22,821 matches
-
potrivite, promovarea femeilor în sport la toate nivelele și în toate structurile, în particular în corpurile executive ale organizațiilor sportive naționale și internaționale cu privire asupra aplicării stricte a principiilor egalității dintre femei și bărbați; f) să sprijine și să încurajeze promovarea eticilor sportive; g) să decidă eforturile sale pentru a asigura că în sporturi spiritul fair-play-ului triumfă și violența este interzisă; h) să ducă luptă împotriva dopajului în sport și să participe în lupta internațională contra drogurilor; i) să ia
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ia măsuri cu scopul de a preveni periclitarea (punerea în pericol a) sănătății sportivilor; Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 45 j) să se opună oricăror abuzuri politice sau comerciale efectuate asupra sportului și atleților; k) să încurajeze organizațiile sportive și autoritățile publice de a utiliza cele mai bune eforturi ale lor de a prevedea (furniza) viitorul social și profesional al sportivilor; l) să încurajeze dezvoltarea sportului pentru toți, care este parte a bazelor (fundamentelor) sportului de înaltă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
opună oricăror abuzuri politice sau comerciale efectuate asupra sportului și atleților; k) să încurajeze organizațiile sportive și autoritățile publice de a utiliza cele mai bune eforturi ale lor de a prevedea (furniza) viitorul social și profesional al sportivilor; l) să încurajeze dezvoltarea sportului pentru toți, care este parte a bazelor (fundamentelor) sportului de înaltă performanță, care pe rând contribuie la dezvoltarea sportului pentru toți; m) să vadă dacă Jocurile Olimpice sunt organizate în condiții care demonstrează interesul responsabil pentru resursele mediului și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sportului pentru toți, care este parte a bazelor (fundamentelor) sportului de înaltă performanță, care pe rând contribuie la dezvoltarea sportului pentru toți; m) să vadă dacă Jocurile Olimpice sunt organizate în condiții care demonstrează interesul responsabil pentru resursele mediului și să încurajeze Mișcarea Olimpică să demonstreze o preocupare responsabilă pentru sursele mediului, să ia măsuri care să reflecte o asemenea preocupare în activitățile și educația tuturor celor implicați în Mișcarea Olimpică ca importanță a confirmării dezvoltării; n) să sprijine Academia Internațională Olimpică
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
un simplu mijloc de dezvoltare a sănătății corpului și furnizor de distracție sau plăcere, ci este și educație. Credința că sportul poate sparge barierele lingvistice, culturale, de naționalitate, vârstă, sex și să construiască punți de legătură între oamenii de pretutindeni, încurajând înființarea unei societăți pacifiste, preocupată de conservarea demnității umane, au constituit fundamentele Cartei Olimpice adoptate de CIO. b) autoritatea legal-rațională - are la bază instituții, un sistem de legi și reguli acceptate de societate care investesc o anumită poziție cu putere
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
publice, ceea ce nu înseamnă că ele trebuie să se abțină de la practicarea unui număr mare de sporturi, cu condiția ca ele să nu facă un spectacol public. Concepția din acea perioadă în ceea ce privește sportul, era aceea că femeile trebuie să-și încurajeze fiii în loc să dorească performanțe pentru ea însăși. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 123 Femeile s-au confruntat permanent cu probleme în cadrul Mișcării Olimpice și nu numai. În ciuda performanțelor remarcabile ale sportivelor acestui secol rezultatele lor mai
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
din două motive principale: acțiunea rapidă și decisivă a CIO și programele olimpice de parteneriat s-au concentrat asupra Jocurilor și sportivilor mai degrabă decât asupra operațiunilor CIO. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 141 „Am fost încurajați de progresul CIO în a stabili măsuri specifice pentru reforma organizațională și selecția orașului gazdă din 2006; să privim înapoi la impactul comisiilor CIO 2000 și cea Etică. Am rămas obligați sportivilor, oamenilor din Australia, Utah și Grecia și Jocurilor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și se avântau În bătălie cu dragoste pentru voievod și pentru sărmana Moldova.Iar Ștefan cel Mare, unde era bătălia mai crâncenă și mai grea, acolo se avânta, lovind În stânga și În dreapta cu paloșul său făcând dreptate țării.Și Își Încuraja voinicii cu vorbe bărbătoase și Își Îngrozea dușmanul cu privirea-i tăioasă ca oțelul. Turcii n-aveau Încotro și văzându-se bătuți, făceau cale Întoarsă și plecau de unde au venit și mai rușinați și mai de ocară.Iar Ștefan Își
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
aproape deloc din casă de răul pețitorilor.Când aceștia Îi treceau pragul, ea se ascundea În podul casei ori În lanul cu popușoi și nu ieșea din ascunzătoare, până nu Îi vedea plecând. Bătrâna mamă Îi conducea până la poartă, Îi Încuraja să mai treacă și altă dată.Încet Încet fata nu mai era așa vesela ca până atunci, stătea mai mult singură și nu-i mai spunea totul mamei sale. Într-o seară de iarnă, văzând că nu are cum să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o mai sfădească atâta bărbatul că bea și doarme lângă soba, Îl lingușea și se prefăcea că e bolnavă. Într-o seară, pe când omul stătea necăjit cu capul În mâini, iaca apare un șoricel care ghicea gândurile oamenilor și-l Încurajă pe bărbat spunându-i că el știe leacul pentru astfel de femei și că a mai scăpat el pe vreo două din asta. Bărbatul trebuia să fiarbă niște buruieni, după cum Îi spuse șoricelul și să-i dea femeii lui să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
eram. Casa noastră era plină de zarva surorilor. Mă înțelegeam mai bine cu sora mea mai mare, dar, când s-a căsătorit, firul s-a rupt. Cealaltă a plecat în provincie tot prin căsătorie. Rămăsesem doar cu părinții. Mama mă încuraja să-mi găsesc o fată pe măsura mea, dar eșecul cu Magdalena s-a prelungit cam mult. O întâlnisem la un concurs de atletism. Era înaltă, subțire, amândoi eram liceeni. Ne plimbam pe străzi, dar ea, ca orice fată, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care nu știu unde va merge... Acolo am să-i spun, pentru ultima oară, că e minunat să poți să mărturisești cuiva că-l vei iubi până la sfârșitul vieții. Inelul, inelul de logodnă cu ametist..., să am grijă de el! M-a încurajat, mi-a dat speranță, încredere... Înainte de plecare, inelul cu ametist și părintele Gherasim!" Petre își luă capul între palme. Îi vuiau tâmplele, îi țiuiau urechile. Inima i-o luase razna. O emoție puternică pusese stăpânire pe el. Stătu așa un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
răsplătea cum nici nu visasem. Își clădise cu seriozitate, multă strădanie și muncă o carieră artistică strălucită, ce-i pusese în evidență talentul. A avut noroc s-o întâlnească pe Beatrice, care l-a înțeles, l-a susținut, l-a încurajat. Beatrice avea același fel blând, generos și înțelept de a fi ca și mătușa ei, draga de Clody... Îi seamănă atât de bine și fizic. Aceeași podoabă blondă, aceiași ochi ca floarea de in, aceiași privire caldă, aceiași voce mângâietoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ferate Burdujeni-Roman (1869) și a podului de fier forjat peste Siret, la Lespezi (1895), în locul unde era un pod de bărci. Comerțul s-a dezvoltat datorită agriculturii moderne și a industriei, dar și a târgului săptămânal și a iarmarocului anual, încurajate de domnitorul Mihai Vodă Șuțu (1819-1821) și Mihai Vodă Sturdza (1834-1849). La 1864, Heci era sat în comuna Heciul, iar de la 1871 a intrat în componența comunei Lespezi, alături de Berezlogi, Botești, Brăteni, Crivești, Gura Bădiliței și Hârtoapele. La 1894, comuna
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dezvoltarea comerțului local, patronii fabricii care erau de origine germană, au hotărât ca o parte din salariile lucrătorilor să fie plătite în jetoane de 50100, ce aveau putere de cumpărare la magazinele și cantina fabricii, dar și la negustorii locali, încurajând comerțul local și prevenind falimentul. Toate acestea împreună cu strada principală, mult mai largă decât celelalte străzi, inundată de lume în zilele de târg și sărbători, dădeau un farmec aparte târgului de altătdată. - 1975 - suprafața de 59,03 ha, populația de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Nu a ajuns însă profesor la Academia de Arte Frumoase, din cauza unor rigori formale. Neculai Popovici, profesor la Liceul Național din Iași, a reușit totuși să-și depășească generația de profesori și pictori. Ca profesor de desen, a descoperit și încurajat talente ca I. Marșic, Grigore Popovici, Călin Alupi, Eugen Ștefan Boușcă, Ștefan Hotnog, I. Cârdei , Dan Hatmanu și alții. Profesorul și pictorul N. Popovici s-a născut la Lespezi, județul Baia, în 1885, într-o familie de învățători. Ajuns la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bază Importanța mesajului corporatist Brandul corporatist este opțional Brandul corporatist este un țel strategic cheie Un alt punct sensibil, mai ales din perspectiva comunicării interne, este transmiterea mesajelor de la angajați la management. De multe ori, sloganul potrivit căruia o companie încurajează feedback-ul este considerat derizoiu, o formă fără fond. Cum să ne asigurăm atunci că am umplut acest fond? Sunt câteva direcții simple: proiectarea unor sisteme de comunicare care să faciliteze angajaților oferirea feedback-ului, contactul constant direct, onest al
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
un gol. În spatele cortinei strălucitoare, cel care o dă la o parte trebuie să găsească politici de resurse umane care îi implică pe angajați și altele asemenea. Este deja un mesaj pozitiv pe care compania îl transmite atunci când începe să încurajeze dezbaterile în privința experienței la locul de muncă, când dezvoltă noi inițiative de resurse umane și când încearcă să obțină sprijinul acționarilor în inițierea unor programe de resurse umane"95. Cum funcționează managementul brandului de angajator? Managementul brandului de angajator nu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
analizelor sociale ale unor părți mai mici decât societatea în general"154. Deși au aspecte diferite de cultura mare, subculturile au similarități cu aceasta. Din punct de vedere al managementului și al strategiei de branding, aceste subculturi trebuie să fie încurajate spre convergență. Dar numai pe fondul unei culturi organizaționale puternice se poate realiza dezideratul convergenței. O cultură puternică presupune că "grupurile organizaționale sunt omogene și stabile, experiențele împărtășite de membri au o durată lungă și o intensitate mare (cultura puternică
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și conducere 158. Componentele climatului sunt autonomia, gradul de structurare a companiei, orientarea recompenselor, gradul de respect și suportul 159. Autonomia se referă la gradul de libertate și independență în acțiuni ale angajaților. Un climat autonom respectă libertatea de decizie, încurajează responsabilitatea, generează motivare și satisfacție în muncă. Aceste beneficii ale climatului autonom sunt, în fapt, beneficii ale brandului de angajator. Gradul de structurare a organizației are impact asupra climatului. Cu cât structura este mai formalizată, mai rigidă procedural, cu atât
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
față de putere, evitarea incertitudinii, individualismul, masculinitatea. Evident că fiecare are și un termen opus: distanța mare versus mică față de putere, evitarea versus acceptarea incertitudinii, in-dividualism versus colectivism, masculinitate versus feminitate. Distanța față de putere exprimă măsura în care o cultură își încurajează conducătorii să-și exercite puterea și autoritatea. Dacă distanța este mare, atunci vorbim despre o centralitate a deciziei. În acest tip de cultură, lucrătorilor le este adesea teamă să-și exprime dezacordul în fața șefilor, sunt obedienți în fața conducerii, care ia
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dinainte sau perfectibilă?"; natura relațiilor umane "Care este modul corect de relaționare a oamenilor: prin distribuirea puterii sau a afecțiunii, pe baza unui sistem competitiv sau cooperativ? Sistemul social ideal este autocrat/paternalist sau colegial/participativ?"; omogenitate/diversitate "Indivizii trebuie încurajați pentru a inova sau pentru a se conforma? Grupul de muncă activează cel mai bine în condiții de omogenitate sau de eterogenitate?" De asemenea, pornind tot de la definția sa privind cultura organizațională, Schein a operaționalizat 11 categorii de sarcini interne
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
solicitați să găsească soluții la problemele pe care le reclamă clienții în scrisorile lor către companie pentru a crea legături comunicaționale rapide între manageri și nivelul executiv; aceste aspecte se îmbină perfect cu structurile de comuni-care internă formală. Angajații sunt încurajați să distribuie scrisorile clienților despre serviciile bune sau mai puțin bune și să găsească soluții acolo unde li se cere. T-Mobile USA arată limpede corelația dintre satisfacția angajaților și rezultatele financiare ale companiei. În urma unei crize generate de gradul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fapt la toate nivelurile în timp real și crearea unui climat favorabil lucrului în echipă. e) Inovarea instrument în măsură să escamoteze piedicile de pe parcurs; exprimarea creativității implică și riscuri, dar de cele mai multe ori rezultatele sunt favorabile organizațiilor care o încurajează. f) Învățarea aplicată o practică de care profită atât salariații care se profesionalizează încontinuu, dar și organizația care se dezvoltă odată cu propria-i cultură. Întreruperea sau absența învățării sunt fatale pentru oricare organizație. g) Dezvoltarea focalizată pe întreținerea unui nivel
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
să scrii se cere să privești la vîrfurile unei literaturi și nu la eșecurile ei, ceea ce e totuna cu a spune că doar reușitele pot avea rol de modele benigne. În schimb, malformațiile și stîlciturile literare, tocmai fiindcă ar putea încuraja obiceiuri dăunătoare, trebuie date uitării. Pierre Bayard - profesor de literatură franceză la Universitatea Paris VIII - are altă părere: putem învăța mai mult din rebuturile unei literaturi decît din izbînzile ei, iar cînd aceste rebuturi poartă semnătura unor nume celebre, studierea
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]