4,859 matches
-
magnetofon cu muzică veche, românească, dar tu începuseși din copaie să cânți, atunci l-am auzit prima dată. La Spune-mi, spune-mi, moș bătrân, măi,/ Spune-mi caii cum se fură? Noaptea pe fulgerătură!, râdeai să mori, eu mă îngrijoram la culme, ne uitam la tineee, ne minunaaam, nici n-am povestit oamenilor ceva, că te-ar fi luat comuniștii pe la spitale, că ești anormal, ce să știe proștii?, noi eram din altă lume... Ar fi spus, poate, că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de pasiunea de a clasifica și de a identifica un tip. — Este dorința de a obține ceva definit. — Este nucleul filosofiei scolastice. Până n-am venit aici, Începusem să cred că devin excentric. Bănuiesc că era o poză. — Nu te Îngrijora, fiindcă a nu poza În nimic poate fi cea mai mare poză. Pozează... — Da? — Dar ocupă-te de lucrul imediat următor. Reîntors la colegiu, Amory a primit câteva scrisori de la Monsignor, care i-au dat prilejul să consume o hrană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
toți ceilalți. Îi plac poveștile grosolane; are În ea un element de bădărănie Întâlnit de obicei la cei a căror personalitate e rafinată, dar și excesiv de puternică. Dorește ca lumea s-o placă, dar dacă n-o place, nu se Îngrijorează și nu se schimbă. Dar orice critică a lui ROSALIND Încetează În fața frumuseții ei. Cosițele Îi strălucesc cu luciul acela auriu a cărui imitare stă la baza industriei de vopsele de păr. Gura ei, oricând Îmbietoare la sărut, este mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o!, a fost o situație atât de duioasă și n-am putut să nu mă gândesc că va fi la fel de drăguț și cu... și cu copiii noștri, că se va Îngriji de ei și eu nu va trebui să mă Îngrijorez. AMORY (disperat): Rosalind! Rosalind! ROSALIND (ușor vulgară): Nu-ți etala așa de evident suferința. AMORY: Ce putere de a ne răni reciproc avem! ROSALIND (reluându-și suspinele): Totul a fost perfect Între noi doi. Ca un vis după care tânjeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Amory, zâmbind fără să vrea. Dar În armată... păi, să vedem... Am descoperit ce mult depinde curajul de forma fizică În care se află omul. Am aflat că sunt la fel de curajos ca orice tip obișnuit - o chestie care Înainte mă Îngrijora. — Și altceva? — Păi, și ideea că oamenii pot Îndura orice dacă se obișnuiesc, precum și faptul că am primit o notă mare la testul psihologic. Doamna Lawrence a râs. Amory se simțea foarte ușurat fiindcă se afla În casa ei plăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
alungând orice fel de gânduri, cu excepția celor despre niște ținuturi cețoase, Încapsulate În baloane sinilii de săpun, unde lumina soarelui Împroșca printre trunchiurile copacilor beți de atâta vânt. Cum putea cineva să se gândească la lucruri serioase sau să se Îngrijoreze sau să facă orice altceva decât să se bălăcească, să plonjeze și să se lăfăiască acolo, la hotarul timpului, În timp ce lunile Înflorite se scurgeau? Lasă zilele să treacă. Tristețea, memoria și durerea se Înnoiau afară, dar aici, până nu ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
păruse năclăit de regrete și eșec, lucru agravat și de ingratitudinea adevăratului vinovat. Nevinovatul și-a pus până la urmă capăt zilelor și, mulți ani după aceea, adevărul a ieșit la lumină. Când o auzise, povestea Îl intrigase, dar Îl și Îngrijorase pe Amory. Abia acum Înțelegea morala ei: nu poți cumpăra libertatea prin sacrificiu. El este ca o funcție Înaltă În care ești ales, ca moștenirea puterii - pentru anumiți oameni, În anumite momente, este un lux esențial, care Înseamnă nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Zelea era acum înlocuit de portretul lui Mișu. Până la urmă, nea Ovidiu îl scăpase pe Mișu de problema cu banii. Și tot el îl trimisese pe american aici. Merita portretul de care se atașase atât de mult. Mariana se uită îngrijorată la poza înrămată special pentru ea. Mișu era chiar frumușel așa, puternic în orice caz, și la celebritatea lui, nu era exclus să atragă atenția femeilor, poate chiar a unei actrițe sau fotomodele. Chiar acum era la o ședință foto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
foarte atent la felul în care jucau ceilalți, râdeam în sinea mea, mă amuzam și apoi cădeam într-o stare de perplexitate stupefiată. Beligan se luase de gânduri chiar, l-am auzit eu cum îi spunea lui Horea că este îngrijorat, că are impresia că nu-mi mai revin. Era posibil, la urma urmelor, șocul a fost dur de tot dacă stau și mă gândesc că am trecut în acele zile prin chestii absolut incredibile. Era cât pe ce să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
mucegai, și-a comandat o bere. — Nu-i asta, am spus eu Înainte de a Începe minciuna pe care mi-o pregătisem dinainte. Am avut ceva de făcut În legătură cu vechiul meu serviciu, ceva ce nu am putut refuza. — Da? Șeful era Îngrijorat, știi, chiar se gândea dacă nu cumva ai de gând să-ți dai demisia. Și ai avut ceva interesant de făcut? Yaguchi vorbea trecându-și mâinile prin părul său lung, dinspre care răzbătea mireasma neplăcută a unei loțiuni de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
și coborâșuri? Nici vorbă! Keiko și-a Închipuit că aș face așa ceva? E de-a dreptul patetic! Chiar așa ți-a spus Keiko? Mi-a cerut să te caut și să-ți ascult povestea. Mi-a lăsat impresia că era Îngrijorată din cauza ta. Mi-am mai comandat o Corona. Poate datorită cocainei, era de-o sută de ori mai gustoasă. M-am excitat privind-o pe chelnerița care mi-a adus berea. I-aș fi dat În jur de patruzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cu ochii ăia triști la mine! Eu câteodată sunt prost de bun. Nu-mi place să văd oamenii suferind din caza mea. Nu-i de-ajuns să-i povestești lui Keiko ce-am vorbit până acum? — Keiko Kataoka chiar este Îngrijorată din cauza ta. Dacă nu-mi povestești un pic mai mult, mi-e teamă că nu o să-mi pot Îndeplini rolul pentru care m-a trimis aici. — Bine, atunci o să-ți zic tot, tot adevărul. Noi doar jucăm un joc. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
are cuvântul meu pentru asta. — Ce anume ai spus? Bine. Emmeline zice să vă mulțumesc pentru că încercați să o ajutați. Și zice să le spun mamei și tatălui ei că îi iubește foarte, foarte mult, dar să nu se mai îngrijoreze pentru ea acum. Nimic nu o mai poate aduce înapoi. Ar trebui ca amândoi să vă continuați viața și să lăsați în urmă ceea ce s-a întâmplat. Încercați să fiți fericiți. Emmeline trebuie să plece acum. La revedere, Emmeline, suspină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
a arătat exact o astfel de carte de vizită, pe care o avea din buzunarul hainei lui Reinhard înainte de a-i trimite costumul la curățătorie. Normal că am început să mă gândesc. Când a văzut cartea de vizită, a fost îngrijorată că el s-ar putea afla în vreun necaz și i-a pomenit de ea lui. El a zis că o luase de pe biroul tău. Mă întreb dacă a avut un motiv pentru a face asta. Poate că nu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
închisoare sau chiar să-i ofere o cupă de cucută. Pentru că, după cum ni s-a transmis de-a lungul veacurilor prin celebra anecdotă, așa acționa în public filosoful cinic, folosindu-și penisul pe post de obiect filosofic. Să nu se îngrijoreze nimeni, o făcea pentru o cauză nobilă: edificarea cetățenilor! Lecția ar fi putut fi servită cu mai puțină teatralitate, emfază sau șiretenie ironică, dar concluziile ar rămâne aceleași: era vorba de a face elogiul physis-ului contra nomos-ului, de a arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mândria, tractoristul. Patru ani am muncit la el, da’ te scoală și din morți. Veniți și dumneavoastră, e ora mesei, o să-i cunoașteți și pe alți tovarăși de-ai mei. Tractoristul o luă înainte. Cei doi pământeni, după un schimb îngrijorat de priviri, porniră după el. K.M. 273 urcă în cabină, așteptând până Aciobăniței și Amărășteanu se cățărară pe una din treptele laterale de acces, și porni tractorul, întorcându-l spre un dâmb din capătul lanului. Motorul duduia îngrozitor, se gripa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
de plumb, prin ierburi, și visând de curbura pământului. Acest tablou al vigorii bărbăției sale răscumpără pe celălalt: al oboselii, improductivității și bătrâneții, când după-amiezile era nelipsit de la muzeul literar din Göttingen, citind cu aplicație gazetele, toate gazetele. Ce-l îngrijora pe Gauss era valul de liberalism pe cale de a se revărsa peste Europa. Față de ecourile, în Germania, ale revoluției din iulie sau ale revoluției din 1848, matematicienii germani au avut atitudini destul de neprevăzute. Astfel, Gauss - o atitudine negativă; pe când Jacobi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
strănut care m-a dat de gol. Oamenii, mirați, m-au scos de acolo și m-au întrebat. -Cei cu tine oltencuțo, unde vrei să pleci? Nu-i frumos ca un copil să fugă de acasă! Ai tăi or fi îngrijorați! -Nu-mi pasă, am spus eu plângând. Vreau la frații și la mama mea, că nu-mi place aici! Tanti Ana e rea și mă bate, iar învățătorul se uită urât la mine. Unul dintre ei, care ne era vecin și
COPILĂRIE DULCE COPILĂRIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364439_a_365768]
-
mălai. Îi ținea ascunși în dulapul din sufragerie, să nu-i vadă puținii musafiri care îi treceau pragul și pe care îi primea mereu cu inima strânsă că nu are ce să le ofere, în bucătărie. De ceva timp era îngrijorat pentru că mama lui nu mai sunase, se temea să nu fi pățit ceva pe acolo. Niciodată nu e ușor printre străini. Dejal, avea în minte discursul pe care îl va spune mamei când îl va suna. Mamă, stai liniștită, noi
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
și Bebe și Vali nu dădeau nicun semn să îi aducă Bunului Prinț tablele înapoi. Bunul Prinț era pe de o parte fericit, doar colegii lui aveau acum un joc, să joace table pe săturate, pe de altă parte, era îngrijorat: dacă bunicul sau tata vor observa lipsa jocului de acasă? În cele din urmă, Bunul Prinț și-a luat inima în dinți, și le-a spus: - Băieți, vă rog să îmi aduceți tablele înapoi! În orice clipă, tata și bunicul
JOCUL DE TABLE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364565_a_365894]
-
unul pe altul. Psihologul: De ce? Afin: Nu contează. Psihologul: Și tu? Afin: Picătura mea de dragoste a secat. Eu nu mai exist. Ceea ce a rămas din mine este amintirea unei umbre de foarte demult. Psihologul: Nu e cazul să ne îngrijorăm. Ai avut experiențe dureroase în viață. Nu este nimic grav. Ești liber. Afin: Mulțumesc. (Un zgomot puternic se aude. Din culise se deslușește glasul polițistului.) Polițistul: Accident rutier. ACTUL IV Decorul: O cameră de spital a cărei geam are vedere
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
împreună. Dacă nu ați fi fost dumneavoastră ei ar fi rămas despărțiți pentru totdeauna. Afin: De ce te afli la spital? Elevul: Am fost martor la accident. Eram pe trotuar când s-a petrecut accidentul. Afin: Cred că părinții tăi sunt îngrijorați. Elevul: Aveți dreptate. Mă duc spre casă. Rămâneți cu bine domnule. Mi-a părut bine să vă cunosc și sper să vă mai întâlnesc. Afin: Fugi! Elevul: Am plecat. (Afin își îndreaptă privirea spre chipul pacientei. Era Ana, Ana lui
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
părul Pentr-un adevăr de-o zi!? * Prostie... neutralizanta Șeful meu cu cap pătrat Și cu mintea prinsă-n bolțuri- Are mutra de bărbat, Dă-i femeie... pe la colțuri! * Lumea colcăie de prostie Că n-am divorțat de ea, Te îngrijorezi, amice? Alta-i însă vestea rea: La drum lung ție o să-ți pice! * Avocatul dracului Țară parcă-i pușcărie, Condamnați suntem cu toții! Una ție, restul mie: Uite-așa se-mpacă hoții! * Fabula într-o dunga Astăzi, lupul, prea gingaș, Duce
EPIGRAME DISPONIBILE DE COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363314_a_364643]
-
Comportamentul său s-a schimbat ca urmare a acestei maladii prin prezența insomniilor, culoarea cadaverică a obrajilor și dureri în piept. Internat la spitalul „Martin Luther” din Sibiu, Gib Mihăescu a fost vizitat de Emil Cioran și profesorul Traian Bratu, îngrijorați de evoluția rapidă a bolii. Finalizăm prezentarea volumului pe deplin convinși că noua apariție editorială semnată de omul de vastă și erudită cultură Al. Florin Țene semnifică un demers de mare anvergură științifică, demers care are misiunea de a consolida
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
fi normal. Ți-am explicat și atunci. Mi-am cerut scuze și te-am rugat să uiți de acel moment regretabil. Să știi că nu am găsit niciun caiet, așa că te-aș ruga să pleci. Cu siguranță, ai tăi sunt îngrijorați! - Nu-i nicio problemă, domn’ profesor, la noi așa-zisele petreceri între fete țin până dimineața, așa că ai mei știu că voi sosi acasă cel mai devreme în zori când încep să circule tramvaiele. V-am mai explicat. Nu vreți
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]