3,849 matches
-
cele mai multe date la lumină după 1940 și strânse în cartea Amintiri. Momente și siluete (1944). Unele se referă la viața politică și, lăsând la o parte câteva accente xenofobe, evaluările de situație, judecarea evenimentelor, precum și caracterizările făcute unor personalități cunoscute îndeaproape au pertinență. Când se referă la mediile literare, memorialistul se arată și mai inspirat. Evocând anii debutului, nu pierde prilejul de a face un remarcabil portret lui B.P. Hasdeu. Relațiile, uneori tensionate, dintre Maiorescu și Eminescu sau personalitatea controversată a
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
littéraires” ș.a. În 1930, grație prietenilor din țară, între care Ion Minulescu, îi apare la București volumul Priveliști, reunind poeziile scrise în românește începând din 1917. În Franța, renunțând la visurile de a da „o justificare estetică Universului”, urmărește totuși îndeaproape experimentele literare ale anilor ’20. Se apropie de dadaiști, apoi de suprarealiști, continuând totodată să ofere texte revistelor de avangardă românești „unu”, „Chemarea”, „Integral”. Dezamăgit de André Breton și de suprarealiști, le reproșează încercarea de a „explora în mod rațional
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
ca malefici și manipulativi de puterea laică a secolului al XVIII-lea, care i-a și desființat? Nu se vorbește despre Opus Dei În termenii unei societăți discrete, care Încearcă să acapareze averi și poziții pentru a dirija cât mai Îndeaproape mersul lucrurilor? Privite astfel, convertirile Încercate de ateismul comunist În secolul XX par aceleași mijloace - desigur, radicalizate la maximum - puse În slujba altui tip de putere și a altei ideologii. Întrebarea rămâne Însă: dacă Biserica le-ar Încerca, exact la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
furnizate de sursă pentru a semnala sau a contracara desfășurarea unor acțiuni teroriste planificate poate să le indice teroriștilor existența unui informator în mijlocul lor și, în consecință, să pună în pericol viața sursei. Astfel, este posibil ca agenția să analizeze îndeaproape planurile interne ale grupărilor de acest gen abia atunci când un membru este capturat. Arta schimbului de informații Metodele specifice pe care le folosește un ofițer de informații pentru a acționa și a comunica cu sursele sale, fără a fi detectat
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
petrec în țara inamică pe timp de război, dar metodele alternative pentru a afla aceste lucruri sunt extrem de puține. Nu ne putem baza numai pe rapoarte primite de la jurnaliști, călători, diplomați sau atașați; în general, relatările din presă sunt controlate îndeaproape, granițele sunt închise, iar călătoriile în interiorul țării-țintă sunt restricționate, atât pentru cetățenii țării, cât și pentru cei ai altor state neutre. În același timp, legea internațională care interzice survolarea teritoriului altei țări fără consimțământul acesteia nu mai reprezintă un obstacol
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cunoscător al istoriei țării și al structurii politice ar trebui să poată oferi o evaluare a situației politice interne care nu se poate regăsi în mass-media98. În mod asemănător, atașații militari, în măsura în care au acces la ofițeri din țara-gazdă, pot cunoaște îndeaproape sistemul militar al statului respectiv, ca, de exemplu, personalitatea și competența ofițerilor de rang înalt, precum și modul lor de gândire caracteristic, punctele lor de vedere privind doctrina militară și relațiile cu conducerea civilă. În plus, atașații pot fi invitați să
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
exemplu, vezi supra, capitolului 2, nota 70. 34. US Senate, Select Committee on Intelligence, Meeting the Espionage Challenge, pp. 34-35. 35. După cum afirma în anul 1987 James Schlesinger, fost secretar de stat al Apărării, „în ultimii ani, sovieticii ne urmăreau îndeaproape, astfel încât am putut să detectăm și să înlăturăm infiltrările... În momentul de față, ne confruntăm cu un progres al tehnologiei sovietice, care totuși nu este mai avansată decât tehnologia noastră; într-adevăr, în anumite domenii au fost cu un pas
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
la Gimnaziul Central din același oraș. În 1857 e șef de secție în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice din Moldova, iar în 1860 - director în același minister. Mutat la București ca director general al învățământului din România (1862-1864), se ocupă îndeaproape de dezvoltarea învățământului sătesc. Revizor, apoi inspector școlar în mai multe județe, este chemat în 1867, când se organizează Școala Normală de Învățători din București, în fruntea instituției. În 1881 se pensionează și, retras la Roman, continuă să activeze ca
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
4 din culegerea lui Paulin din Nola; acesta ar fi fost compus înainte de invazia barbarilor, care a distrus viața fără griji de care se bucura poetul, și este încă plin de seninătate și de bucurie. Și acest poem îl imită îndeaproape pe Ausonius care scrisese un scurt poem intitulat Rugăciunea (Oratio): această operă fusese imitată de mulți, printre care și Paulin care reproduce un vers întreg; rugăciunea lui Paulin e, totuși, complet diferită de aceea a lui Ausonius. Așa cum Paulin din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Ion Barbu și Al. A. Philippide. Noutățile propuse în interpretarea operei celui dintâi provin din considerarea unitară și organică a poeziei, diferită de abordarea tradițională pe etape. Principalele teme și simboluri sunt astfel văzute în devenirea lor și urmând îndeaproape poetica explicită a lui Ion Barbu. Lui Al. A. Philippide îi consacră în 1985 o micromonografie. Cartea identifică și interpretează temele și imaginile-cheie ce definesc un poet al absolutului și al „căutării nocturne”, al „visului ca modalitate de cunoaștere și
GIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287278_a_288607]
-
ajutoarelor sociale etc. Aceste asociații profesionale au câștigat mult de pe urma schimburilor artistice internaționale, profituri simbolice ale Întâlnirilor mondene și profituri economice legate de crearea unei piețe mondiale a artei și a literaturii. Nu e deci lipsit de interes să privești Îndeaproape instituțiile care au dominat vreme de mai multe decenii spațiul schimburilor internaționale și care, având origini naționale și politice diferite, au contribuit la Întreținerea iluziei (obiectiv Întemeiata) a unei literaturi universale și a geniilor sale sacre. 2. Instituțiile internaționale ale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
spațiului intelectual supus Înainte cenzurii și controlului, pe de altă parte efectele perverse ale acestei deșchideri: declinul producției literare și al audienței așteptate de intelectuali, precum și ocuparea de funcții administrative și politice de către un mare număr dintre ei. Privind mai Îndeaproape, anii ’90 apar retrospectiv caracterizați de o primă perioadă de efervescenta, urmată Începând cu 1993 de un recul al pieței literare În raport direct cu o criză economică mai extinsă. Explicațiile de ordinul bunului simț care au fost adesea avansate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
evoluția familiei rurale românești. Într-o accepțiune științifică mai cuprinzătoare, studiul de caz se concretizează și în abordarea realității familiale în cele trei principale ipostaze (vezi Iluț, 1997): • Studiul de caz intrinsec înseamnă, după cum sugerează și denumirea, că se cercetează îndeaproape o unitate socială anume, cu scopul de a o descrie și explica într-un mod cât mai complet. Se studiază cazul în sine, fără a-l raporta explicit la altele și fără pretenții de generalizare. Ceea ce nu înseamnă că în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de altă parte, să nu uităm că indiferent de cât de „false” sau „adevărate” sunt credințele oamenilor, ele le ghidează acțiunile și în destule cazuri devin adevărate, materializate prin mecanismul „profețiilor care se autoîndeplinesc” (vezi și Radu-Geng, 2003). Investigarea mai îndeaproape a procesului de disoluție conjugală și familială presupune, de aceea, combinarea unor indicatori ai subiectivității (percepției) cu indicatori obiectivi (comportamentali, caracteristici socioeconomice și de altă natură), ceea ce implică cuplarea studiilor calitative cu date statistice demografice și economice de mare anvergură
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prieteni că își neglijează copilul. Fenomenul de supraprotecție poate avea, la rândul lui, consecințe negative asupra copilului, mai ales cu privire la viitorul lui statut marital, în distribuirea sarcinilor domestice în familia pe care o va avea. În tot cazul, investigarea mai îndeaproape a efectelor divorțului asupra copilului a nuanțat imaginea populară tipică asupra fenomenului, care enunță „bieții copii cu părinți divorțați”, înțelegând prin aceasta că aproape automat, prin divorț, copiii suferă. În acest caz sunt concludente cinci constatări principale: 1. Dacă după
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiile vitrege câștigă noi bunici. Rolurile, atitudinile și comportamentele bunicilor „vitregi” sunt, de asemenea, vag definite. Cercetările arată însă că, în comparație cu părinții vitregi, bunicii se adaptează mai repede și mai bine la noul lor statut. Cercetătorii care s-au ocupat îndeaproape de familiile vitrege, între care se detașează net P. Papernow (1993), au desprins șapte stadii ale evoluției acestora,caracterizabile foarte succint astfel (apud Strong, DeVault, Sayad, 1998, pp. 545-548): • Stadiul proiectelor și al fanteziilor, care înseamnă lucruri mult diferite pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
perverse (vezi 9.3.5.); - scopul terapiei este clar: diferențierea, mai ales diferențierea individului, desprinderea lui de legăturile emoționale patologice cu familia de origine. Problemele pacienților vor fi redefinite ca probleme multigeneraționale, iar ei vor trebui să exploreze mult mai îndeaproape situația părinților, a bunicilor și a altor rude în viață sau decedate, să facă vizite, să scrie scrisori. O tehnică mai specifică este genograma, un fel de hartă multigenerațională a familiei pe care pacientul o realizează prin reprezentări grafice (vezi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
universul miraculos al vârstei. O secțiune distinctă în sumar o constituie publicistica axată pe întâmplări cotidiene, unele cu inflexiuni afective, altele cu tăiș ironico-satiric la adresa aspectelor reprobabile ale vieții. În Destăinuiri (1989) autoarea portretizează personalitățile pe care le-a cunoscut îndeaproape: G. Topîrceanu, Jules Cazaban, Demostene Botez, George Enescu, Ion Marin Sadoveanu, Panait Istrati, George Lesnea, Mihai Ralea ș.a. Deosebit de interesant este ciclul Popasuri sadoveniene, ce reia sau adâncește scene din volumele anterioare dedicate marelui povestitor: O zi cu Sadoveanu (1955
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
În lumea reală a naturii, comportamentul nu este mecanicist și fix, ci condiționat, deschis, influențat de alte fenomene și aflat Într-un proces continuu de metamorfozare și mutație ca reacție la factorii activi din jurul său. Atât timp cât știința și tehnologia proveau Îndeaproape chestiunile de accelerație și locație, legile lui Newton erau utile. Fenomenele care puteau fi izolate, cronometrate, măsurate și cuantificate În mod riguros puteau fi Înțelese. Odată cu secolul XX, ideile reducționiste și mecanistice erau prea limitate pentru a analiza natura În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care, la rândul ei, cu deosebire prin scările de tip Thurstone sau Likert (vezi Radu, coord., 1994), se bazează pe prezumția bipolarității și a intensității graduale. De altfel, punerea în evidență a situației ambivalențiale s-a făcut analizându-se mai îndeaproape răspunsurile aflate în zona „zero” sau în apropierea ei, deci la mijlocul intervalului dintre cei doi poli. S-a constatat că multe dintre atare răspunsuri nu semnifică indiferența, neutralitatea sau necunoașterea unui obiect atitudinal, ci cumva o medie a aprecierilor simultan
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cum era de așteptat, înnăscutul este mai prezent în atitudinile față de lucruri mai concrete (gusturile muzicale, de exemplu) decât față de obiecte abstracte („patrie”, „justiție” etc.). De asemenea, atitudinile cu mare pondere genetică sunt mai greu de schimbat și determină mai îndeaproape comportamentul efectiv (Crealia și Tesser, 1996). În decelarea factorului genetic ca determinant al atitudinilor, cercetările sunt abia la început. E greu de presupus - dacă nu chiar absurd - că funcționează un determinism ereditar direct în atitudini punctuale față de obiecte eminamente sociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel mai bine, cu liderul acelui grup și să aflăm o serie de date în legătură cu structura socioafectivă din grup? Din fericire, la această întrebare putem răspunde destul de exact prin următorul procedeu: conducătorului de colectiv ori unuia care pretinde că știe îndeaproape (sau ar trebui să cunoască bine) viața grupului - dirigintele unei clase, bunăoară - i se dă spre completare o matrice sociometrică în alb. Respectivul este rugat deci să marcheze cum crede el că ar arăta rezultatul aplicării unui chestionar sociometric la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1998) se consideră că, în modalitatea de conducere, pe lângă dimensiunea democratic-autoritară, care are în vedere luarea de decizii, intervine și cea directiv-permisivă, ce se referă la intervenția liderului în efectuarea sarcinilor adoptate: în prima ipostază, șeful nu numai că urmărește îndeaproape, dar și dictează subalternilor cum să lucreze, pe când în cea de-a doua aceștia au libertatea de a lucra fiecare în modul în care dorește, important fiind să-și realizeze sarcina. Intersectând cele două dimensiuni, obținem patru stiluri de conducere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
economice și de putere politică dintre clase, alianțe și presiuni grupale în mișcările sociale, revolte și revoluții. În studierea societăților tribale - unde entitățile grupale apăreau foarte bine circumscrise nu doar spațial, ci și ca stil de viață -, s-au studiat îndeaproape competițiile teritoriale, dar și raporturile sociale mai complexe, cum ar fi căsătoriile intertribale (exogamia), schimbul de mirese fiind, în concepția lui C. Lévi-Strauss (1973/1978), primul schimb de bunuri sistematic intergrupal din istoria omenirii. În sens mai restrâns, psihosocial, cercetătorii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cîntul 4 din culegerea lui Paulinus de Nola; acesta a fost compus înainte de invazia barbarilor, care a distrus viața fără griji de care se bucura poetul, și este încă plin de seninătate și de bucurie. Și acest cînt îl imită îndeaproape pe Ausonius, care scrisese un scurt poem intitulat Rugăciunea (Oratio): această operă fusese imitată de mulți, inclusiv de Paulinus care reproduce un vers întreg; totuși, rugăciunea lui Paulinus e complet diferită de aceea a lui Ausonius. Așa cum Paulinus de Nola
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]