1,310 matches
-
să vă faceți paturile la fel cum le-ați găsit și să coborâți în curtea școlii, la careu. Spălătorul era o încăpere de vreo zece metri lungime, avea chiuvetele montate pe mijloc, care mai de care mai infecte și mai înfundate, oglinzi mătuite de vreme în care căutai să te vezi doar prin anumite colțuri, apă pe jos și vorbe prea multe, ochi lipiți încă de somn și multe înjurii. Îmi spălam dinții și mă gândeam că am început școla cu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
și de Baci dar s-au dus într-o zi de parcă nici n ar fi fost pe pământ. Baci a murit răpus fulgerător de o boală de plămâni, iar Mătușa l-a urmat după câteva luni murind din cauza unui horn înfundat. Auzisem că cei care mor noaptea în somn se duc mai liniștiți către rai. Mai povestește Gonzales cum a fost când ai fugit de la ai tăi, mă ruga Marius care avea chef de povești. Eu o vedeam pe Mătușa cum
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
spună Mătușa? o întreb speriat știind în gândul meu că nu de Mătușă mă temeam în acele momente. Ea râdea și i-am văzut izvorând în lumina palidă a lunii un deget arătând către cer. Ia!... Auzi? Am râs pe înfundate, molipsit de trăirile ei care mă făceau să mă simt diferit, râdeam și de sforăitul greu care o scutura pe biata mătușă de grijile de peste zi, turuind ca un motor de tractor. Mă simțeam mai relaxat și ea, lunecând printre
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
nu! ― Bine, cedă el. Tu câștigi. ― Așa mai merge, am râs eu. David veni la masa noastră mustăcind. ― Aș putea să vă iau comanda? Își Îndreptă privirea spre mine. Asta dacă aveți portofelul. M-am strâmbat la Damian care râdea Înfundat. ― Bună David. Și da, am portofelul. ― Minunat, spuse el ironic. Ce ai dori? ― Un capucino, te rog. ― Două, zise Damian. ― Știi, aș putea face eu cinste de data asta, am spus după ce David se Îndepărtă. Damian ridică din sprâncene. ― Drăguță
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
într-o parte; mergeam încet, legănat, puțin crăcănată, iar când mă opream, lăsam geanta jos și mă uitam de jur-împrejur, să văd dacă mă bagă cineva în seamă. Dacă da, îmi frecam șalele și gemeam tare ioai, ioai sau mai înfundat mâh, mâh, iar dacă nu, înșfăcam geanta și plecam în pas săltat mai departe, în timp ce cântam în poiana verde veselie multă cu băieți și fete cântă cucii cântă cu-cu cu-cu aaa-a aaa-a odiridi odirdidina odirididina u-ha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cufărașe sau ca două farfurii adânci lipite una de alta, cu mânere cam tari și tăioase, tot din plastic, ce se închideau cu un țumburuș - și el din plastic. Dopușorul ăsta se vâra într-o mică gaură și făcea cumva înfundat pac, chestie care mă îmbăta de plăcere. Așa că, pe la 12-13 ani, mă înghesuiam să merg la alimentara după zahăr sau macaroane ca să bălăbănesc coșul pe lângă mine, țanțoșă ca un curcan, cu perlele false ale mamei atârnate la gât și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
ochelarii pe nas), mă gândesc să strig. Însă mi se pare complet aiurea să urlu în beznă ajutor, când nu se vede și nici nu se aude țipenie de om în jur. Așa că tac și mă mulțumesc cu niște gemete înfundate, pentru că genunchiul drept începe să mă doară. Iar în clipa când dau să mă scarpin la ochi și simt că n-am ochelari, fără să mă mai pot controla, încep să scot niște scheunături deznădăjduite. Chiar atunci se aud de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
legat picioarele, apoi mâinile și la urmă i-a astupat gura cu frunze. S-a zbătut Viorela, dar nu prea mult timp, corpul i-a fost complet imobilizat și nu mai putea mișca, ajutor nu putea cere, gura fiindu-i înfundată cu frunze. Odată cu trecerea minutelor, Viorela simțea cum tulpina o strânge tot mai tare. Atunci a început să plângă și a se ruga în gând să nu fie omorâtă pentru că ea nu este vinovată. Cățelul Codiță, prietenul Viorelei, a căutat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să-i scape nici cea mai mică eroare sau nelămurire. Nu era deloc încredințată că se află, într-adevăr, pe drumul cel bun, dar știa aproape sigur că, prin ceea ce face, l a părăsit pentru totdeauna pe cel rău și înfundat! Ceea ce trebuie, totuși, de ținut minte este că niciodată o cârpeală ieftină nu va putea repara haina ruptă șinvechită, ci doar îi va mai prelungi puțin sfârșitul. Astfel, absolut orice s-ar fi putut zice despre Adriana, dar numai nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
tu față de mine, mama ta! Canalie, îmi vine să te reneg și să nu mai privesc deloc în urmă! Și acum, haide, răspunde, când te întreb! Ce ai de zis în apărarea ta? Ultimele vorbe le rosti greoi, mult prea înfundat, într-un fel de nedescris, aproape sufocându-se de mânie. Practic, ea devenise o pradă sigură a unei crize de nervi nemaiîncercate de dânsa până atunci. Aceste rare manifestări stoarseră acum din ea aproape toată seva vitală, toată energia existentă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Ușa biroului dădea într-un culoar de trei metri lungime, la capătul căruia se găsea o altă ușă. Gosseyn, fără să mai stea pe gânduri, o deschise și se opri. Încăperea largă care se deschidea în fața ochilor vibra cu rezonanțe înfundate. Un pilon arcuit țâșnea dintr-un perete la opt metri înălțime, atât de bine încadrat, încât părea o prelungire a zidului. Partea exterioară a acestui pilon transparent strălucea puternic. Scări mici porneau de la podea până la sicriul Zeului Adormit. Ansamblul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
din fața lui, urmat de pușcași, care se țineau de paturile și de țevile armelor. Călăreții din jurul lui Mitsuhide urcară, în galop, malul opus, lăsând în urmă o dâră de spumă și clăbuci. De undeva din fața lor se auzeau, sporadic, împușcături înfundate, câtă vreme în depărtare se repezeau spre cer scântei, probabil de la fermele incendiate. Imediat ce detunăturile încetară, însă, focurile dispărură și ele, peste toate lăsându-se, din nou, întunericul. Curând, sosi un curier cu un raport: — Oamenii noștri au împins înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mare de adrenalină. Soarele stinse brusc lumina, hotărând să le ofere Ioneștilor și mecanicilor lor șansa de a pune în valoare inegalabila instalație de lumini. Cei șase tresăriră o clipă, mirați, încercând să dea un sens rapid și just bufniturilor înfundate și sacadate ce se auzeau de peste tot, dar se liniștiră repede, realizând că, întrucât erau doar două-trei reflectoare de scenă ce spărgeau întunericul, nu-i mai puteau vedea pe fanaticii ce se loveau cu capul de asfaltul colosalului amfiteatru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
doi de dolari, a spus el. Poftim, uită-te la aparat. — Nu-ți dau nimic, jegule. Își întinse mâna spre bord, fără să mă scape din priviri și acționă un buton. Toate cele patru uși se închiseră cu un sunet înfundat. — Ascultă-mă, labagiu gras. Suntem pe Ninety-Ninth, la intersecția cu Second. Banii. Scoate banii. M-a amenințat că mă duce la mama dracului, la vreo douăzeci de străzi mai încolo și mă aruncă în mijlocul drumului. M-a mai asigurat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pară drăguț, atent și binevoitor. Doar arareori lasă să-i scape prin mască o privire în care tremură licărul nesincerității. Își rafinează comportamentul. Își pune în ordine prosoapele. Îl pune pe burlac la treabă. Da, chiar și pentru nările mele înfundate, mirosul din casă s-a îmbunătățit categoric. Pentru asta mulțumesc parfumurilor Selinei scutite de taxe vamale și esențelor de baie, miresmelor tari și proaspete din hainele ei scoase de la spălătorie, onctuozității prețioase a cărnii ei și secrețiilor ei fine. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Câinii ciobănești erau lățoși, cu boturile mai groase și, mai toți, cu cozile retezate. Era, poate, un animal răzleț. Perechea lupoaicei răpuse de Vânător. Înainte să se crape de ziuă, de undeva, din depărtare, s-a auzit un urlet prelung. Înfundat, parcă din altă lume, așa cum târgoveții nu mai auziseră încă. Până s-au dezmeticit, urletul a încetat. Mulți au perceput doar sunetele de pe urmă, joase și mai slabe. Un fel de geamăt. Chiar veneau? Poate era semnul atacului; ajunseseră. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
să-ți spun. Nu toate lucrurile sunt apreciate la adevărata lor valoare. - Uiți căpitane că am o pregătire în domeniu... Birmaq se opri scoțând dintr-un buzunar o cutiuță plată pe care o scutură lăsând să se audă un zgomot înfundat: - Ce vezi? - O cutie roșie. - Iar eu una albastră, replică el întorcând cutiuța pe cealaltă parte. Vezi, fiecare poate să vadă doar o anumită parte, niciodată întregul chiar dacă pretinde acest lucru. Așa e și istoria. O cunoaștem doar parțial și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
însă este dincolo de subiectivism sau obiectivism, ea pur și simplu este. La urma urmei ea este cea care ne studiază pe noi. Mi-ar place să pot inversa rolurile. Și, scutură el cutiuța lăsând să se audă din nou zgomotul înfundat, oricum sunt puțini aceia care reușesc să arunce o privire înăuntru. Angir păru să mediteze la cele spuse de căpitan vru să spună ceva dar se răzgândi. Acum o detestă iar după câteva momente îi ia apărarea. Planeta asta devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
câteva săptămâni, de la prima lor întâlnire. Soția lui a rămas însărcinată abia dupa cinci ani de la căsătorie. Își făceau griji că nu puteau să aibă copii. Au mers amândoi la doctor și Mariei i s-a spus că are trompele înfundate, că trebuie să facă un tratament. L-a făcut întocmai și tot nu a rămas însărcinată. O femeie din alt sat cu care se întâlnea duminica la biserică, la sfânta Liturghie, a sfătuit-o să facă băi calde cu tărâțe
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
mine. Eu nu sunt decât un pui de aligator pe care îl aruncați în veceu când nu mai puteți să-l țineți. Helen bagă mașina în viteză. Apasă un buton, și portiera lui Stridie se blochează. Și, din afara mașinii încuiate, înfundat și în surdină, Stridie strigă: N-aveți decât să mă aruncați în veceu, că tot niște oameni de rahat o să rămâneți. Și eu o să tot cresc! Helen semnalizează și începe să se încadreze în trafic — N-aveți decât să uitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
La înălțimea asta, briza ciufulește, tapează și piaptănă în răspăr balonul de bucle roz al lui Helen. Neonul, unsoarea și noroiul - de la distanța asta, totul e fără cusur. Fără cusur, liniște și fericire. Muzica e doar un bum, bum, bum înfundat. Probabil că așa arătăm noi în ochii lui Dumnezeu. Privind în jos spre călușei, spre culorile care se învârtejesc și spre țipete, Helen zice: — Mă bucur că m-ai găsit. Cred că mereu am sperat că o să mă găsească cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
așa de simple, spuse Stelian îngândurat. Ticu îl bătu cu palma pe umăr liniștitor: Vezi-ți de treburi, nene! Nu te lega la cap dacă nu te doare. Stelian își privi ceasul de buzunar în tăcere. De afară răzbătu zgomotul înfundat al unor covoare bătute ritmic și insistent de cineva. Hm, e ușor de spus..., glăsui el după câteva minute de gândire, ridicându-se să plece. În drum spre Norica, Stelian se opri puțin la Sfânta Vineri, ca să-i facă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ceva dincolo! Începu să scormonească alături de Marie și degajară Împreună intrarea Într-o galerie lată cam de un metru. Lucas Îndreptă lanterna spre interior și lumină pereții unui tunel căruia nu Îi vedeau capătul. Poate că era tot o galerie Înfundată? Dar ce aveau de pierdut? Apa le ajungea deja la bărbie. Lucas o ajută pe Marie să se cațăre În pasaj și se strecură la rîndul lui, părăsind grota de acum complet Înecată de mare. Tunelul urca În pantă lină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
privea trîmbele de ceață Împinse de vînt care năpădeau parcul, cînd urechea lui percepu ecoul unor rîsete Îndepărtate. Intrigat, se duse să deschidă cu prudență ușa. Culoarul era pustiu. RÎsetele păreau să vină de jos. RÎsete tinere. Dar și murmure Înfundate. Să fi fost Juliette? Era trecut de ora 3 noaptea. Îi trecu prin minte ideea că tînărul Ronan se Întorsese poate pe furiș. Încruntă din sprîncene. Coborî Încet treptele și tocmai dădea colțul scării cînd o mînă deschise În liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
era! murmură ea extaziată. Bătrînul, smuls brutal din amintirile lui, o privi de parcă ar fi rostit un blestem și se duse să oprească aparatul de proiecție cu o mînă tremurătoare. - Ce naiba faci aici pe jumătate goală? Întrebă el cu voce Înfundată. Nora lui Își strînse mașinal pulpanele halatului și Își Încrucișă brațele peste bustul firav. - Ar trebui să dormi În loc să stai să te uiți la filme vechi, i-o Întoarse ea, acră. De unde a mai apărut și filmul ăsta? Credeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]