1,786 matches
-
atacă smalțul dinților. De ce apare tartrul Teoretic, ar trebui să ne spălăm pe dinți la fiecare patru ore, deoarece la acest interval se reface placa bacteriană din gură. Cu cât amânăm mai mult momentul perierii dinților, cu atât aceasta se îngroașă mai mult și se solidifică, alcătuind astfel tartrul, care este mult mai dificil de îndepărtat, fiind nevoie de ajutorul medicului stomatolog, notează sursa citată.
Pericol: Ce se întâmplă când te speli pe dinți imediat după masă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62736_a_64061]
-
există problema acută a târgurilor, a așezărilor industrial-agrare ivite precum ciupercile între anii ’50 - ’70. Dacă la țară mai crești o găină, mai culegi o ștevie, dacă la oraș o mai dai pe munca la negru, iar când situația se îngroașă, virezi pe cerșit ori furtișag, în localitățile rur-urbane tragedia e deplină. Nici să vrei, și nu găsești nimic de furat. Știu orășele de treizeci-patruzeci de mii de locuitori în care singurele venituri sigure le au pensionarii și cei vreo optzeci-nouăzeci
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
elaborare decît de reprezentativitate a unei posturi rebele. Pe moment, poetul inhibat de cerebralitate și acuratețe, parcă nesigur de autenticitatea să într-o asemenea ipostază (de altminteri întrutotul legitimă în cazul prezent), vrea să pară altceva, isi bombează pieptul, isi îngroașă vocea, gesticulează marțial: "Aveam și vîrsta și traiectoria meteorilor;/ sfidam gîndirea plata, poftele gastronomice" (Vîrtejuri). Sau: "O arenă în soare,/ că un peisaj de război" (ibidem). Sau: "priveam cerul/ dinamitat cu stele și detestam,/ pentru golurile dintre soldați, mitralieră/ cuvintelor
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
în picioare a minimei demnități? Mi-am pus speranța că o dată cu dispariția generației estropiate moral de experiența comunistă vom asista la renașterea unei Românii a tinerilor ce respiră doar pentru adevăr. Iată că, zi după zi, lista "netrebniciei românești" se îngroașă cu personaje recrutate tocmai dintre cei a căror lipsă de Dumnezeu nu e indusă din exterior, ci produsă de propria, deplorabila "profunzime".
De ce suntem atât de ticăloși? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7330_a_8655]
-
de șomeri în intervalul 2009 - 2011. Potrivit unei statistici relizate de Econtext.ro, județul mai are acum doar 144.000 de salariați. Clujul este un alt județ afectat puternic de criză. În ultimii doi ani, 6.500 de oameni au îngroșat rândurile șomerilor, astfel că numărul angajaților a ajuns la puțin peste 180.000, scrie realitatea.net. Cu 6.200 de șomeri în plus în ultimii doi ani, Bihorul și Galațiul se află, la egalitate, pe locul trei în topul județelor
Cine a pierdut cei mai mulţi salariaţi. Vezi HARTA CONCEDIERILOR! () [Corola-journal/Journalistic/26379_a_27704]
-
susținînd asta. Căci muntele și pădurea își păstrează, natural, o sacralitate originară. După cum cabana de basm a lui Gunther, ascunsă în adîncul pădurii, provine tot dintr-un străvechi scenariu legendar. Atîta doar că „amabilul” romancier se ferește, din bun-gust, să îngroașe sugestiile, încurajînd cititorul spre o lectură agreabilă, ce reține doar primul nivel al textului și îl neglijează pe al doilea. De pildă, senzația de timp oprit, după micul accident de tramvai al Norei, din debutul cărții - „Am stat, reflectă ea
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
ai arterelor și administrarea de antidepresive", a declarat Amit Shah, cardiolog la Universitatea Emory din Atlanta, principalul autor al studiului. Potrivit unor studii anterioare, cercetătorii au ajuns în urma unor calcule la concluzia că, odată cu vârsta, pereții interni ai arterelor se îngroașă cu 10 microni pe an, acest fenomen corespunzând cu o creștere cu 1,8% a riscului de producere a unei crize cardiace sau a unui accident cerebral vascular. "Deoarece nu vedem legătura dintre depresia în sine și îngroșarea arterei carotide
Riscul accidentelor vasculare crește la bărbații care iau antidepresive () [Corola-journal/Journalistic/70414_a_71739]
-
cu câțiva ani, am avut insolența să cobor de pe soclul ce părea inexpugnabil „cel mai mare roman românesc” - așa cum a fost declarat de mulți critici contemporani -, și anume, Craii de Curtea Veche, am devenit subiectul unor atacuri năucitoare. Firește că, îngroșându-mi vocea, plusasem eu însumi, etichetând cartea lui Mateiu Caragiale drept „cel mai prost roman românesc.” Acum, parțial înțelepțit, aș fi ceva mai generos: l-aș cataloga doar drept „unul din cele mai proaste romane românești”... Recitindu-mi articolul, constat
Marele Roman Românesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2850_a_4175]
-
întîlnind pămîntul/ Carapacea sub care e ascuns alizeul viu/ în trecere pe deasupra Canalului Mînecii.// Marea Neagră umplînd groapa meteoritului/ Tungus/ Pluta de corali unduită ușor de vînt/ Degetele insului surprinzînd pulsul universal/ Tresărim cu emoție cînd pasta subțire/ A sîngelui/ Se îngroașă.// Dincolo, din viitor percep sunete stranii/ E ca și cum ar cădea ploaia/ Pe acoperișul fierbinte al Constantinopolului" (Cîntec despre substanță). Ori despre Steaua Sudului: ,Prețul ei cerut e prețul sîngelui/ Peste care cineva presară monezi albe/ Ivite din miezul oceanului.(...) Călăuză
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
pînă-n călcîie", în care se poate mișca în voie, ca și-n putina "pusă în cerdacul de dindos", în care se cufundă ceasuri întregi, savurînd plăcerile pe care le generează apa. Avem însă motive a crede că teluricul Creangă își îngroșa intenționat, într-o manieră ușor exhibiționistă, cu aere de "măscărici", atari apucături, pentru a transpune într-o cheie lejer-agreabilă dramatismul unui impact lăuntric încorporat. Altminteri spus, pentru a se despovăra, ca personaj el însuși, de tensiunile operei ce-i depășeau
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
Theodor Paleologu a declarat, sâmbătă, în cadrul unei dezbateri politice, că PNL i-a propus să treacă în tabăra lor, dar a refuzat pentru că nu a vrut să îngroașe "cohorta Becali de tineri intelectuali liberali”. "Democrația românească pare destul de departe de a se maturiza. Sunt 97 de parlamentari care și-au părăsit partidul sub drapelul căruia au fost aleși în 2008. Dacă scoatem parlamentarii UDMR și pe cei ai
Paleologu: PNL mi-a propus să trec la ei () [Corola-journal/Journalistic/40790_a_42115]
-
care trece dintr-o parte în alta”, a afirmat democrat-liberalul. Fiind întrebat ce partid i-a făcut această ofertă, respectiv, dacă este vorba de PNL, deputatul PDL a răspuns afirmativ, susținând că a refuzat această ofertă pentru că nu vroia să îngroașe "cohorta Becali de tineri intelectuali liberali”. "Eu nu am vrut, cum să spun, să îngroș cohorta Becali de intelectuali ai PNL. Pe de altă parte, vă spun foarte sincer, da, aș fi avut mai multe șanse dacă aș fi fost
Paleologu: PNL mi-a propus să trec la ei () [Corola-journal/Journalistic/40790_a_42115]
-
a făcut această ofertă, respectiv, dacă este vorba de PNL, deputatul PDL a răspuns afirmativ, susținând că a refuzat această ofertă pentru că nu vroia să îngroașe "cohorta Becali de tineri intelectuali liberali”. "Eu nu am vrut, cum să spun, să îngroș cohorta Becali de intelectuali ai PNL. Pe de altă parte, vă spun foarte sincer, da, aș fi avut mai multe șanse dacă aș fi fost candidat din partea PNL, probabil aveam peste 50% în Colegiul 9. Însă, la urma urmei, contează
Paleologu: PNL mi-a propus să trec la ei () [Corola-journal/Journalistic/40790_a_42115]
-
condiția. Dicția abruptă, asocierile inedite, torențiale, sugerează absurdul spectaculos al lumii (acest absurd e o modalitate de obiectivare a poetului): "nebunia își plimba ciolanele și ciclurile obsedante de aci/ prin academiile ciupercilor/ căra după ea genți pline cu nisip să îngroașe neantul/ pe străzile plăpînde ca gelatina/ becuri se aprindeau orbecăind din trei în trei din cinci în cinci/ afumate ca niște sori preistorici/ pipete pasteur picurau cucuta zilei pe limbile frunzelor/ alunecau formulele delirului prin pîlniile ruginite de eter/ într-
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
universul încastrat și încasetat, adus în spațiul virtual și stocat în creier, este explorat cu o dezinvoltură de invidiat. Se observă imediat distanța, bine marcată, între eul profund și spațiile tehnologizate în care subiectul subzistă. Spre deosebire de poeții "milenariști", care își îngroașă identitatea socială și se înfățișează prinși în plasa unei biografii și a unei Istorii radioactive, Gabi Eftimie adoptă postura internautului care, cu un simplu click, poate transforma coșmarul din față într-o amintire. De aici ambivalența atitudinii directoare și glisarea
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
unei partide de cybersex. Se încurcă în parole și cuvinte cheie și are o revelație mistică. Scenariul e perfect, scris amuzant. Dar supără foarte tare o voce a naratorului extrem de autoritară (voce de dramaturg?) care are grijă tot timpul să îngroașe ironia, să indice exact calea hohotului de rîs - autorul ține cu tot dinadinsul să-și ridiculizeze personajul, nu-i lasă nici o portiță de scăpare. O singură proză pare a scăpa de sub tirania naratorului moralist: "Nașterea unei națiuni". Geneza poporului român
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
că mai avea câteva săptămâni de armată, și pe urmă venea liberarea, dacă-l reclama careva, s-o pată tocmai acum la sfârșit, să se înece ca țiganu la mal?... Nu, bă, Gore, nu e regulamentar, a răspuns el răstit, îngroșându-și glasul, ca să sublinieze că e șef. Raportăm superiorului. Drept care a pus mâna pe telefonul de campanie, de-ăla cu manivelă, antediluvian, a-nvârtit cu convingere de mânerul din ebonită și a răcnit în microfon Să trăiți toarășe comandant, raportez. Și
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
Iulia Alexa Viața ca un Poker În mod cert, dramaturgului Adrian Lustig îi este proprie șarja. Cele trei piese din Poker și alte două comedii îngroașă liniile până când tușele de culoare devin pastă crudă și îți lasă o senzație de dinți încleiați. Nu înseamnă, neapărat, o lipsă de rafinament aceasta, ci pur și simplu o manieră de a scrie. Un stil. Nici mai bun, nici mai
LECTURI LA ZI by Iulia Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13657_a_14982]
-
apropierea ta. sunteți cam de aceeași greutate. îl poți vedea, auzi, pipăi. apoi, însă, el, care e energie pură, se înalță puțin, iar ochii tăi, care nu se mai uită în sus, îl pierd din vedere. auzul tău, care se îngroașă, nu-l mai poate auzi. la cinci ani, ești deja fiul părinților tăi de carne, ai coborât în lumea lor, privirea ta, care încă e un organ mai ușor decât ochiul, îl păstrează totuși, dar nu pentru mult timp, pentru că
pana la doi-trei ani, ingerul tau by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/5967_a_7292]
-
tăi de carne, ai coborât în lumea lor, privirea ta, care încă e un organ mai ușor decât ochiul, îl păstrează totuși, dar nu pentru mult timp, pentru că la zece l-ai uitat, la doisprezece toate simțurile ți s-au îngroșat, la treisprezece s-au mutat în pântece, iar la paisprezece sub buric. acum ești pe de-a-ntregul al părinților tăi, te tulburi și râvnești la ce râvnesc și ei, urăști ce urăsc ei și, în curând, nimic nu te mai
pana la doi-trei ani, ingerul tau by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/5967_a_7292]
-
nu scape unul! Jandarmii s-au strâns. Că o haită de lupi au pornit spre mahalaua Seculeștilor. Pe Tingirica, Ciocea, Crăcea și Ciulu i-au luat printre primii. Stan și Băcanu au apucat să fugă. Florea, Boade și ceilalți au îngroșat însă rândurile celor dintâi. Câteva ceasuri, Cioaca a rămas singur. Lumânările puse într-un sfeșnic s-au stins. Norocul lui avea să-i fie cu Cercelaru care abia venea prin mijlocul satului, de unul singur, cu o lumânare în mână
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
la joacă, la lecții,/ la naiba,/ să te aștepți la orice" (Copilul nevorbit). Rezultatul favorabil al antipedagogiei! Dar suferințele nu duc aci la o inflamare protestatară, la o postură insurgentă, resorbindu-se într-un fond moral compensat. Departe de-a îngroșa rîndurile rebelilor sub flamura poeziei, Constanța Buzea se orientează către limanul unei atitudini limpezitoare de suflet, către un echilibru care, fără a exclude în mod factice-moralizator Răul, izbutește a-l ține în cumpănă. Oneroasa materie mundană, e proiectată pe ecranul
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
-n piscine / Zvîrlind pe rînd în Menelau / Cu mingi de polo sibiline", vechile retorici: "Că doi copii cu ochi diamantini / Blagosloviți nespus de ursitoare / Noi ne jucăm - ții minte? - Printre crini / Cu al contelui cuțit de vînătoare". Uneori accentele se îngroașă, limbajul se învîrtoșează, punînd în drepturi ocara bășcălioasa de tip villonesc: Rămîne ea: o matracuca beata / Trăgînd aghiose-n lege pe crivat / Încît tu ieși din rînza-i descuiata / Borît sau pe sub coadă emanat". Fără îndoială adevăratul magistru de la care Soviany a
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
dădea la oraș un apartament sau o garsonieră, făceau un C.A.R., își cumpărau mobila, unii câștigau bine și se îmbătau. Migrația a golit satele, a umplut orașele cu o populație ce și-a pierdut deprinderile generațiilor trecute și îngroașă astăzi rândurile șomerilor. Care societate este mai bună? Ariton nu-și propune să dea soluții utopice, dar scrie o scenă de referință, o scenă zguduitoare de degradare familială. Niște moștenitori, după ce și-au îngropat ultimul părinte, se întorc la oraș
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
minister, care numai ca titulatură în sintagmă - deși are un Centru de cercetări în subordine - include șí "Tineretul", nu se poate constata cât de mult se dedică măcar vârstele mai mari ("Tineret") dintre cei care rămân tot în "stradă" (ori îngroașă rândurile celorlalți, odată cu expulzarea din "Casele de copii"). Necontenit apar stavile juridice sau polițienești ("ilegalitatea" unor "adăposturi", sau absența actelor de identitate ale majorității acestor "ne-cetățeni" ai pământului românesc). Un caz relatat de H.L. Duc și G. Milhès (p.
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]