1,615 matches
-
biletul, se uita cu colțul ochiului la ofițerii de Control care se apropiau de suspect pe intervalele dintre scaune. Când ajunseră în dreptul spionului se răsuciră ca la comandă și, deranjând câteva persoane din auditoriu, își înconjurară imediat victima. Aceasta se încordă, dar, văzând că nu avea cum să scape, nu schiță nici o mișcare de apărare. Oamenii Controlului îl aduseră pe podium. Marin liniști mulțimea. Am efectuat această arestare pentru a vă proteja, deoarece avem motive să credem că acest om este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
Din acest moment, îți cer să îți consacri toată energia repurtării victoriei în războiul cu Jorgia. ERA UN ORDIN DIRECT. MARIN PĂLI, APOI SE FORȚĂ SĂ ZÂMBEASCĂ. \ CONSIDERAȚI CĂ AM OBȚINUT-O DEJA, RĂSPUNSE MARIN. ȘI UN ZÂMBET STRANIU ÎI ÎNCORDĂ FAȚA. DICTATORUL RĂMASE PE GÂNDURI. ACEASTĂ AFACERE TRASK ASCUNDE MAI MULT DECÂT PARE LA PRIMA VEDERE. REGRET CĂ NU ÎȚI POT DEZVĂLUI TOT ADEVĂRUL, DAVID. DAR, CREDE-MĂ, CÂND ÎȚI SPUN CĂ SUBJUGAREA CÂT MAI RAPIDĂ A JORGIEI ESTE UN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
MUSTRĂ EA ÎN GLUMĂ. DORMI FĂRĂ NIMIC PE TINE. Însă degetele ei îi mângâiau ușor corpul. Nu pot rămâne. Cum ne întâlnim ca să plecăm împreună? MARIN O SĂRUTĂ. BUZELE EI MOI SE DESCHISERĂ SUB ALE LUI, DAR TRUPUL ÎI ERA ÎNCORDAT. \ SĂ TE COAFEZI SIMPLU ȘI SĂ NU TE MACHIEZI. ÎL VOI PREVENI PE COMANDANTUL BAZEI CĂ VOI FI ÎNSOȚIT DE O DOAMNĂ. EA NU RĂSPUNSE IMEDIAT. O ÎNTREBĂ MARIN ÎN CELE DIN URMĂ. \ N-O SĂ FIU PREA ATRĂGĂTOARE... \ DRAGA MEA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
REVOLUȚIONEZE ISTORIA OMENIRII DEȚINE O POZIȚIE PRIVILEGIATĂ. Se opri. Judecind după expresia feței, se părea că propriile lui cuvinte îi deschiseseră noi perspective. Apoi brusc, transpirația începu să îi curgă pe față. Marin se gândi că propriul lui corp se încorda, transpira sub impactul gândurilor lui Trask. Era ca o pângărire, o murdărire a trupului său care fusese odată sănătos, curat și puternic. Apoi Trask vorbi din nou, și semnificația cuvintelor lui lăsă să transpară incredibila realitate a corpurilor schimbate. EL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
FI AFLAT ÎNTR-O STARE DE DISCONFORT ACUT. DEȘI BRONZAȚI, OBRAJII ÎI ERAU PALIZI. LA UN MOMENT DAT I SE DESCHISERĂ OCHII, DAR ERA O ACȚIUNE INCONȘTIENTĂ, PRIVIREA FIINDU-I STINSĂ. APOI PLEOAPELE COBORÂRĂ LA LOC ȘI TRUPUL I SE ÎNCORDĂ. ÎNSĂ CONȘTIINȚA ÎI REVENEA TREPTAT, NU MAI ERA NICI O ÎNDOIALĂ. În clipa următoare, Trask oftă și deschise ochii. Marin așteptă răbdător, întrucât astfel de procese nu puteau fi grăbite, mai ales după ce corpul fusese de mai multe ori adus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
fel de zgomot în filmele vechi sau atunci când se încercau armele noi. Întâi simți un fior, apoi refuză să creadă, însă în final nu mai avu nici o îndoială. Pe undeva prin apropiere intră în funcțiune un megafon și o voce încordată anunță cu gravitate următoarele: \ Îndreptați-vă spre Adăpostul cel mai apropiat. O bombă atomică tocmai a explodat în sectorul grupului 814. Scuarul este complet distrus. Retrăgeți-vă în Adăpostul cel mai apropiat și așteptați noi instrucțiuni. Repet... 23 MARIN ÎȘI SMULSE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
sprijineau și rămase în picioare în mijlocul sălii, clătinându-se ușor și luptându-se cu senzația de amețeală. Ochii arși de febră îi căzură asupra lui Trask. Savantul se străduia să își desfacă cătușele. Mușchii gâtului și ai maxilarului inferior erau încordați la maximum, întregul corp îi era crispat, iar pe față îi curgeau broboane de sudoare. Ochii lui sticloși, aparent lipsiți de vedere, se rostogoliră în orbite până când întâlniră privirea lui Marin. Trask șopti răgușit: ― David, ceva a încercat să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
proaspătă, a curat și, pe măsură ce se apropia de Biserică, a tămâie. S-a uitat în sus și a văzut crucea de pe turla Bisericii. Strălucea printre razele soarelui subțiri și învăluite de fulgii de nea. A simțit cum mâna dreapta se încordează, iar degetele nu-l mai ascultau, lipindu-se singure unul de altul, legate prin Sfânta Treime. S-a gândit la Andrei. A ridicat mâna și privirea, a dat să o coboare și a plecat mai departe spre casa lui țugui
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
desparte, în străvechea comunitate a visului și a oboselii. Daru izgoni acest gând: prostii, trebuia să doarmă. Totuși, puțin mai târziu, când arabul se mișcă abia auzit, învățătorul era tot treaz. Când prizonierul se mișcă a doua oară, Daru se încordă, cu tot trupul la pândă. Arabul se ridică încet, sprijinindu-se în coate, cu gesturi de somnambul. Așezat pe marginea patului, așteptă, neclintit, fără să-și întoarcă privirea către Daru, ca și cum ar fi ascultat cu toată ființa. Daru nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
zgomot. Se îndrepta către ușa din fund, care dădea spre magazie. Apăsă pe clanță cu grijă și ieși, trăgând ușa după el, dar fără s-o închidă. Daru nu se clintise: "Fuge, gândea el. Cu atât mai bine!" Totuși își încordă auzul. La găini era liniște: însemna că omul e pe podiș. Atunci ajunse până la el un zgomot slab de apă, despre care se întrebă ce poate fi, până în clipa în care arabul se ivi din nou în ușă, o închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
nemișcarea acelui mare luminiș din inima pădurii virgine. Pe cerul negru tremurau stele încețoșate. Dar de pe celălalt mal se înălță un zăngănit de lanțuri și un clipocit înăbușit de ape. Deasupra barăcii, la dreapta omului care aștepta nemișcat, cablul se încorda. Un scârțâit surd începu să-l străbată, în timp ce dinspre fluviu se ridica un zgomot, nemărginit și totodată slab, de ape răscolite. Scârțâitul deveni uniform, zgomotul de ape crescu și mai mult, apoi se preciza, pe măsură ce lanterna se apropia. Acum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
zvâcnituri tot mai violente pe măsură ce urcau înspre umeri. Capul li se zbuciuma dinainte înapoi, parcă despărțit de trunchi. Tot atunci începură cu toții să urle fără oprire, scoțând un lung țipăt colectiv și monoton, fără modulații, ca și cum trupurile s-ar fi încordat din cap până în picioare, cu toți mușchii și cu toți nervii, spre a da glas acelui strigăt neîntrerupt și istovitor prin care vorbea, în sfârșit, în fiecare dintre ei, o ființă ce tăcuse cu desăvârșire până atunci. Și, în timp ce țipătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
adunate cu grijă, știute pe de rost și oferite apoi împrumut tinerei ascultătoare. Ajungea însă, de fiecare dată, în cele din urmă, și la considerații asupra tablourilor și artei sale. Abia atunci, reproducând opinii cuminți și consacrate, glasul ei se încorda, dobândea energie și ritm. Vorbea despre panourile pregătite de Piero pentru carnavaluri și mascarade. Răscolea, dintr-odată, teancul de albume stivuite pe dușumeaua roșie, prăfuită. Găsea reproducerile, o soma pe studentă să întrerupă lucrul. Pregătea cafeaua pe un reșou vechi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a fost, înainte de a-i vorbi, bătut, speriat, umilit. Mi-e pur și simplu silă. Și frică, e drept. De mine. De ei ! De ceea ce mi s-ar putea, cândva, întâmpla și mie. Femeia deveni atentă, el sesizase. Deținuta se încorda. Simțea deja că la intervale relativ scurte trebuia să se aștepte la această expresie de neajutorare pe chipul lui, precedată sau însoțită, cum se întâmplase acum, de simulacrul confesiunii. „Știți, nu suport pitorescul“, începuse el întâlnirea. Chipul și glasul slujiseră
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bineînțeles, mult mai inventiv decât namilele despre care pomenise cu atâta scârbă ! De câteva ori, dincolo de apatia și timiditatea lui, reale sau trucate, lucise prelung o clipă de poftă și ură și plăcere. Ridică umerii, capul, coborî mâinile pe fotoliu. Încordă auzul. O respirație slabă și egală, de iepure adormit. Adormise, deci, și el. Caraghioasă complicitate devenea această întâlnire ! — Nu, nu dorm. Te-am lăsat să te odihnești puțin. Ești obosită, înțeleg, șopti el. Chiar în acea clipă săriseră deja, amândoi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cuvintele de la dânsul, cine știe, le-aș fi spus chiar eu.“ În spatele ei încetase orice mișcare. Adormise, cumva, pe masă ? Sau o urmărea, cu ochiul mort și fără să respire ? Nu se mai auzea nici cel mai slab zgomot. Își încordă auzul, nu prindea nimic. Trecuse timp. Deschisese fereastra, se odihnise, privise cerul orașului pustiu. Uitase de cel cu care împărțise noaptea. În definitiv, nu-i ordonase decât să deschidă fereastra. Se întoarse, încet, cu fața spre dânsul. Să-i stea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Formulare aparent întâmplătoare, diagnostic însă nu cu totul nepotrivit. Nu cu totul, nu cu totul și somnorosul sare în picioare, gol, în mijlocul patului. Gata să se lovească de tavan, s-ar fi trezit de-a binelea ! Clătinându-se, amețit, somnambulic. Încordează mușchii, pleoapele, genunchii, strânge pumnii jilavi. Discret ciocănit. Pauză. Călăul ezită ? Bătaia în ușă se repetă. Destinul insistă, iată, insistă. Vreo parteneră veche care n-a mai suportat plictisul duminical, dispusă brusc la joc și concesii ? O fi inventat strategii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
familiuțe, cvartete, cupluri, și vecinul A.P. proaspăt ras în cap, dublu triplu multiplu salt individual, personal, și țop ! la punct fix, stupefacția suporterilor. Nu în fiecare zi reușește căldura să spulbere puterile și concentrarea combatanților. Sunt ore când fibra se încordează : minte utilă în trup utilizat și cresc, una peste alta, schițele, profilurile, detaliile, ansamblurile, subansamblurile, traseele, cearceafurile de calc, notele, dosarele, mapele, agitația, fumul, țigările, scâncetele, tranzistoarele, cafelele, scâncetele, telefoanele, așa se naște Marele Monstru, prin conlucrare, inteligență și profesionalitate
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și cu o bărbie lată și puțin învinețită de tăișurile briciurilor, părea că se simțea mai acasă ura decât dragostea. Deși scump la vorbă și veșnic serios, avea un glas pătrunzător de fierbinte, dovedind o inimă blândă și un suflet încordat de viață lăuntrică. A fost feciorul cel mai mare al unui preot sărac din Țara Moților, în a cărui familie rămăsese, ca un trofeu, amintirea strămoșului Grigore, fruntaș în răscoala lui Horia și tras pe roată, la Alba-Iulia, după potolirea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ființe albe, Par aromatele suflete line Duse de zephyrii de prin grădine, În coruri nymphele cântă la hore Și gem în lyrele blânde, sonore, Ascunse gîndure de dor de ducă Triste și palide ca o nălucă, Apoi în cytere ele-ncordară Și plin și limpede încet cântară Glas a trecutului, ce însenină Mintea cea turbure de gânduri plină: {EminescuOpIV 28} În mii de lumine ferestrele ard, Prin care se văd trecătoare Prin tactul cîntărei sublime de bard Cum danță la umbre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ființe albe, Par aromatele suflete line Duse de zephyrii de prin grădine, În coruri nymphele cântă la hore Și gem în lyrele blânde, sonore, Ascunse gîndure de dor de ducă Triste și palide ca o nălucă, Apoi în cytere ele-ncordară Și plin și limpede încet cântară Glas a trecutului, ce însenină Mintea cea turbure de gânduri plină: {EminescuOpIV 29} Pe râul dorului, mânat de vânture Veni odat- Pe-un vas cu vâslele, muiate-n cînture, Lin-împărat. Venit-a Regele să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
repede, iar visele nu s-au lăsat așteptate, purtăndu-mă în multe locuri, dar m-am oprit în fața bisericii Sfântul Nicolae Domnesc... Încercam din răsputeri să-mi aduc aminte pe când a fost zidită... Un glas parcă îmi șoptea ceva... Mi-am încordat auzul și l-am auzit pe Misail Călugărul, care îmi spunea: “Într-acea vreme odihnind Ștefan vodă la Vaslui, i-au venit olăcari de sârg de la Soroca, cum Lobodă și Nalivaico hatmanii căzăcești au intrat în țară și pradă. Deci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cumpăna dreaptă, ca deplin echilibru. Și sunt totodată și două estreme de tenziune, ca două aripi ale ecuațiunii, adecă o mărime proporțională între un maxim și un minim. Această mărime proporțională este arta omului de stat. Niciodată nu trebuie să-ncordeze lucrul până la rumpere. 275 {EminescuOpXV 276} [2] Arta de stat. Arta rădăcinei patrate a lui 7. Mărimi proporționale între un maxim și un minim. Maximul trebuie combătut, și minimul. Minimul: degenerescență, maximul - prisos de puteri: anarhie. Lux și cheltuieli prea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
într-un singur punct. Obelisc, piramidă, sfinx (un mormînt) (înlăuntru) ["OPTICA... "] 2255 Optica = Geometria proporțională cu distanța obiectelor văzute. CUADRATURA CERCULUI 2255 [1] Când un șarpe se-ncolăcește, observăm următorul lucru. Pielea dinlăuntrul cercului e încrețită, cea dinafara cercului e încordată. Dar pielea e în amândouă părțile egal de lungă. Cea dinafară s-a lungit, cea dinlăuntru s-a scurtat prin încrețire, cea din afară reprezintă un corp elastic întins, cea dinlăuntru un corp elastic sub presiune (apăsat). Diferența între pieile
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
e în folosul popo[ru]lui* Dai -a Dai atunci ca reacție [plus] a Zero Te nimicești: moartea Haralamb! [ARHITECTUL UNIVERSULUI] 2255 Dumnezeul păcii și al luminii!! Acel Michel Angelo al universului, care nu domul sfântului Petru = bolta cerului a încordat-o puternic deasupra noastră, numită foarte semnificativ tărie. ["SFÎRȘITUL LUMII... "] Sfârșitul lumii după legendele sârbești. Când va înceta patnum potestas (idee tracică). ["COMPLEXUL IDEILOR OBICINUITE... "] 2281 complexul ideilor obicinuite - vertebrele caracterului - a Eului. [CUM PUTEM SUPORTA DUREREA] 2275B Prin rugăciune
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]