1,482 matches
-
dispreț, pentru a ieși din dormitor. Grămada lui de chei era în ușă. Am scos-o și am încuiat pe dinafară, lăsându-l într-o situație de neinvidiat; nu ar putea să iasă fără să ceară ajutor. Nevrând să mă încred în acel lift, am luat-o pe scări, mișcându-mă mai bine din cauza fustei rupte, întrebându-mă ce poveste va inventa pentru a se justifica. În hol, am pus la loc pe inel cheile de la apartamentul lui Charles și grămada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
el și pusese cap la cap totul când a auzit că James vorbea cu mine. —A fost o greșeală din partea lui să te sune de la serviciu, am zis, în timp ce mă gândeam că era exact în stilul lui James. Fusese prea încrezut încât să ia în serios ideea că ar putea fi prins. M-a aprobat. —Oricum, ne-am întâlnit în cramă și, după zece minute sau ceva de genul acesta, Charles a intrat și a venit direct la noi și ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
noi ceva. Ați spus adineauri că vă dă de bănuit și copilul pe care l-am avortat. Ce voiați să spuneți cu asta? Mă Întrebă cu o indiferență de parcă ar fi discutat despre vreme, dar nu era cazul să mă Încred În figura ei inocentă. M-am săturat de Încordarea În care mă ținea. — Cum poți să vorbești despre un lucru atît de Îngrozitor cu așa de mult calm ? Încercam să-ți explic că nu fac altceva decît să abordez toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pe persoane care să îmi ia mințile în pat. E atât de superficial și neplăcut. Și, oricum, cui îi mai pasă de lucruri gen să primești flori în fiecare săptămână? După cum spune și Tim mereu, „nu ar trebui să te încrezi într-un bărbat care cumpără flori. Înseamnă că ascunde ceva“. Hmmm. Interesant. Odată mă întâlneam cu un tip din New York. Un tip pe nume Geoff. Un director de publicitate plin de succes care lucra pe Madison Avenue. Care trimitea flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
un pic, adică dacă șurubelul se desprinde, el va observa imediat și va reuși să-l pună la loc, cu multă grijă și răbdare. Astfel, toate firele încâlcite se vor așeza, fiecare la locul lui. Eram convinsă că dacă m\ încred în el, boala nu va mai apărea. Eram atât de fericită! Viața era superbă! Aveam senzația că m-a scos cineva din marea rece și furioasă, că m-a înfășurat într-o pătură și m-a băgat într-un pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
la revedere. Cu toate astea, eram convins că semnaserăm un pact. În cele șapte zile și nopți care au urmat, cuvintele rostite de noi au lăsat un ecou - cel puțin În mintea mea. Mi-a luat trei zile să mă Încred În intuiția mea, Încă trei să mă conving, dar abia În a șaptea zi mi-am dat seama că nu conta cine făcea invitația. În acea vineri a trebuit să mă forțez să stau acasă până la patru jumate după-masa. Număram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pentru domni, jambiere, fracuri și favoriți ca de morsă; pentru doamne, corsaje, umbrele de dantelă și lornioane. Noua mea reședință era leagănul epocii moderne, „New York-ul Europei“, caracterizat de diversitate socială, toleranță etnică și identități sexuale noi“ - asta dacă te Încredeai În lucrarea lui Froehlich pe care Dora mi-o făcuse cadou. Poate n-o s-o deranjeze că stau Într-o clădire părăsită din est, fără Încălzire centrală, cu apă rece care curge cu fulgi de cupru, și o toaletă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
n-a intrat și n-a ieșit nimeni. Abenhaldun l-a umflat dă braț pă Ibrahim și l-a cărat În arhivă; apoi mi-a zis: „Acum adu-l pe Izedin“. Mare ciudățenie, don Isidro, primele două dăți m-am Încrezut În mine; da dă data aia mă fleșcăisem d-a dreptu. Am coborât jos, am dat dă trei ori cu manda În juru druzilor și m-am Întors cu Izedin. Ieram istovit câtu-i hău: pă scară, mi s-a făcut negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
conta pă bucătar și argat, la fel ca pă mine, pentru orșice toană. Mi-a venit inima la loc În caraiman. Don César s-a Încruntat și mi-a turuit: — Nici să n-auz dă bucătar și argat. Să mă Încrez În tine, bă Neica Nimeni, poate că ie o idioție, da nici În ruptu capului n-o să Împart taina cu ăia doi, care poa să mă vânză lu Caponsacchi drept fier vechi. Nici bucătaru, nici argatu nu egzistau pă bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
veselit la suflet că maidanezu tigrat trecea căcălău nevoie mare În meniu nopții. Da ce mai boambă! Nici nu băgase bine mâța la burdihan, că don Capitano a dat naibii refrenele muzicale care le fredona, ca să-mi arate că se Încredea În măndel și să mă apropie dă ideile lui mai intime, care io le-am socotit puzderie dă aiurea și, matale n-are să-ți vie să crezi, m-au alarmat. Planu, ce mai, d-a dreptu napaleonic iera că să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
îi trimitea vorbă că vrea să-l ia la o plimbare pînă la Văleni, era musafir la Buzdugan și la Malaxa, ceea ce era greu de închipuit în toate puteai spune că Mihai Mihail era prietenul tuturor dar nu se putea încrede în nimeni. Despre această chestiune, a încrederii, directorul Mihail nu discuta niciodată decît între patru ochi cu subalternii săi. Și cînd cineva ajungea să aibă această conversație se putea considera un favorit al sorții. Leonard Bîlbîie nu avusese încă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
i se pare devine demn de crezut. Și nimeni nu-și dă seama că el de fapt nu mai vede și nu mai aude decît ce-i în capul său, nu ce-i în jurul său. Îl crezi normal și te încrezi în el, dar el nu mai poate spune nici un adevăr, mic, mic de tot. E în stare să susțină că afară plouă numai pentru că în mintea lui ceva bate darabana. Și cum o să arate raportul unui comis-voiajor către firma Mott
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
facă vreo gafă, avîn du-se în vedere "materialul sensibil" cu care se lucra, oameni politici, oameni cu bani mulți, oameni în spatele cărora se aflau forțe de temut, mersese în "orb", pornind de la neliniștea și flerul lui Mihail, dar se încredea înainte de toate în intuiția sa. O dată pus în situație, era imposibil să nu se descurce, să nu dea de un capăt. De asta și fusese trimis el și nu altcineva! Dacă era de tras cu flinta, l-ar fi trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a întors la patria mumă, dar că, dacă imperiul nu s-ar fi prăbușit... Cine știe? Ar fi rămas ofițer la Budapesta și ar fi ajuns chiar să facă literatură în ungurește, el, român... Mărturia lui, în care tu te încrezi... am aflat acum că toți românii sunt siliți să adopte nume ungurești... Revenea la realitățile lui crunte. - Nu putem face nici o presupunere despre soarta cuiva, i-am răspuns. Dovadă că frati-său, un om mult mai slab, a preferat spânzurătoarea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să o sublimăm, suntem siliți să luăm taurul de coarne și să ne căutăm aliați. Ayrton Senna fusese aliatul meu predilect, simbolic vorbind. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luxura Luiza VASILIU Ar fi, cică, un păcat de moarte. Unul pentru care, dacă te-ncrezi în ce spune Dante, riști să ajungi taman în al doilea cerc al Infernului. I se mai spune, libidinos, „concupiscență“ sau, boieresc, „desfrânare“. Unii își croiesc viața astfel încât să păstreze virginitatea tuturor fecioarelor din lume neatinsă, așa cum fac, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
și am negat. "N-a fost nimic deosebit, doamnă. Doctorul Dinu mi-a interzis să... " Dar nu m-a lăsat să termin. A mai învîrtit o dată roțile căruciorului și s-a apropiat și mai mult. "Domnule sculptor, să nu te încrezi niciodată în doctori. M-ai auzit?" Mă simțeam foarte stingherit în fața acelei femei care ar fi trebuit să fie, în mod normal, acră, înrăită de boală și posacă, dar care mi se arăta dintr-odată foarte volubilă, ba, mai mult
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cu un apel ratat și-un SMS, ambele de la el. Mesajul zicea: Îmi cer scuze, am fost un măgar. Neluțu. Roxana Oroian Eva Azi-dimineață aveam o presimțire ciudată, ca și cum urma să se întâmple un lucru neobișnuit. De obicei nu mă încred în intuiție, dar când am ieșit pe scara blocului și-am văzut că se inundase vecină-mea, intuiția a primit o bilă albă. M-am dus la cursuri doar ca să nu stau acasă; mi-am luat cu mine niște cărți
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
după un timp cu o singură mână, cu cealaltă mângâindu-i piciorul și coapsa, când nu schimba vitezele, fără să-i vorbească. Vorbeau destul cei doi din spate, Monica Elefteriade și iubitul ei cu plete, blue-jeans, ochi albaștri și figură încrezută de actor frumos, Ioana Sandi le răspundea rar, nici nu doreau răspunsuri, întorcea des capul spre Andrei Vlădescu, să-i vadă reacțiile, străduindu-se să priceapă ce se petrece în spatele ochilor care priveau fix șoseaua, în timp ce cu mâna stângă îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ca Basie, dar războiul schimbase totul. — Dar ce-i cu tatăl tău, Jim? Întrebă Basie. De ce nu ești acasă, cu mama ta? SÎnt aici, În Shanghai? — Da... Jim ezită. Întreaga sa experiență din săptămînile anterioare Îi spunea să nu se Încreadă În nimeni, poate doar cu excepția japonezilor. — SÎnt În Shanghai - dar sînt pe vasul Idzumo. — Pe Idzumo? Frank sări din scaunul lui de pînză. Apucă o cutie de tablă din ranița lui și se servi cu generozitate din tigaia cu orez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
iluzie, dar ale cui sunt aceste cuvinte? Ale unei fantome. Sunt cuvintele spectrului lui Kiyotsune, din a doua parte a piesei. În același timp însă, forța viselor rămâne aceeași, intactă: Ațipisem o clipă mi-am văzut dragostea de-atunci mă încred în ceea ce alții vise numesc. Iubita lui Kiyotsune reafirmă astfel puterea visului ca putere de întâmpinare a spectrului. În clipa întâlnirii cu fantoma, uluirea că o vede apărând la căpătâiul ei se împletește cu o întrebare al cărei răspuns rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
dacă nu sunt victimele vreunei halucinații provocate prin cine știe ce farmece vrăjitorești. Dificultății de a decide între apariție efectivă și vedenie i se adaugă și dificultatea de a cântări valoarea de adevăr a discursului lor. Macbeth nu știe dacă să se încreadă sau nu în spusele enigmatice ale vrăjitoarelor, cu atât mai de temut cu cât aceste spuse încep să fie adevărate. Îl derutează confuzia dintre fast și nefast, dintre bine și rău, căci, pe firul timpului pe care îl deapănă obscurele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
Cine știe, poate o să se simtă mai bine după ce-o să citească chestia aia pe care Ignatius mi-a dat-o ca să i-o dau lui. Zice că-i o literatură care te inspiră. — Drept să-ți spun, nu mă-ncred în „literatură care te inspiră“ când vine de la unu’ ca Ignatius. Probabil e plină de istorii deocheate. — Ce mă fac dacă-l vede cu cărucioru’ ăla cineva care mă cunoaște? — Nu trebe să-ți fie rușine, fetițo! Nu-i vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Aberdeen, care au un copil care se potrivește ca vârstă și sex cu victima noastre. Echipa trei: aceasta va fi sarcina voastră. Vreau ca fiecare familie de pe această listă să fie interogată. Aveți grijă să vedeți și copilul. Nu ne Încredem În cuvântul nimănui, bine? Liniște. — Bine. Acum echipele. Logan organiză trei echipe de câte patru oameni și le trimise la lucru. Cei rămași Începură să se foiască la locurile lor sporovăind, În timp ce „voluntarii“ o luară din loc. — Ascultați aici, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la ei, îi vor arunca la șobolani și la lilieci; 21. și vor intra în găurile stîncilor, și în crăpăturile pietrelor, de frica Domnului și de strălucirea măreției Lui, cînd Se va scula să îngrozească pămîntul. 22. Nu vă mai încredeți dar în om, în ale cărui nări nu este decît suflare: căci ce preț are el? $3 1. Domnul, Dumnezeul oștirilor, va lua din Ierusalim și din Iuda orice sprijin și orice mijloc de trai, orice izvor de pîine, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
de pe toate fețele, și îndepărtează de pe tot pămîntul ocara poporului Său; da, Domnul a vorbit. 9. În ziua aceea, vor zice: "Iată, acesta este Dumnezeul nostru, în care aveam încredere că ne va mîntui. Acesta este Domnul, în care ne încredeam, acum să ne veselim, și să ne bucurăm de mîntuirea Lui. 10. Căci mîna Domnului se odihnește pe muntele acesta; dar Moabul este călcat în picioare pe loc, cum este călcat în picioare paiul în bălegar. 11. În mijlocul acestei băltoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]