3,982 matches
-
al răposatului Laszlo, Tenebrarium-ul fu transformat Într-o instituție de caritate publică, aflată În grija unui ordin de călugărițe. — Doamnele Ultimului Supliciu sau ceva la fel de morbid, zise Fermín. Partea proastă e că sînt tare riguroase În privința tainei locului (din pricina conștiinței Încărcate, aș zice eu), drept pentru care va trebui să găsim un subterfugiu ca să ne strecurăm. În vremuri mai recente, locatarii azilului Santa Lucía erau recrutați din rîndurile muribunzilor, bătrînilor abandonați, demenților, nevoiașilor și ale altor cîtorva iluminați ocazionali care alcătuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
un salon În altul. Uneori și dintr-un trup În altul. Întâlnirea cu Oliver și Bikinski, precum și visul cu falsul Satanovski, erau, În acest sens, pentru medic un fapt revelator. Hotărât lucru, o parte din imaginile care-i bulversau conștiința Încărcată Își aveau, pe pe acum, bine Înfipte rădăcinile În salonul bântuit de Oliver și tovarășii săi de suferință. Noimann luptase cu cifrele. Se războise cu literele și cu notele muzicale. Deseori Îi răsunau zile Întregi frânturi din arii de operă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ca, la Întoarcerea acasă, Noimann să fi năimit și nișe lăutari care să-i cânte la ureche. „Un spa este modalitatea perfectă de a vă Îmbunătăți timpul petrecut alături de partener În cazul În care, În timpul săptămânii, amândoi aveți un program Încărcat. Închideți-vă telefonul pe durata «tratamentului», puneți muzică relaxantă, de preferat instrumentală, aprindeți lumânări parfumate, În special cele de lavandă și mușețel, și lăsați pentru o oră grijile deoparte...” Dincolo de jeturi, iar apăru salcia pletoasă. Părul imaginar al Oliviei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
marginea farfuriei. Ce clinchet plăcut. Ți se face foame și mai ales sete. Buzele sunt crăpate. Firicele de sânge se preling din gingii. „Lilith, Lilith, te hrănești cu celulele mele pline de sevă, Lilith. Ficatul meu e ferfeniță. Limba e Încărcată. Ai grijă... Ai grijă. Sufletul nu simte nimic, doar trupul... De ce această soartă ne-a fost dată tuturor? Oare nu există scăpare? Nu există nici o gaură unde să-ți ascunzi trupul gol, ce se scurge ca spuma de bere pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
vom termina, Te invit la palat Căci mare chef am de dansat. Prezentatorul 4: Și-acum să vedem fetița , Din povestea cu ...Scufița. Scufița Roșie: Eu sunt fetița Cu scufița roșie Prin pădure am plecat La bunicuța cu-n coș încărcat. Lupul: Bună ziua, dragă Scufiță, Unde mergi așa grăbită? Scufița Roșie: Merg pe la bunica mea Că este bolnavă tare, Să-i mai duc câte ceva Ca să mai prindă putere. Lupul: Scufiță, bunica ta Chiar așa bolnavă nu e. Am văzut-o, croșeta
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
diferite ornamente și lumini. IV. La. ridicarea cortinei copiii sunt așezați în semicerc. MIRCEA ;Dragi capii, stați liniștiți Sa puteți să m-auziți: Eu vă rog s-aveți răbdare Că sosește clipa-n care, Moș CRĂCIUN va veni Cu desaga încărcată Și cu drag va dărui Fiecăruia ce-așteaptă! PETRUȚA: Da, tot așa vă-ndemn și eu, Să fiți toți disciplinați, Fiindcă drumu-i lung și greu, Cu văi adânci și munți înalți... Ș-apoi Moșul duce-n spate Multă, multă greutate
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
MEDITAȚII Adesea-mi caut clipele de pace Și în fântâna neamului cobor, Cu dorul încărcat, clocotitor, În limpezimi de undă, a-l preface... Prea umiliți și-adesea încercați, Am fost de-a lungul și de-a latul țării Și țintuiți sub talpa-nstrăinării, Batjocoriți, bătuți, crucificați... Avem dușmani și-nuntru și-n afară Ce sug din seva
MEDITA?II by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83833_a_85158]
-
de seamă, a pornit pe marginea pădurii. Nu avea curajul să se desprindă de umbra codrului... A rămas în așteptarea înserării, urmărind cu mare grijă orice mișcare din poiană. Până la apusul soarelui, nu i s-a părut nimic deosebit. Pistoalele încărcate le-a înfipt bine în chimir. „Acum, fie ce-o fi! Am să merg la han!” - a hotărât lotrul. Se înserase de-a binelea. În jur era liniște de catedrală. S-a apropiat de grajdul hanului, lipindu-se de perete
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de toamnă, cu lună plină. După primul cântat al cocoșilor, ceata se afla deja la ultimul cot al drumului. Asta ar fi însemnat cam un galop bun de cal până la han. ― Ia să vedem cum stați cu pistoalele. Sunt bine încărcate? Da’ durdele? Ați pus destulă cremene și iarbă în încărcătură? Basmalele le aveți la îndemână? Să vă acoperiți fața cu grijă! ― Daaa - au răspuns lotrii, cumpănind armele în mâini. Deși hoții erau vechi în ceată, șeful a ținut - ca de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fost eu mai obosit ca de obicei? Sau?... Dacă este adevărat că muierea se ține cu lotrul, am eu ac de cojocul lor!”... Cu acest gând, s-a urcat pe un scăunel și a coborât flinta pe care o ținea încărcată sus pe bagdadie. A ridicat cocoșul, să vadă dacă nu s-a înțepenit de când nu a mai umblat la ea. Mergea ca uns! „Ei, lasă, că vă descânt eu de șopârlaiță!” - și-a zis hangiul, punând pușca la căpătâiul patului
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
durere din ce în ce mai mare în umărul stâng și toată mâneca sumanului udă l-au făcut să-și aducă aminte că odată cu detunătura a simțit și o lovitură puternică în umăr.... Nu s-a oprit, însă, până nu și-a văzut pistoalele încărcate. Atunci le-a înfipt în chimir și apoi a pipăit umărul dureros. „Sunt rănit, dar, dacă pot mișca mâna, înseamnă că osul nu-i rupt”. Din mâneca sumanului picura deja sânge. „Cred că trebuie să leg rana, ca să opresc sângele
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
asta? ― Nu mare lucru. Doar că acușica, când vor porni ploile, au să înceapă și aplicațiile: de zi și cele de noapte, cele mai plăcute... Atunci să te văd, Todiriță băiete! ― Ție ce îți pasă? Îți umblă gura ca melița: „încărcați, distanță... înălțător”... și câte alte comenzi... iar dacă ceva nu-i bine, urmează „la loc comanda!” Te-ai întrebat tu ce are de tras unul ca mine? Un amărât de servant? Știi tu câte zeci de kilograme ridic eu într-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pat: cearșafuri albastre de satin, căpătâiul patului tapițat, acoperit cu o dantelă cu inimioare și amorași. Vârî mâna pe sub saltea, simți lemn și metal, apucă și trase afară o carabină cu țeava tăiată, probabil de calibrul 10. Văzu că era încărcată: cinci gloanțe mari, cu alice. Le scoase și le băgă în buzunar. Parie pe gândurile lui Tommy Sifakis și căută sub pernă. Un Luger nemțesc încărcat. Îl goli de gloanțe, necăjit că n-avea timp să caute seiful cu poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
trase afară o carabină cu țeava tăiată, probabil de calibrul 10. Văzu că era încărcată: cinci gloanțe mari, cu alice. Le scoase și le băgă în buzunar. Parie pe gândurile lui Tommy Sifakis și căută sub pernă. Un Luger nemțesc încărcat. Îl goli de gloanțe, necăjit că n-avea timp să caute seiful cu poze cu câini, pe care mai târziu să i le arunce în față lui Lucy Whitehall, ca să se învețe minte să nu mai umble cu grecotei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se sperie pe ea singură, altfel și-ar fi spus: ,,E poate chiar caz de amînare! De înnoptat acolo! . . . Brrrr! . . ." De aceea își adresa în minte mici discursuri, monologuri ale plictiselei, nu prea violente sau zgomotoase, pentru că, în adevăr, atmosfera încărcată a locului o impresiona ,,Ce noroc! își zicea în surdină. Să nu poți suferi vizitele la tară și să fii nevoit să pici î a oameni într-o zi de necazuri. . . Nici măcar să nu fie amicii tăi, pentru a lua
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
obraznică, amestecând după obiceiul ei pedantismul, gluma și familiaritatea. - ... Hans Uys van Rey luase cu el închipuirea și secretul întruchipărei ei desăvârșite, sfârși liniștit Mini, surâzând. Farfurioarele sunară alături și Lina, deschizând ușa cu o mână, intră purtând o tavă încărcată. - Nu! strigă Nory, și ceaiul speriat se clătină în ceașcă. Nu; Să-1 aducă baba! - Miroase a bucătărie, se ru<"" JPJ, și doctorul. - Doctorul miroase a cadavru . . . Nu! - Se răcește! se vaită Lina, căutând echilibrul tăvei. - Dă-mi-1. 11 duc eu! și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
colectiv al citadinilor. în aerul acela cuprins între clădiri, trupul sufletesc al fiecăruia își depune spuma vie a tuturor simțurilor. Acolo, în atmosfera Cetății, erau și canalele tuturor drenajelor, dar și plutirea tuturor emanațiilor sentimentale, care îi dau respirația aceea încărcată adesea, alteori plină de ebrietaic, sau volatilă ca un lirism. Acum nu-i mai putea recunoaște. Se depărtaseră. Păreau laolaltă o pată diformă de umbră mobilă prin umbra orașului. în blocul acela nedeslușit, era cuprins vânătorul amețit de praf de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
adresa. Dacă la tribunal observa că avocații părții adverse și membrii auditoriului încep să dea ochii peste cap sau îi închid în timpul vreuneia dintre faimoasele sale pledoariile, pregătite cu meticulozitate, punea aceaste aspecte pe seama căldurii toride, a unei diete prea încărcate sau a unei alte cauze fără legătură. Un observator atent care a urmărit de-a lungul timpului publicațiile lui Pandit Razdan, ar putea identifica un fir călăuzitor, recurent în toate teoriile sale. Același fir este, cu atât mai mult, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mișcat prin cercurile cele mai înalte. După cum se teme, ceainăria nu se ridică la standardele ei. Deși este aceeași în care l-a dus ea cu un an în urmă și este neschimbată, i se pare acum decorată vulgar, prea încărcat, și este mult prea aglomerată de „gloată“. În accepția lui Star, gloata contrastează cu „lumea“ un cuvânt folosit penru cei din anturajul ei. Îi menționează pe toți pe numele mic, în special dacă sunt persoane cunoscute. Jonathan o ascultă apreciativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-n țara cu mulți portocali Va fi o frumoasă regină. Plecase de-acasă cu crezul c-ar fi Stăpână-ntr-o țară de vis, Cu râuri de lapte și aur pe drum, Frumos și etern paradis. Pământuri întinse cu pomi încărcați, Ce-așteapt’a culege din roadă, Pe drumuri aleargă frumoase mașini ...și câini cu covrigii în coadă. în gură-și îndeasă batista strigând, Ca urletul stins să n-audă, Falangele-s frânte de dorul cuprins Și perna de lacrimi e udă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
meu e acoperit cu liliac alb. Mă duc să văd dacă este deschis. Nu este, și nici nu pot să-l deschid. De ce l-au încuiat? Panourile nu sunt cioplite după gustul meu. Mișcările păsărilor phoenix sunt greoaie, modelul prea încărcat, culorile prea stridente. Dacă aș fi eu artistul, aș adăuga eleganță și spirit. Aș face păsările să zboare și florile să înflorească. Observ ceva care nu are ce căuta aici. Este paltonul lui An-te-hai, întins pe jos. Gândurile îmi sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
chiar Calul dracului, au valoare doar pentru că fac parte dintr-o operă mare, dar nu mi se par definitorii pentru originalitatea lui I. L. Caragiale. În schimb, oricare din nuvelele sau schițele sale, numite Cănuță om sucit sau Situațiunea, sau Atmosferă încărcată, chiar luate separat, stârnesc deodată în noi uimire extremă, pe care o simțim totdeauna în fața capodoperelor și în care e amestecată admirația, încîntarea și chiar și cea atât de ironizată de unii și de însuși Caragiale "emoțiune impersonală" a lui
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
aveau grâu nici de pâine (pe care o cumpărau de la oraș ori se băteau ca chiorii când venea mașina brutăriei), așa că militarii Își puneau pielea În saramură și le făceau rost, contra băutură. Drumul coastei șerpuia pe lângă curțile sătenilor. Camioanele Încărcate gâfâiau și se mișcau la deal cu Încetineală de melc. Cel care voia să cumpere grâu de la soldați știa ce să facă: atârna În crengile pomilor de la marginea drumului o traistă cu trei sticle de-un litru de vin În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
copil, iar concluziile la care ajunseseră cei doi rămaseră secrete. În orice caz, Nobuo s-a întors la Kiyosu în culmea încântării. Dădea impresia unui om de rând foarte mulțumit de sine însuși, ceea ce însemna și că avea conștiința întrucâtva încărcată. Evita să-l privească pe Hideyoshi în ochi. Și unde era Hideyoshi în ziua a optsprezecea din Luna Întâi? Ce făcea? Însoțit doar de câțiva vasali de încredere, ocolea, pe la miazănoapte, lacul Biwa, traversând, pe furiș, zona montană de pe granița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să cer note mai mari de opt. Colegii, prea simpatici și diferiți de cei cu care mă tăvăleam prin noroaiele de la țară... Parcă prea curați, prea ordonați și miroseau a lipsă de griji și nevoi, de care eu eram prea încărcată... Mă spălam șimi scrijeleam cu unghiile fața să îndepărtez arsura soarelui și măsliniul natural cu care m-a înzestrat Dumnezeu.Gândeam: „Doamne, de nu m-ar crede cineva țigancă!” Și parcă-mi aude gândul o fetiță frumoasă ca o zână
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]