1,782 matches
-
dus sau nu s-a dus. Dar nu întotdeauna avem de a face cu asemenea stituații. O întrebare banală, cum ar fi cea despre suprafața locuibilă a apartamentului sau data nașterii bunicului dinspre mamă, îl poate pune pe om în încurcătură sau în situația de a face tot soiul de calcule, dacă nu a reținut informația respectivă sau nu are la îndemână un act în care ea să fie trecută. În schimb, la ieșirea de la film, practic oricine are posibilitatea să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai puține erori. Motivele sunt evidente în cazurile anchetelor prin autocompletare, când subiecții preferă, de departe, să bifeze sau să încercuiască niște coduri în loc să scrie. Dar și la anchetele orale pot interveni situații când o întrebare deschisă îi pune în încurcătură pe subiecți, de pildă, datorită solicitării unor informații despre viața lor intimă. O simplă alegere a unei variante de răspuns îi poate scoate din încurcătură fără prea mari complicații, ei dându-și seama că operatorul nu urmărește o confesiune completă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Dar și la anchetele orale pot interveni situații când o întrebare deschisă îi pune în încurcătură pe subiecți, de pildă, datorită solicitării unor informații despre viața lor intimă. O simplă alegere a unei variante de răspuns îi poate scoate din încurcătură fără prea mari complicații, ei dându-și seama că operatorul nu urmărește o confesiune completă. 4.4. Erori generate de construcția grafică a chestionaruluitc "4.4. Erori generate de construcția grafică a chestionarului" Tehnoredactarea unui chestionar este o operație importantă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aventură, imprudent și avid de plăceri. Scrisul nu-l preocupă, grija lui cea mare este să trăiască „fără sațiu”. Moare În condiții misterioase, la 30 de ani, ucis probabil de oamenii lui Moruzi din motive sentimentale.* Toți Văcăreștii au asemenea Încurcături. Însă În poezie nu răzbate nimic din tragedia teribilă a familiei. Poezia este, aproape În exclusivitate, un discurs Îndrăgostit. Metafora discursului este, la Alecu Văcărescu, focul, iar starea lui de grație robia. Există În stihurile destrăbălatului boier un rafinat mazochism
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vrea să descopere În atașamentul poetului pentru o formă de relief, În preferința pentru o culoare a cerului, În atitudinea față de lucruri, un proiect liric, o figură a sensibilității este mereu contrazis În așteptările lui. Sincretismul poetului Îl pune În Încurcătură. Frivolitatea retoricii Îl poate exaspera. Peisajul urmează aceeași cale: ici, muntele este un spațiu primitor, productiv, securizant, colo muntele este un obiect terorizam Într-o imagine mai vastă a haosului. El devine, astfel, pivotul mai multor figuri: de la figura solitudinii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Oh, firește, chiar dacă îți va fi dată ocazia să ridici cetatea asta în rai, nu uita de mine. Prea mulți ani trăise în singurătate, iar acum, trezindu-se afundat în mulțime, în zăpăceala din port, se simți pus în mare încurcătură. Gloata nu stătea pe loc nici măcar o clipă, își făcea loc cu coatele, se oprea când avea în față un blocaj (un flăcău cu o desagă pe spate, două femei ce-și smulgeau părul din cap) și înainta precum viiturile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
prin grija cameristului, ce avea grijă să pună când și când peste el ceva lemne. Tânărul acela părea a fi un demon, cunoștea lumea italiană, știa de toate; în științele matematicii, de pildă, era deosebit de avansat, punându-l aproape în încurcătură. Ajunseră și la bârfe, la zvonurile ajunse la urechea lui Gassendi: La Paris o să ai parte de un dușman pe care ți l-ai făcut și din pricina mea. Este un om odios, nu admite că ar fi greșit vreodată, iar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
foarte sinceră momentan împotriva Mișcării, de acord cu ceilalți doi, în tonalități deosebite.) - Crezi oare? se îndoi Gulimănescu. În fond, interogația lui avea, intim, cu totul alt sens și trebuia înțeleasă astfel: "Crezi oare că e posibil să ieși din încurcătură împingînd pe cineva din familie?" Același lucru îl înțelese și Dan Bogdan, care tăcu, mulțumindu-se numai a-și întinde pe față ironia lui tipică. În seara aceleiași zile, Ioanide trânti pumnul în masă în fața tuturor, fără a privi totuși
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cercul, le făcu semn cu mâna, și cum unul din ei, îndrăzneț, veni, îl întrebă cum îl cheamă. Copilul răspunse, dar la rîndu-i își îngădui și el aceeași chestiune: - Și pe tine cum te cheamă? Pomponescu se afla în mare încurcătură. Numele de familie se jena să i-l spună, de teama de a nu atrage atenția câtorva cetățeni așezați pe scaune învecinate. Când vru să profere numele de botez, "Jean", il izbi prima dată prin ne-seriozitatea lui. - Pe mine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
artiști sunt revoluționari (Ioanide șterse). Spune: "prima încercare de răsturnare a valorilor consacrate". - Toată viața te voi binecuvînta! se scânci Hagienuș. Cu toată binecuvântarea dată de Ioanide, ingeniul lui Hagienuș născoci o viclenie și mai subtilă spre a scăpa de încurcătură. Tipări articolul, scoase revista și o prezentă lui Pomponescu. Acesta citi articolul făcut în colaborare cu Ioanide și rămase foarte satisfăcut. Nu observă mai nici un ecou. Când întrebă pe cineva: "Ai citit articolul lui Hagienuș?", acela, neștiind despre ce e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fiind o faptă suficientă, se-ntîlni iar cu Gulimănescu. . - Ce mai faci? Întrebă acesta, plin de râsete în ochi. . - Cu sănătatea bine. N-am bani! - Cum asta? De la biserică și primărie trebuie să scoți o sumă enormă! . - Nici gând. E o încurcătură cu subvenția. . - Serios? Gulimănescu spuse acest cuvânt cu un ton de surpriză și bruscă desconsiderare. . - La revedere! voi să scape Ioanide. . - Atunci tot e adevărat că Pomponescu a intervenit! . - Tot ce se poate. La primăvară îmi văd de cârpelile mele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dovadă că s-avorbit despre un incident. . - Nu știu absolut nimic! Îi tăie vorba Ioanide. . - Dar cu suplinitorul ce ai făcut? insistă Gulimănescu. . - Nu mai am nici un suplinitor. . - Ai avut unul numit de minister, care pretinde că l-ai dat afară. . - Încurcături biurocratice, n-am mai recomandat nici unsuplinitor. . - Cu toate astea, s-a depus un memoriu împotriva dumitale. . - Ce-mi pasă mie de memoriu? . - Dar dacă ministrul apreciază că luîndu-ți concediu peîntreg anul ai stricat situația suplinitorului? . - La ce oră iei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu râd. E imposibil. Nu vreau să spun că domnul Gonzalv nu merită toată considerația, dar dacă suntem prieteni, ce ne trebuie mai mult la această vîrstă? . - El vede lucrurile altfel. . - Mi-e teamă că cumnatul meu, din ignoranță, produce încurcături. Nici soră-mea nu mă cunoaște bine. Ea s-a născut spre a fi căsătorită, eu m-am născut celibatară. Sunt de o speță deosebită. . - Nu pot să insist. A face pe pețitoarea soțului meu mi-estepenibil. Am vrut doar să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
general, ba chiar să lipsească zile întregi, dedicîndu-se celeilalte sinecure pe care o agonisise. Grupul său (Hagienuș, Suflețel etc.) era în tratative cu Sultana spre a relua reuniunile la Saferian. Ion Munteanu fu acela care puse pe Gaittany într-o încurcătură gravă. Fostul șofer, găsind că Pomponescu trăiește prea tihnit după trădarea pe care o făptuise, ca să atragă atenția opiniei publice că e cazul să se gândească la administrarea unei exemplare pedepse, organiză o demonstrație. Legă portretele victimelor Hangerliu, Tudorel, Pica
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
discute, la tribunal sau în altă parte, despre realitatea aflată în jurul nostru și înaintea ochilor, se face de răs nu numai în fața sclavelor din Tracia, ci a oricăruia din gloată, căzănd, din nepricepere, în puțuri și în tot felul de încurcături fără ieșire, iar stăngăcia sa grozavă îl face să treacă drept nătăng.” Portretizarea filosofiei a reprezentat pentru dinamica exegeților, un contrast puternic de nuanțări și interpretări. Pe de o parte, filosofia a fost descrisă drept un efort și un dar
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
astfel să transforme lumea în conformitate cu imaginea pe care și-o face despre ea" (p. 378). Cel de-al treilea postulat, cel referitor la destinul favorabil, îl pune pe individ la adăpost de evenimentele și de relațiile negative (accidente, boli, nenorociri, încurcături, dezamăgiri etc.). Al patrulea postulat fundamental, cel referitor la imaginea pozitivă ușor exagerată a individului despre sine, reduce precaritatea de care este și el conștient, făcându-l să se considere mai puternic și mai sigur pe sine în privința capacităților sale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Unde îmi era capul? Sunteți, dumneavoastră de asemenea, inventatorul unei reorganizări sociale, sistemul F. Doriți ca societatea dumneavoastră să fie mai perfectă decât cea a Spartei și pentru asta orice monedă trebuie interzisă în mod sever. Ceea ce vă pune în încurcătură este faptul că trebuie să îi faceți pe adepții dumneavoastră să decidă să își golească punga cu bani. Ce vreți? Este piatra de încercare a tuturor reorganizatorilor. Nu există niciunul care nu făcea o minune dacă reușea să învingă toate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se spunea, Domnul Bastiat îndrăznește să afirme că Comunismul nu este periculos! Deci este comunist! Ei bine, și noi ne îndoiam, căci comuniști, socialiști, economiști aparțin aceleiași filiații, așa cum o dovedește rima". Am avut dificultăți în a ieși din această încurcătură. Dar însăși această întrerupere dovedea adevărul propoziției mele. Nu, Comunismul nu este periculos atunci când se arată în forma sa cea mai naivă, forma spolierii pure și simple; el nu este periculos pentru că îngrozește. Mă grăbesc să spun că dacă Protecționismul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să popularizeze sofismul gratuității creditului și să facă din aceasta una dintre armele cele mai redutabile ale socialismului. În pamfletul său intitulat Capital și rentă, Bastiat a respins în mod viguros acest sofism. Câțiva lucrători socialiști din Lyon, puși în încurcătură de această refutație, și-au împărtășit perplexitățile Vocii poporului. Un discipol al domnului Proudhon, domnul C.-F. Chevé, a încercat să le spulbere îndoielile într-un articol asupra lucrării Capital și rentă. Bastiat a răspuns domnului Chevé și a trimis
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Abel, ucis, continuă să existe ca om și să aibă urmași. Cel puțin deocamdată.) Problema umanismului este: cum poate Abel supraviețui în condițiile în care Cain este etern activ? Cu alte cuvinte: cum poate Abel să se apere? Aceasta este "încurcătura" din care umanismul nu poate ieși: el trebuie să se apere așa zicând "cu arma în mînă" de agresiunea permanentă a antiumanismului și astfel, la limită, el trebuie să recurgă ― în această apărare ― la lucrul care îi repugnă cel mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și regatele României și Greciei, însă sub condiția cu totul specială de a se supune unei conduceri militare și diplomatice comune. Tot în privirea Cestiunei Orientului N. Fr. Pr. mai publică următoarea scrisoare: Schimbarea din Constantinopoli a pus în mare încurcătură diplomația puterilor de nord, mai ales însă pe cea austriacă și pe cea rusească. Diplomația acestor puteri se văzu în fața unui factor a cărui greutate și putere fuseseră ignorate și ea recunoscu că nu numai nu are țeluri cu perspectivă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
linia primă a luptei au aruncat armele, iar trâmbițașul, dând semnal de retragere, acesta fu repetat de toți trâmbițașii celor douăsprezece batalioane angajate, încît toți o rupseră de fugă. Cu toate acestea turcii nu folosiră îndestul avantajele câștigate prin această încurcătură și pierderile sârbilor sunt relativ mici. Ieșiți din bătaia puștei, regimentul românesc fu încungiurat și dus la Deligrad și Alexinaț, unde un consiliu de război, convocat grabnic, au hotărât zecimarea regimentului. Principele a grațiat pe mulți din cei osândiți (deși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
despre condițiile de pace față cu Serbia și Muntenegru, baza lor e statu-quo, cu toate că Muntenegrul va căpăta un mic teritoriu. Suspensiunea ostilităților s-a prelungit până la 21 septemvrie st. vechi. [17 septembrie 1876] AUSTRO-UNGARIA ["DEODATĂ CU... "] Deodată cu regularea în principiu a încurcăturilor orientale a reapărut cestiunea învoielei între cele două jumătăți ale monarhiei austro-ungare. Deci s-a început din nou conferențele între miniștrii austriaci și ungurești în privirea revizuirei pactului fundamental din 1866. [17 septembrie 1876] ["DIN BUCOVINA SE VESTEȘTE... "] Din Bucovina
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi mai însemnat. Piesa aceasta este, după cum ușor se putea prevedea, mai mult epică decât dramatică, căci toți scriitorii populari sunt mai mult epici, de la Homer începînd și până la Fritz Reuter. Nu este dar vorba de lupte sufletești deosebite, de încurcături dramatice, precum le leagă și dezleagă autorii franțuji, nu de-un plan care să-ți ție interesul încordat până la fine. Ca toți scriitorii cari nu se silesc să ni spuie ceva pentru a ni procura petrecere, ci cari au de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ntunecă văzând cu ochii înaintea mișcărilor războiului. Așezată între puterile ce vor intra în război, România caută a merge cale dreaptă, a-și mănținea neutralitatea sa controversată de cabinetul englez, ba poate și de altele, și, amestecată fără voie în încurcături ce n-o privesc, ea parează deocamdată în mod destul de corect evenimentele cari - i ating neutralitatea. [15 aprilie 1877] MUNTENEGRU ["CORESPONDENȚA POLITICĂ" PRIMEȘTE... "] "Corespondența politică" primește din Cettinie următoarele informații sub data 5/17 de april. Relațiile dintre principele Nikita
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]