8,846 matches
-
florin, Florin Pupăză " Noul Cod rutier, zămislit în mințile înguste ale unor oameni care nu au nicio legătură cu realitățile vieții de zi cu zi a românilor, arată o lipsă profundă de respect pentru cetățenii acestei țări. Să pui amenzi mai mari decât în orice altă țară europeană într-o
Elena Udrea: Statul îşi tratează cetăţenii ca pe posibili infractori by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35030_a_36355]
-
la început. E în Alex Ștefănescu un impuls idealist care, judecat în natura lui adîncă, se manifestă sub cinci forme: prima e chemarea surdă a orizonturilor vagi, simptom tipic al firilor romantice, a căror sete spirituală se sufocă în împrejurimile înguste ale universului școlar. „Au apărut în sufletul meu o dorință de depărtări misterioase, un erotism difuz, o sete de libertate care nu mai încăpeau în spațiul unei săli de clasă.” (p. 70) A doua formă este aversiunea pe care criticul
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
de-al doilea termen. Având (și) formație de clasicist, Andrei Cornea impune cu deosebire prin precizia culturală ieșită din comun. Știe greacă veche, știe latină (superlativul e subînțeles), ceea ce face ca articolele de aici să depășească de la bun început perimetrul îngust și uneori uscat al lingvisticii. Nu legitățile de transformare fonetică fac deliciul acestei cărți. Miezul ei e altundeva: în excelenta orientare conceptuală. Pentru el, evoluția sensurilor are o dimensiune narativă. Conține, în ea însăși, povești (sau chiar, în unele cazuri
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
dincolo de faptul că publicarea de traduceri pare rentabilă pentru editori? Pe lângă imaturitatea pieței de carte, mai pot doar să presupun, deoarece nu am datele necesare, că editorii preferă să mizeze mai mult pe exploatarea intensă a interesului unui public relativ îngust, furnizându-i genuri familiare, decît pe lărgirea publicului prin genuri și segmente editoriale noi. Și ce segment editorial e mai bine încetățenit decît cel reprezentat de literatura străină? Din creația autohtonă lipsește tot ceea ce ține de acele genuri non-fiction care
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
departe strălucite. Acolo unde s-a lăsat condus doar de propriul său gust literar, format prin frecventarea marilor opere ale literaturii universale, Gherea a avut unele intuiții interesante, lansînd formule ce au făcut epocă. Din păcate, prizonier al unei doctrine înguste, criticul a încercat să o aplice ad litteram, iar efectele au fost uneori lamentabile. Dacă teoria sa estetică ar fi putut reprezenta, în absolut, o contrapondere a celei maioresciene, în privința intuiției literare nu există comparație posibilă cu mentorul Junimii. Criticul
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
toată bujorele, Petalele iubirii o răzbat. Și când nu știe ce-ar mai fi să facă, Ezită, stă în ușă, apoi pleacă. IX. Cuprinde miezul nopții străzi și case, Pat larg mi-e pregătit, din care doară O parte foarte-ngustă al meu mas e, Restul lăsând iubirii ce-o să-apară. Nu-s încă stinse lumânări rămase; Acuma o aud cum se strecoară. Flămându-mi ochi făptura-naltă-nhață. Ea vine lângă mine, - o prind în brață. X. Dar iute se desprinde
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
pe punctul de a gusta din trufia omniscienței, cosmosul are grijă să le dea vot de blam: nu numai că disciplina cosmologiei e precară în temelia ei, dar perspectiva că într-o zi își va umple fisurile e tot mai îngustă. Aceasta e ideea cu care rămîi de pe urma volumului lui Richard Panek, al cărui accent drastic nu îngăduie speranțe: universul despre care fizicienii vorbesc cu aer preocupat reprezintă doar patru procente dintr-un edificiu a cărui natură le scapă în cea
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
răspunsurile liturgice. Atingem aici un punct vital, unul din izvoarele de energie ale Europei luptând pentru a rămâne ea însăși: continuitatea spirituală. La câteva sute de metri, într-un colț pitoresc de uliți strâmte, universitatea zidită în 1523, minusculă : ferestruici înguste cu gratii de plumb, ziduri groase, bolți ogivale, bănci zgâriate și înnegrite de vreme. Hamlet ar fi putut spune tot așa de bine: „Horatio, ce vânt te-aduce de la Erfurt?”, cum spune „de la Wittenberg”. Iar la jumătate de oră de
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
navigând spre Liverpool. Și a avut grijă să noteze aceste povești, îndată ce a putut, în jurnalul pe care i-l dăduse Gansevoort - cu paginile lui albe precum neaua fără urme de pași. Stătea sprijinit într-un cot în patul lui îngust, în lucirea caldă a unui felinar cu seu de balenă, făcând observații, încercând să-și amintească ce văzuse și auzise. Includea frânturi de povești, în speranța că aceste frânturi aveau să-i ajute memoria în anii de mai târziu. „În
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
putea altfel (!), și Fanny, pe care Ilderim Rebreanu o fixează chiar de la început, într-un insectar al veninoșilor:„Spirit aventuros, destul de impulsivă și nechibzuită în tinerețe (...) Nu putem spune că erai o frumusețe: scunduță, cu fundul cam mare și umeri înguști, cu părul șaten închis spre negru, fața smeadă și ochii întunecați, aduceai mai degrabă cu o țigăncușă decât cu o tânără aspirantă la gloria scenei teatrale”). Se produc dezvăluiri ce țin de intimitatea acesteia, adevăruri ce nu puteau fi date
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
și a invitat-o la dans. Era Anthony Edwards medicul acelui campus militar, care peste 10 ani va deveni soțul Piei. În 1996 mă aflam cu Pia și Toni (Anthony Edwards) într-un pub aflat pe marginea unuia din drumurile înguste ce străbat Țara Galilor despre care Toni îmi spunea că urmau șoselele romane ce șerpuiau ocolind dealurile majestuoase și singuratece. Din pajiști se înălțau aburi învăluind înălțimile ce se estompau în noapte. Eram singurii oaspeți în camera cu pereții căptușiți cu
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
pe toate. Le-am citit cu emoție. Au fost ca niște pansamente pe răni ce încă nu s-au închis. Între nori și soare, între meciuri de fotbal și Bercea Mondial, gândurile voastre de încurajare și de prietenie, în spațiul îngust în care trăiesc de câteva luni, mi-au încălzit sufletul".
Adrian Năstase, primul mesaj după sporul de pedeapsă by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29046_a_30371]
-
cântă. 126 Muntele visează-n cer Nor ușor să fie, Liber și pribeag Întru veșnicie. 127 Cerneala vărsată Ca să o ascundă bine Au scris cuvântul zi Cu nopțile pline. 125 Pensula supusă pictează Doar un adevăr ciuntit, Să-ncapă pe-ngustul șevalet Ce trebuie slujit. 126 Muntele visează-n cer Nor ușor să fie, Liber și pribeag Întru veșnicie. 127 Cerneala vărsată Ca să o ascundă bine Au scris cuvântul zi Cu nopțile pline. 166 De ce-i atâta cer deasupra? Ca loc
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
ne primise într-o cameră de 16 mp — dormitor, birou și living deopotrivă. Lipit de peretele din fața ușii, se afla un pat mare. La capul lui, o măsuță-noptieră și, în continuare, prelungindu-se pe peretele din stînga ușii, o canapea îngustă pe care puteau sta două persoane. În mijlocul camerei, lipit de picioarele patului, un uriaș fotoliu desfundat, acoperit cu o cuvertură. Sub geam, o masă de lucru, extrem de mică, cu un fotoliu în dreptul ei. Pe peretele din dreapta ușii, biblioteca, cu nu
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
La ceas de bilanț, mă lansez într-o previziune despre iminența debarcării lui Băsescu după îngenuncherea sa de către USL. Chiar dacă în timp, remarcile mele privind președintele au creat animozități la Cotroceni, știu că ura, așa cum spunea Balzac, este viciul sufletelor înguste. Prea înguste pentru un scaun mult prea mare și pentru un mandat mult prea lung, mandat pe care cred că nu va reuși să îl încheie. Priviți-o tot ca pe o previziune", a scris, luni, pe blogul personal, Dan
Previziune sumbră pentru Băsescu: Nu va reuși să-și încheie mandatul. Cine spune by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30070_a_31395]
-
de bilanț, mă lansez într-o previziune despre iminența debarcării lui Băsescu după îngenuncherea sa de către USL. Chiar dacă în timp, remarcile mele privind președintele au creat animozități la Cotroceni, știu că ura, așa cum spunea Balzac, este viciul sufletelor înguste. Prea înguste pentru un scaun mult prea mare și pentru un mandat mult prea lung, mandat pe care cred că nu va reuși să îl încheie. Priviți-o tot ca pe o previziune", a scris, luni, pe blogul personal, Dan Voiculescu. Potrivit
Previziune sumbră pentru Băsescu: Nu va reuși să-și încheie mandatul. Cine spune by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30070_a_31395]
-
adoptă o morgă acuzatoare). Gravă, să zicem, nu e neapărat turnătoria în sine (ar fi putut deveni, dacă ar fi avut urmări mai violente), ci incapacitatea aproape somatică a turnătorului de a problematiza distanța dintre două opțiuni. În optica lui îngustă, ateismul de la care se revendică îl exonerează de orice dilemă morală. Nu-l preocupă „posteritatea” (nu l-a preocupat nici în tinerețe) sau amintirea pe care o va lăsa în urmă, ci, de tot meschin, luxul în care și-ar
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
manșetele pantalonilor, de coate, basca e-o bazaconie terfoasă, nimb bășcălios de înger priponit cu strășnicie pe pămînt. Lectura-i împleticită în franjuri jalnici de plictis: las baltă "cititura" și plec neras, ca din pușcoci, la periferia orașului, pe străzile înguste, în pantă, cu case mici în curți largi, cu femei spălînd laborios rufele colorate strident în lighene generoase, emailate, cu cîini și pisici doborîte de lene în praful mîzgos de lîngă zidurile macerate de ploi la cărămidă, sau pe acoperișurile
Înger la conovăț (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14951_a_16276]
-
pecete de ceară neagră: o mănușă într-o basma de mătase albastră, un căpuț românesc din atlaz negru de suman pentru un călugăr, o pereche de papuci galbeni și tot o pereche de obiele galbene, cinci coți de maiț pestriț îngust, un pahar de lemn, obișnuit la români, și două linguri ce se țin de el. Apoi trei cupe de lemn cu capac, farfurii de lemn, 23 la număr, două perechi de hăț de frîu din bagarie, un bici tătăresc, trei
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
precum și vînătorul de pelicani din Insula Mare a Brăilei ai crede că cel mai bun lucru e libertatea. Pe urmă ai crede că libertatea-i chiar o ușiță spre paradisul pierdut. Dar tu de-atîția ani sapi în tine groapa asta îngustă și nu cunoști vreun răspuns clar la întrebările limpezi. (DIN CÎND ÎN CÎND SE DESCHIDE O PÎINE ȘI PRIN EA BÎIGUIE UMBRA) În rest lumea-i plină de zei tocmiți cu ora pentru umilința noastră și rugăciunea: biată torță plimbată
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
nouă, copleșitoare, de conchistador al cărnii alb-roz-liliachie, îmbelșugată-n țărmuri necunoscute încă, o dorință invincibilă m-a aruncat brusc în aventuri fremătătoare, adînci, delicios de primejdioase. N-am observat inițial că Empampa avea un ochi de sticlă portocalie! Prin pupila îngustă a celuilalt, cel normal, verzui, sufletul mi-a intrat pe veci într-un tunel alunecos, lubrefiat de lacrimi intime, însmîntînite îndelung - spațiu ocular premergător zonelor molcome și fierbinți din dulcele-i creier clocind idei deocamdată de nemărturisit... (final de-a
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16254_a_17579]
-
seamă sub semnul mielului jertfit e-un timp de viață și-o vreme de murit Zăvoare și ninsori se-arată locul dar ceasul se ascunde în care-ar fi sclipirea să-și pogoare nămeții purtători de semne și de duh îngust e timpul și cerurile scunde zăvoarele de jind și de-așteptare încenușează volburi prin văzduh unde-i ninsoarea mieilor - pe când se va'ndura pe frunte să aștearnă uitatele străluminări vibrând ieșirea dintr'un negru vis de iarnă? Tăcerea spartă pedeapsa
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
înapoi, nici înainte- captiv, șansa ta e înotul prin sinele-ți încă liber, grăbește-te, drumurile se bifurcă la nesfârșit, malurile se depărtează împinse de mareea amurgului... Printre lumini... Ții minte văile cu jderi prin care rătăceam mai ieri? Cărări înguste, grote, salturi, fugi... Și gleznele-ți ostatice-ntre rugi... Printre lumini, lumină tu fiind, brațe de rai simțeai cum te cuprind, O clipă ai fi vrut să strigi, stăpână peste liniști și ferigi, te-o auzi cu unda-i vreun
Poeme by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/2471_a_3796]
-
câți kilometri faci pe oră? Viteze & viteji Animalele viteze n-au nevoie de viteze mari decât ca să le-ajungă (prin savană, stepă, junglă, tundră) mai ușor din urmă pe cele mai neviteze, care pasc, ba chiar și scurmă pajiștile (largi/înguste), în savane,-n stepe,-n puste, singuratice, în turmă sau perechi, - și-au mari viteze tocmai fi’ndcă nu-s viteze, fi’nd mai totdeauna treze și cu frica-n sân, mereu, de ghepard, panteră, leu. Vitejia nu e, însă
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
-
va ucide din mers și asupra cui va trimite ca din greșeală duhul atoatemântuitor Poveste de iarnă Nu flori de măceș ci boabe de mătrăgună am cules cu spor toată noaptea din tufărișul viu cu vii rădăcini crescut pe fâșia îngustă dintre ușă și geam simțisem o singură clipă sau poate mai mult de atât cum flutură poalele lunii negre nespus de vesele pe un braț descărnat al asprei cruci cardinale de care se vorbise în neștire la știri o să treacă
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]