1,396 matches
-
obișnuindu-mi ochii, dibuind din fericire o ușă ușor întredeschisă, profilându-se vana, Aici e! intru și nevoit să aprind lumina, ușurându-mă, apoi zgomotul surd al rezervorului de apă, nehotărât, în hol lumina aprinsă, ea așteptându-mă, eu zâmbind încurcat, Nu dormeai? Nu, am citit ceva dincolo, Te rog să mă ierți, am adormit! evitându-i privirea, Nu-i nimic, din fericire părinții mei nu sunt acasă! singuri așadar în toată casa, Eu trebuie să plec, Acum, noaptea?! Da! și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să-mi vorbească despre stăpâna ei, mademoiselle Anne, dar, vous faites mon portrait, monsieur! oui, ça ne vous derange pas? Non, încântată, vine emoționată să vadă desenul, oh, olala, c’est bien, oui, c’est moi! Aprés, vous pouvez, e încurcată și eu ghicesc mai mult din sfiala ei decât din cuvinte că vrea să mi-l ceară, oui, sunt de acord, e atât de ușor să faci bucurie unui om, à mon fils, și din nerăbdarea cu care îmi vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Urăsc chestia asta, recunoscu Ashling. Este foarte deranjant. —Dar de ce? A, poate pentru cineva cu trecutul tăuă Dar pentru majoritatea oamenilor e plăcut. Simt că nu sunt singurii care au probleme. Da’ cine are probleme? spuse Ashling agitată. Clodagh părea încurcată. —Nimeni. Dar chiar te invidiez! explodă ea dintr-odată. Ești singură, începi o nouă slujbă, toată agitația aia. Ashling a amuțit. Pentru ea, viața lui Clodagh era raiul pe pământ. Un soț arătos, devotat, care conduce o afacere de succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
apropia pe cei doi bărbați care îl acompaniau. Unul era tânăr, scheletic și cu părul rar, cu pantalonii abia atârnându-i pe șoldurile înfometate. Celălalt era mai în vârstă, iar fața lui era acoperită de o barbă și un păr încurcat, ca și cum l-ar fi scărmănat o armată de pisici sălbatice. Purta o cămașă care fusese odată albă și un costum de dineu care fusese croit pe un om mult mai scund. Prin comparație, Boo părea aproape normal. —Scuze! Ashling, acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
la serviciu și deja ți-ai petrecut o noapte la spital. Îl avem pe bunicul lui David Reid Închis pentru atac asupra unui ofițer. Și, ca să pui capac, abia te-ai târât la prezentare. Și ai Întârziat. Logan se foi Încurcat. — Păi, să vedeți, domnul Reid era agitat. Nu era tocmai vina lui. Dacă ziarele nu ar fi sunat-o pe... Insch i-o tăie scurt. — Tu ar trebui să lucrezi cu inspectorul McPherson. — Păi... Da. Insch Încuviință din cap mulțumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Erskine ridică nesigur paharul la gură și bău aproape jumătate dintr-o sorbitură. — A, da, el trimite cadouri și scrisori și felicitări, dar eu le arunc direct la gunoi. Ne-ați spus că tatăl e mort. Doamna Erskine Îl privi Încurcată. — Nu-i adevărat. — Ar putea la fel de bine să fie mort. La cât suflet are În el, zise vecina cu un rânjet satisfăcut. Logan Își dădu seama dintr-odată ce se Întâmplase. Watson Îi spusese că tatăl copilului era mort pentru că scorpia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Macro își împinsese soția în brațele tânărului Gajus. (Îl legase pe tânărul acela de el prin mijlocirea soției sale Ennia, imitând iubirea - „uxorem suam Enniam imitando amorem iuvenem inlicere“, avea să scrie cu demnitate Tacitus.) — Toți spun, șoptea Helikon zâmbind încurcat, că tu și Ennia... Zâmbea și Gajus, și-i răspundea că nu exista leac pentru plictiseala de pe insulă, dacă lăsai deoparte cărțile. Ennia era disponibilă și strălucitoare. — Toți spun că Macro e orb, insista Helikon. Gajus îi zise că Macro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
îl zări la câteva zeci de metri chiar pe Charles Grady, mergând liniștit pe trotuar. Părea să fie pierdut în gânduri. Detectivul o luă la goană spre procuror, strigând: - Charles! Jos! Weir a evadat! Grady se opri pe loc, vădit încurcat. - La pământ! strigă din nou Bell, simțind că nu mai are aer. Omul, reușind să înțeleagă ce i se spunea, se culcă pe trotuar între două mașini parcate. - Ce s-a întâmplat? țipă el. Familia mea! - Am trimis oameni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ceea ce s-a întâmplat în seara aceea, presupunând, așa cum și facem, că Paul e normal și e bărbat. Emmy, fii sinceră. Chiar vroiai să faci sex cu el? Îți plăcea de el? Chiar îi doreai trupul cu adevărat? Emmy râse încurcată. — Uau. Nu știu ce să zic. Cred. Da, sigur. Practic m-am aruncat în brațele lui la doar câteva ore după ce l-am cunoscut, nu? — Și când zici că “te-ai aruncat în brațele” lui vrei să spui că “ai transmis — sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
părea să-și dea seama de treaba asta. Ca o replică, numele lui Toby se aprinse pe ecranul celularului. Așteptă să sune de trei ori, apoi răspunse. — William? întrebă ea pe un ton confuz. — Adriana? Tu ești? Bietul Toby părea încurcat și ușor indignat. — Oh, Toby, querido! Ce mai faci, iubitule? Ce bilet minunat mi-ai scris! — Cine e William? se răsti el. — Care William, dragule? Oftă în sinea ei. Toată șarada asta era obositoare, dar necesară. Credeai că e cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
a văzut în oglindă, aproape că i-a venit să leșine. Avea bărbia și obrajii iritați și, pe alocuri, era zgâriată de la barba lui; avea buzele umflate; pielea gâtului era roșie din loc în loc, cu urme de mușcături; părul era încurcat, cu noduri prin el; avea vânătăi pe pulpe de cât se împinsese el. Capul îi pulsa de cât se izbise în tăblia patului, osul pelvian o durea de la atâta frecat și pilea sensibilă dintre picioare părea că fusese frecată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Îl informă Vera În timp ce Îi Încheia cămașa de mătase. Iar eu le voi telefona părinților mei și le voi povesti totul despre tine. — Dar, Vera, ei vor să te vadă. Știi că vor. Trebuie să te gîndești la ei, Vera... Încurcat, Jim nu știa dacă să se plîngă sau nu. Mama Îi spusese să fie drăguț cu Vera și să nu o tachineze, cum făcuse cu guvernanta anterioară. Rusoaica aia cu toane Îl Îngrozise pe cînd se refăcea după pojar, spunîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pacienții lui, dintre care cei mai mulți aveau să Înceapă În curînd să moară. O să-mi văd părinții curînd, doamnă Vincent. — Mă bucur. Crezi că au să-mi dea o recompensă? Întrebă ea, cu cea mai blîndă nuanță de ironie În glas. Încurcat, Jim lăsă capul În jos. CÎt fusese bolnav, Încercase În mod greșit să o mituiască pe doamna Vincent cu promisiunea unei recompense, dar Îl intriga faptul că ei i se părea ilar refuzul de a ridica măcar un deget ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
o fantomă printre urzici și sălciile răvășite. În timp ce Yang conducea fără tragere de inimă Înapoi spre Amherst Avenue, supărat Într-un fel de vizita la Lunghua, Jim se gîndea la ultimele săptămîni ale războiului. Spre sfîrșit, totul devenise puțin cam Încurcat. El aproape murise de foame și poate Înnebunise puțin. Totuși, știa că văzuse lumina bombei atomice de la Nagasaki, chiar În ciuda celor șase sute de kilometri ai Mării Chinei. Ba mai mult, văzuse Începutul celui de-al treilea război mondial și Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de operație sau o să mori“. Britanicii adoptă o atitudine mult mai zeloasă, fiind ferm convinși că bravada aduce mai multă speranță și mai Îndulcește lovitura. Prin urmare, te privesc de deasupra pince-nezului și Îți servesc câte-o farfurie de ițe Încurcate și aluzii pentru a semnala că lucrurile nu sunt tocmai roz. În timp ce aștepta să audă de la Butoiaș că, din punct de vedere intrauterin, se afla Într-o situație cel puțin dubioasă, se Întoarse să se uite la fața lui. Trecură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
dintre tipii ăia nevrotici și meschini care nu-și Împart mâncarea, dar mai descoperise În trecut oameni despre care credea că și-o vor Împărți și nu și-o Împărțeau și viceversa. Când veni mâncarea, observă că Sam părea cam Încurcat și că se codea să Înceapă să mănânce. Îi oferi din porția ei de porc cu sos dulce-acrișor. —Împarți! se lumină el la față cu un suspin de ușurare și luă farfuria ovală pe care i-o Întindea Ruby. Stăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
că respirația Îi devine mai lentă și mai adâncă. Își dorea ca el să facă dragoste cu ea acolo, pe loc, Între aparatele acelea. Abia când niște puști țipară la ei „Luați-vă o cameră!“, se desprinseră din Îmbrățișare, chicotind Încurcați. Până la urmă se dovedi că potul era mai mic decât crezuseră. În loc de cincizeci de lire, erau numai vreo douăzeci. Dar nu-i păsa nici unuia dintre ei. Le era de-ajuns surpriza și râsul care-i apucase când văzuseră mașina scuipând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
faptele săvârșite și Închise i se părea lui Fima simplistă. Poate că tatăl sau avea până la urmă dreptate: Nu există o hartă universală a realității; nu există și nu e posibilă. Fiecare se orientează singur prin pădure, folosind hărți dubioase, Încurcate, complicate, În care a fost Înfășat de la naștere sau pe care le-a găsit ici-colo pe drum. Din acest motiv greșim cu toții. Ne mișcăm În cercuri. Începem cu o cană și sfârșim În general Într-un butoi. Ne lovim unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
împreună cu durerea aceea, ca de dinte găunos. A rămas undeva, departe, și chinul și Gloria”. O clipă mai târziu, Ferdinand Sinidis își prezentă toate scuzele, mărturisind că visase cu ochii deschiși. „Țineam să spun cu totul altceva”, făcu el oarecum încurcat, după ce se înghesui în fundul fotoliului. Pe chip i se citea suferința, o crampă stomacală desigur, și pe buze avea un zâmbet pricinuit de o nostimă aducere aminte: ...Într-o noapte cu zăpadă multă, povesti el mai departe, cineva bătu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
înfipte în parchetul lustruit. „Albertino, stai așa!” îi poruncii. Ea duse mâna înapoi și se descoperi. Linia hotarului nu se vedea pe dealul neted de carne albă, ci doar o umbră slabă, mai mult bănuită, în unghiul șumuiogului de păr încurcat, cu fire crețe, cafenii, galbene și blonde. Proptită în coate, cu fruntea în pervaz, Albertina mi se înghesui, adâncindu-și astfel albia goală a șalelor, peste care căzui, mai apoi, amorțit, culcându-mi obrazul pe spatele ei, de unde îi puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Sau ne-am mulțumit cu o bărbătească strângere de mână? Oare am fost economi până la zgârciți cu cuvintele: „Ai grijă de tine, băiete!“?, „Pe curând, papa“? Oare și-a scos pălăria când trenul a plecat din gară? Și-a netezit, încurcat, părul lui blond? Mi-a făcut semn, vânturându-și pălăria de velur? Ori chiar batista, ale cărei patru colțuri le înnoda vara, pe căldură mare - caraghios, mi se părea mie - ca acoperământ pentru cap? I-am răspuns făcându-i cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mândrie, dar și cu îngrijorare, oare i-o fi stând bine în noul costum. Corpul ei a dispărut, ca și când acesta nu ar mai trebui să existe. De-a dreapta și de-a stânga fiicei costumate stau părinții, amândoi cu pălărie. Par încurcați, ca și când n-ar avea ce căuta în locul acela. De la sfârșitul anilor ‘50 până prin anii ‘60, în textele mele lirice și în proză s-au tot instalat călugărițe: Vrajă cu miresele lui Christos, așa se numește un ciclu de poeme care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
italian sau o italiancă? — Nici, nici, a spus simplu Molinari. Don Isidro, io am mierlit un bărbat. — Se spune că și eu aș fi ucis unul, dar uită-te la mine. Nu-ți ieși din fire; chestia cu druzii e Încurcată, Însă, dacă nu te-a luat la ochi vreun scârța-scârța pe hârtie de la 18, poate că-ți mai poți salva pielea. Molinari l-a privit uimit. Apoi și-a amintit că o foiță lipsită de scrupule - foarte diferită, fără doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de acord cu incendiul; a doua, să-și ia dama și s-o ducă departe de rusnac. Dar ăla a continuat să-i tragă clopotele damei, și atunci cei doi s-au Încăierat pe bune. Te aflai În fața unei chestiuni Încurcate: talismanul putea fi pitit oriunde. La prima vedere, singurul loc care părea mai presus de orice bănuială era casa. Și asta din trei pricini: acolo te instalase pe tine; acolo ți-a Îngăduit să locuiești singur după incendiu; chiar Tai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Important pentru matale, madam, ie să-mi pui cinebijuteria În S.U.P.A. aia, să nu dea dracu ca vro păsărică să ducă vorba la domnu soțu. — M-am năucit, a opinat doamna. De ce spui ce nu pricep? Încurcătura iera Încurcată, da io ieram pă cai mari. Acu ai să mă pricepi. Că vorbesc dă perechea delictuoasă care tu o faci cu susnumitu Cárdenas. Amărunt care l-ar putea interesa pă bărbătușu. Fraza mea bombă a fost un fiasco. Japonii s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]