3,364 matches
-
prin divină Milă 375 La rîndu-i, el dădu Lucrări lui Los să le-mplinească, Mari, să nimicească Trupul pe care il crea; dar în zadar, căci Los făcea Minuni din truda Zidit-au Golgonooza, Los trudind zidi coloane nalte Și-ngrozitoare Cruguri în cerurile de jos, căci dedesubt 380 Fost-au deschise ceruri noi și-un nou Pămînt dedesubt și înăuntru, Întreit, înăuntrul creierului, înăuntrul inimii, înăuntrul pîntecelor: O Atmosferă Întreita și Sublima, neîntreruptă din lumea lui Urthona, Si totusi Îndoit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Năluca lui Urthona privit-a spăimîntata Nălucile celor ce-s morți: Fiece bărbat făcut far' o pereche, far' o vedere care spre-un centru să se-nchege. Năluca lui Urthona plînse în fața lui Los, zicînd, "Din pricina mea Purcede-această stare-ngrozitoare. Eu am facut să-nceapă cumplită stare-a 405 Despărțirii, si pe-al meu cap întunecat blestemul și pedeapsă Trebuie să cadă de nu se va găsi o cale spre Mîntuire și Răscumpărare. Însă te am pe tine, miraculoasă mea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mine însumi și toată viața-mi din trecut". Enitharmon răspunse: "Îl văd pe Mielul Domnului cum se pogoară 425 Că să-Întîlnească-aceste Spectre ale Morților. Mă tem de-aceea că Morții Veșnice el ne va da, pedeapsa potrivită pentru acestfel De îngrozitori nelegiuiți: Supremă stingere în veșnică durere 214: Viața în veci murind în sufocare și-mpietrire: afară-nchiși Din existența să fim un semn și-o groază tuturor celor ce privesc, 430 Pentru că nimeni să nu facă-n viitor așa cum noi în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
luat-au Soarele arzînd că pară peste Los 30 Și, cu mașinării imense jos rostogolindu-l, siliră sfera Groaznică. Soarele, împurpurîndu-se precum un leu feroce-n lanțuri 224, Se coborî la sonul instrumentelor care-înecară huietul De roți dogite și răcnetele-ngrozitoare a' sălbăticiunilor Ce trăgeau rotile carului Soarelui; și Soarele îl așezară 35 În capiștea lui Urizen să dea lumină-Abisului, Să lumineze-n timp de zi Războiul, s-ascundă tainicele-i raze-n timp de noapte, Fiindcă el ziua și noaptea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în Nourii lui Los. Întinsă peste dealuri stătea Enitharmon; nori și vijelii Întreaga noapte i se zbuciumară-n jurul capului: ziua întreaga ea zbúrdă în Belșug. 75 Dar Los Războiul îl urmează de-i zi sau noapte și peste ea îngrozitoarea luna se rostogolește, Încît atunci cînd Los purta război cu Miazăziua, isi răsfrîngea temute focurile Nemuritorului sau cap spre Miazănoapte, pește plăpînda Enitharmon. Roșii răcnesc furiile fiorosului Orc; negre tunete în jurul lui Los răzbubuie; În flăcări capul său, ca luminosul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Miazăziua, isi răsfrîngea temute focurile Nemuritorului sau cap spre Miazănoapte, pește plăpînda Enitharmon. Roșii răcnesc furiile fiorosului Orc; negre tunete în jurul lui Los răzbubuie; În flăcări capul său, ca luminosul soare văzut prin pîcla ce mărește 80 Discul în viziune-ngrozitoare pentru Ochii muritorilor ce tremura. Și Enitharmon, tremurînd și temîndu-se, rosti cuvintele acestea: Nu cred deloc în tine, și nici în solzii tăi scăpărători; Îmi sînt o groaza pleoapele-ți; și vîlvătaia coamei tale, A solzilor tăi goana mă descumpănesc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Sălașurile să-și clădească; fiindcă Elementele din plin pe lume aduceau Sufletul viu în glorioase chipuri, și fiecare dintre ele ieșeau Naintea fetei sale Sumbre și la picioarele-i se prosternau. 280 Dar în zadar erau vărsate desfătări peste melancolia-ngrozitoare. Pentru desfătul ei calu-și pleca semețul gît și coama-i dalba, Si Leul cel puternic binevoí în gura-i zăbala cea de aur să o poarte, În vreme ce Păunul, care-și întinde razele în zariște, pe vîntul de miresme plin
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
plin a adăstat Să îi aducă fructe-ale-ncîntării dulci de la copacii preabogatelor minuni, 285 Și Vulturul cel cu puternice arípi văpaia cerului în noapte o purta. Petit și subjugat în Moartea Veșnică Zăcut-a Demonul 236, Înfuriat pe disperarea-ntunecoasă, Melancolia-ngrozitoare. Căci pînă-n zări se-ntinse ea prin toate lumile pe care Urizen le străbătu-n călătorie, Si se Alăturắ lui Beula că Polipul 237 de Stîncă 238. 290 Triste văzut-au fiicele lui Beula, și nici n-ar fi putut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Iisus, pe (muntele) Galaad și Hermon, Pe al Contracției Hotar ca să-l creeze pe-Omul cel căzut. Omul Căzut se-ntinse că un leș pe Stîncă jílavă, 5 Scăldat de valuri, spelb, si năpădit de buruieni Ce se mișcau cu-ngrozitoare vise; plutind înalt peste-al sau cap Două nemuritoare înaripate siluete, una stînd la picioarele-i Spre Răsărit, alta la capul său spre-apus, Ale lor áripi se uneau deasupra în Zenit; [dar aveau 10 Alte áripi care le-nveșmîntau trupurile c-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
deși-nfuriați, Nemaistînd drept, desi puternici, atunci lungiți tînjesc 125 După nesăbuita mulțumire, și fetele și le împing nainte, Si se teșesc deasupra, dedesubt, si se întind în lung că fiara. Slăbiți se-ntind peste-a lor putere în haite-ngrozitoare, pîn' ce-ncepe războirea, Sau tainica religie în capiștile lor naintea-altarelor de taină. Și prin nemuritoarea să putere Urizen dădu viață și simțire 130 Tuturor Mașinăriilor sale ale-amăgirii: pentru ca-nverigate lanțuri să poată să pătrundă Nesilite în rîndurile războiului: pentru că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sub 170 Țesuta-i beznă; și-n legi și în himerice religii, De la copacul Tainei începînd, încercuindu-i rădăcina Prin toate ramurile ea se-ntinse, în a lui Orc putere: Nour nedeslușit, fără de chip, în lacrimi de durere ne-ncetat Scăldînd îngrozitoarea Pînză a Religiei; sub greutate îndoindu-se, căzu 175 Din cer în cer, prin toate ochiurile sale, schimbînd Vîrtejurile, Si punînd fiecare Centru-n loc greșit; lihnita pofta și dorința începură S-adune fructul arborelui Tainic, pînă ce Urizen, Șezînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tot ce se putea înfăptui în Starea numită Satan pentru a(-i) izbăvi (pe cei) Din Moartea Veșnică și pentru-a lepăda Satana-n Veci. Sinagoga Creat-o-a (pe Vala) din Rodul copacului lui Urizen 285 Prin arte diavolești, îngrozitoare, nelegiuite, ce nu se pot grăi, Perpetuu-nmugurind în nașteri groaznice De chipuri femeiești, frumoase grație otrăvilor ascunse-n taină Ce dau culoare calpei frumuseți: apoi fost-a ascunsă-n Sînul lui Satan falsă Femeie, ca într-un chivot și-ntr
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
furia să o simt 445 Cînd, așa cum neaua munții îi acoperă, adesea împietrire Acoperă adîncurile, la vasta-i furie mișcîndu-se în stîncă să, Leul și Ursul împietresc; în muntele cel tare tremurînd Ei văd lumină și minunea; răcnind în existență-ngrozitoare, Legați (sînt) cerbul cel sălbatic și cu calul: iată Regele Mîndriei! 450 Adese Ochiul sau țîșnește din Abis intru tărîmurile Veșnicei sale zile, și amintirea se sforțează să-l facă mai îndurător. Apoi plîngînd coboară mînios, silind în furia-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
iar mă voi uita spre dimineață. De unde-i răcnetul acesta de Oameni furioși ce unul altuia sîngele-și beau, Și-s rumeni îmbătați de fumegîndu-l sînge închegat, iar nu de vinul hrănitor?" Veșnicul Om șezu pe Stînci și-astfel strigắ cu-ngrozitoare voce: "O Prințe al Luminii, unde ești? Nu te privesc precum cîndva 125 În cîmpurile-acelea Veșnice, în nori ai dimineții pasînd nainte Cu harfe și cu cîntec cînd înaintea fetei tale cîntă Ahania cea luminoasă Și toți fiii și fiicele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
toamnă, toate soiurile La trîmbița se-adună, si mormăie peste marginile mormîntului și strigă-n 240 Fiorosul vînt în jurul stîncilor și munților ce se înalță plini de gemete. Pe stînci surpate, în aer suspendați prin focuri dinăuntru 316, Multe cortegii-ngrozitoare și multi pe nouri și pe ape, Tati și prieteni, Mame și Prunci, Regi și Războinici, Preoți și Prizonieri înlănțuiți, se întîlniră laolaltă cu o-nfricoșătoare teamă; 245 Și fiecare dintre morți apare-așa precum trăise înainte, Și rămîn toate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Fiii lui Urizen răcnesc. Tatăl lor se ridicắ. Caii cei Veșnici 319 fiind acuma Înhămați, Ei către Urizen strigat-au; se clintiră cerurile la chemarea lor. 310 Mădularele lui Urizen străluciră cu ardoare. Își puse mîna peste Plug320, Prin negura îngrozitoare trase Plugul vremurilor peste-Orașe Și toate Satele lor; peste Munți și toate Văile lor; Peste morminte și peșterile celor morți; Peste Planete 315 Și pește spațiile vide; peste soare și luna, stea și constelație. Apoi Urizen porunci și ei adus
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-au în umbrele Grădinii Valei Unde impresiile Disperării și Nădejdii apururi se însuflețesc În flori, în fructe și în pești, păsări, jivine, nori și ape, Tărîmul îndoielilor și-al umbrelor, al dulcilor iluzii, al ne-ntocmitelor speranțe. 380 Nu mai vedeau îngrozitorul vălmășag al universului în sfărîmare. Nu auzeau, nu vedeau, nu simțeau tot vălmășagu-ngrozitor, Căci după voie rătăceau, năuntru-nchiși, în sfericele simțuri. Și cei de pe-Așternuturi îi văzură, în visele lui Beula, Cum se-odihneau din vastul groaznic seceriș universal
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mi-e ostenit pe patul morții, Căci ale morții buruieni mi-au năpădit în jur mădularele în înghețatele străfunduri. Șed în lăcașul scoicilor și mă jelesc, și tu în nouri ești închisă. 490 Cînd oare vremea Norilor va trece, și-ngrozitoarea noapte a lui Tharmas? Înalță-te, O Enion! Înalță-te și îmi zîmbește peste capu-mi Așa cum peste sterpii munți surîzi și ei se veselesc. Au cînd zîmbi-vei tu la Tharmas, O, tu, care-aduci ziua cea de aur? Înalță-te
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
peste un cîmp de grîne, a sufletelor harmalaie Prin tot noianul, purtate jos de Nouri grei care se leagănă-n căldură toamnei, Astfel vuiește de la un cer la altul, cu glas dogit răcnesc 326 chipurile omenești 565 Sub nouri groși, îngrozitoare fulgere bufnesc și tunete răzbubuie, În valuri cad potopurile cerului peste recolta omenească toată. Atuncea Urizen, șezînd în tihna în luminoasă Miazăzi pe paturi, Strigắ, " S-au Sfîrșit Vremurile!" el tresaltă de bucurie; se înalță voios; de bucurie tresaltă; Își
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
scufundă-n Marile lui Tharmas. Luváh șezu Deasupra pe cerurile luminoase-n pace; Spiritele Oamenilor dedesubt 575 Strigară să fie izbăvite, și spiritul lui Lúvah plînse-asupra Recoltei omenești și-asupra Valei, dulcea rătăcitoare. În suferință recolta omenească unduia, cu gemete îngrozitoare de durere. Universalul Geamăt se nalta; se-ntunecă Omul cel Veșnic. Apoi Urizen se ridicắ și-n mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ce se cască. Ei se scufundă în Stihii; Stihiile nainte îi aruncă Ori mistuie părelnicele chipuri ale lor care-s ca niște umbre. Și totuși ei, desi îndurerați La nebunie, cu încăpăținare strigă, " O lasă-ne să Existăm! căci Astă-ngrozitoare Neființă este mai rea decît dureri ale Eternei Nașteri: 740 Moartea de veci cine s-o-Îndure poate? lasă-ne-n focuri să ne mistuim, În ape sufocîndu-ne, ori destrămîndu-ne-n văzduh, ori în pămînt închiși. Durerile Eternei nașteri mai bune sînt decît
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
el o slobozește-asupra 810 Roților; marile zbuciumate urlă la porunca-i cruntă Și-Învîrtejindu-se cumplit se veselesc în fioroasa tulburare-a roților Întunecatului Urthona. Tunete, Cutremure de Pămînt, Focuri, Potopuri, Se veselesc unul spre altul; glasurile lor cu strășnicie zguduie Abisul, Îngrozitoarele lor chipuri grijă-avînd de morile temute. Era acolo gerul sur, 815 Și palida-i soție, îmbătrînita Neaua; asupra focurilor ei veghează, Clădesc a' lui Urthona Vetre. Natură geme-n beznă Și Oameni sînt sortiți la mohorîtă contemplare-n noapte: Se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o vanitate permanentă. Ne aducem aminte cum a fost gelos pe Harley, asasinat de Guiscard, și cum spunea - spre a se consola - că asasinul confundase desigur un ministru cu altul. Rupând-o cu ipocriziile saloanelor londoneze, a fost văzut - fapt Îngrozitor, de conceput! - afișându-și iubirea cea mai firească pentru o precupeață de portocale, care, probabil, nici nu era drăguță și Își făcea veacul pe sub galeriile Parlamentului 1. În fine, el a inventat chiar deviza dandysmului, nil mirari, a acelor bărbați
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mișcări de revendicare printr-o serie de imagini convenționale: figura celui certat cu legea, a bunului ocnaș, a tâlharului generos. Melodrama Însângerată și romanul negru triumfă. O dată cu Pixérécout și prin cele mai mici eforturi, sunt scoase din adâncuri aceste pofte Îngrozitoare ale sufletului pe care alții și le vor satisface În lagărele de exterminare. Fără Îndoială, aceste opere sunt și o sfidare la adresa societății timpului. Dar, În izvorul său cel mai viu, romantismul sfidează În primul rând legea morală și divină
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
arestați și deportați În gulagurile sovietice. Într-un atare context, marea parte a populației, În iulie 1941, dup... ruperea pactului germano-sovietic, a Întîmpinat armata german... că eliberatoare. Dar și-a revenit repede, Înțelegînd imediat c... Începea a doua ocupație, la fel de Îngrozitoare că cea sovietic.... Anexarea Basarabiei și a Bucovinei Simultan cu acapararea statelor baltice și folosind aceleași metode, URSS a Început În iunie 1940 anexarea Basarabiei și a Bucovinei. Pretextele invocate se asem...nau foarte mult cu cele utilizate pentru Volhynia
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]