstrează câte ceva din ipotezele celorlalte alegeri. — Ar trebui să mai lași moneda aia în pace, sugeră Cos mina. — E ca și cum ai spune că trebuie să mergi fără busolă, se încăpățână Pantelimon. Imaginează-ți că destinul e ca o hartă. Șosele largi, destine colective, drumuri lăturalnice, destine individuale. Punctele cardinale sunt date, nu vine nimeni, ca la picnic, cu răsăritul sau cu miazănoaptea de-acasă. Ei, vezi, tocmai de-aia îți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și căruțul, cu rulmenții de dedesubt. Scund, dar cu chip de- acum bărbătesc, cu nas încovoiat, tot așa, bărbătește, și cu tuleiele mijite ca niște cârcei de viță, Coltuc arăta ca un copil bătrân. Iar ochii tocmai de aceea se încăpățânau să rămână copilăroși. Alerga de-a lungul străzilor cu privirile, se strecura printre oameni, țopăia printre mașini, se agăța de firele de înaltă tensiune, ca de bara trapezului, făcând giumbușlucuri, se răsucea primind, cu fața în sus, brumele întârziate ale
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care doar o pojghiță băltită pe fund, din ploile mai vechi, amintea de rosturile ei. Și nu atât celelalte corpuri aruncate deasupra ei o treziră, cât atingerea persistentă a apei, căreia suprafața verde și catifelată de mătasea-broaștei îi arăta rezistența încăpățânată la lumină. Câteva clipe crezu că e noapte și urmele moi, uleioase de pe degete sunt țesuturi ale întunericului umed. Abia când numără și văzu că degetele sunt prea multe ca să fie toate ale ei înțelese că era îngropată de vie
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care însă nu-și duse gândul până la capăt. Doamne păzește, se împotrivi Isaia. Dacă o fi vreun sinucigaș ? — Care sinucigaș se îngroapă singur, după ce o mierlește ? stărui Chisăliță, însoțit de voltele aprobatoare ale omuluipasăre. — Îi trebuie certificat de deces, se încăpățână și Isaia. Nu poți să-ngropi pe cineva fără certificat. Nimeni nu moare de capul lui. Marchiza, care putea cunoaște orice bărbat dintr-o singură bucățică din trup, se aplecă din nou. Pârnaie, care până atunci stătuse deoparte și, spre deosebire de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
decât îl țineau puterile. Noi nu avem voie să jucăm ! Și nici să împărțim cu clienții... — Dar nu joci dumneata, ci eu... Gândește-te, nu riști nimic. Dacă nu iese nimic e paguba mea, dacă iese, împărțim... — E interzis... se încăpățână Jenică. — E, cum s-ar zice, un fel de a-ți încerca norocul pe degeaba. Ai pierdut, a fost ghinionul meu, nu-ți pasă. Ai câștigat, rămâne al dumitale. Poate că vrei mai mult, în partea de câștig ? Jumate-jumate e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]