2,094 matches
-
râs ca nebunii. Harry se prinse imediat. Anii Îndelungați În care studiase comportamentul animalelor Îi veniră În ajutor. Observație. Analiză. Ipoteză: recunoscuseră Înjurătura americană. Ca toți tinerii, se dădeau În vânt după astfel de cuvinte. Sigur că da. Pasiunea pentru Înjurături făcea parte din structura cromozomială masculină, indiferent de rasă. Acum tot ce trebuia Harry să facă era să le ofere consolidări pozitive Încurajând orice intenție de comportament social care ar putea decurge din acest răspuns al lor și să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
la intersecția a două drumuri. Din moment ce Începând cu ora șase seara nu se mai putea trece dincolo de punctele de control, nu mai aveau ce trafic să urmărească. Odată ajuns acolo, Harry trebui să se Îmbărbăteze și să repete figura cu Înjurăturile În fața noului public, doi polițiști mai mari În grad. După multe discuții vesele, Harry scoase un teanc de bancnote și Întrebă dacă poate Închiria o mașină. —Taxi? Întrebă el cu prefăcută inocență de parcă ai fi putut chema un taxi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vreun șarpe sau altceva, o să atace Întâi bățul sau o să se dea la o parte. Ceilalți Începură să caute pe jos bețe pe măsură, inclusiv Dwight. Astfel echipați, o luară din loc. La fiecare câteva minute, se auzeau țipete sau Înjurături semn că unul dintre ei găsise o creatură dezgustătoare agățată de cracul pantalonului. Pată Neagră venea și-l Îndepărta pe intrus. — Cum e locul unde mergem? Întrebă Bennie. E un sat? Nu sat, mai mic. Mai mic decât un sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
multe de făcut și putea câștiga câțiva gologani, o masă pe zi și să împartă o rulotă cu o familie de pitici. În mijlocul podiumului, Coradino, cu chip de iguană, domina auditoriul cu imaginația și pe circari cu uitături rele și înjurături strivite între dinți. Era mic, slab și negricios, cu privirile sleite de viață nomadă, arătând a om care nu va sfârși în patul lui, pentru simplul motiv că nu-l are. Printre dinții putrezi și înnegriți de tabac, incisivul avea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
că e dictatură? Asta ce e? Rahat cu prune?”, spune el într-un mod ceva mai elevat în articolul său, de-ți vine să-ți dea lacrimile de admirație, cum poate el să reziste eroic aerului tare și veninos ale înjurăturilor, ba încă să dea și replica. Este înduioșător în asemenea momente să-i observi fața, care de obicei este de culoarea care-i place popii, cum se îmbujorează ca la fata mare, privită prea intens la șezătoare, fiindcă în asemenea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
chiar și Odolgan, înaintară pe mal, ducându-se până în păpuriș, și sloboziră, la rândul lor, un nor de săgeți, fără să-și atingă însă ținta, ajunsă de acum prea departe. Ambarcațiunea rapidă se îndepărta pe marea oglindă a apei. Printre înjurături, Geremar împungea și chinuia calul, cu privirea țintă spre fugari. Balamber, în schimb, își luă un ton resemnat și constată cu răceală: — Acum nu-i mai prindem. Să-i lăsăm în voia sorții. 20 Cântecul îndepărtat al unui cocoș îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de încheieturi, căutând să se elibereze, și atunci Maliban, care între timp adusese caii împreună cu Vitalius, îi trecu în spate, îl înșfăcă zdravăn de brațe și i le imobiliză la spate. Metronius îl pălmui iarăși, poruncindu-i cu putere, printre înjurături, să spună adevărul, că era mai bine pentru el. Cu toate acestea, bagaudul, care sângera pe nas și avea o buză crăpată, continuă să strige, cu suflul ce-i mai rămăsese: — Nu știu, vă spun! Jur că nu știu! Sebastianus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zăriră turnul la nu mai mult de o sută de pași. Era multă mișcare acolo. Circa douăzeci de oameni, dintre care unii, cu părul bond și purtând scuturile și armurile în solzi tipice pentru războinicii lui Sangiban, se luptau, printre înjurături și zăngănit de săbii, alții erau deja a pământ, iar alții încă se agitau înfrigurați în fața camerei de gardă a turnului, unde se afla marea roată dințată ce comanda podul mobil. între timp, un grup de alani se muncea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
multe de făcut și putea câștiga câțiva gologani, o masă pe zi și să împartă o rulotă cu o familie de pitici. În mijlocul podiumului, Coradino, cu chip de iguană, domina auditoriul cu imaginația și pe circari cu uitături rele și înjurături strivite între dinți. Era mic, slab și negricios, cu privirile sleite de viață nomadă, arătând a om care nu va sfârși în patul lui, pentru simplul motiv că nu-l are. Printre dinții putrezi și înnegriți de tabac, incisivul avea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
așteaptă ca tu să începi să-l placi, or el e personajul principal. În frumosul lui dialog cu infirmiera tu vezi o convertire. Ar fi trebuit să fie o povestire religioasă, dar e puritană. Simt că tu îi cenzurezi toate înjurăturile «La dracu’!»Asta mi se pare deplasat. Ce e altceva decât o formă minoră de rugăciune, când el sau Les sau oricine altcineva trimite totul la dracu’? Nu cred că Dumnezeu e conștient de vreo formă de blasfemie. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
și nu-i așa, spuse Extraterestrul, privind meditativ pe geam. Se Întunecase de mult. Satul căzuse În letargie. Din când În când, se mai auzea lătrând, ici-colo, câte un câine sau se auzeau voci groase de bărbați Îndemnându-și cu Înjurături vitele să intre În grajd. O lună imensă atârna deasupra satului, poleind acoperișurile cu o lumină rece, Îndepărtată. - La noi, continuă el, e, Într-un fel, invers decît la voi. În sensul că moartea nu vine chiar așa, din senin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe podea, dorind să găsească una neîncepută. Dar unde s-o găsești? Tot ce a fost s-a dus. Berea au băut-o salahorii, iar ce n-au băut au dosit În buzunare și au plecat acasă. Ippolit trase câteva Înjurături, apoi se potoli. În cele din urmă, Își potoli setea trăgând o dușcă zdravănă de spirt Royal. Altă transpirație, alt chin. Stomacul dădea și el semne de revoltă, iar gâtlejul Îi era parcă dat cu glaspapir. Ippolit avea Însă experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nopții - Balaurul și Cap de mort se curățară, fiind nevoiți să iasă din joc. Spre deosebire de zilele precedente, nici chiar doctorul nu se putea considera prea norocos, pierduse peste o sută cincizeci de mii...! Toată figura lui era puternic congestionată, debitând Înjurături la adresa nimănui. Fără să vrea, Tony Pavone privi cu teamă la yatagane, făcându-și socoteala de felul cum va trebui să acționeze În caz de urgență...! Iar Doctorul pierdea, pierdea, necontenit. Atunci când avea zarurile și urma să le arunce pe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Nu se poate... De necrezut... Domnule inginer, arătați groaznic - ce s’a Întâmplat...!?” „Dacă nu mă Înșel, am fost grav intoxicat cu pește...!” - răspunse Tony Pavone bâlbâindu-se destul de pronunțat. „Cum a fost posibil...!?” - strigă Nando furios, adresînd cârciumarilor câteva Înjurături. „Ar trebui, dați pe mâna poliției!!” „Nu te neăji prietene, peștele a fost viu când l’am cumpărat. Împreună cu Carla l’am pregătit. Curios nu...?” Nando evident contrariat, câteva secunde rămase mut de uimire. Reuși totuși să articuleze. „Bine, bine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Laboranta Îl privi prelung ca În final să-i facă observație. „Dumneata ai impresie greșită. Aici nu ne aflăm la „iarmaroc”...? „Am zis, zece zile! Bună ziua...”mai făcu ea dispărând În interiorul laboratorului, Închizând ușa zgomotos...! Nervos Nando Îi adresă câteva Înjurături În timp ce bolnavul resemnat, Încercă sa-și calmeze prietenul. „S’o lăsăm baltă, dragul meu...! Am alergat o Întreagă zi, timp În care puteam muri de câteva ori!! Dacă totuși, nu am reușit să mor ei bine - mă voi strădui să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Cu două-trei ore În urmă, un coleg de afaceri de aici, din bursa neagră, mi-a oferit un preț asemănător. Dacă nu mă Înșel, chiar mai mare...” Bișnițarul se făcu negru de mânie, mult mai negru decât era, debitând unele Înjurături aprige, folosind Întreg arsenalul de cuvinte țigănești, exclamând. „Să n’ai Încredere În orcine domnule, aceștia sunt bișnițari de mâna doua care umblă cu tot felul de șmecherii la derută, de la care te poți aștepta la te miri ce, nenorociții
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Huzum...!” „Îmi pare rău, a părăsit incinta instituției cu două ore În urmă...!!” „Bine, bine...Nu v’a lăsat vorbă să-mi dați drumul să plec acasă...??” „În caz contrar, mai erați aici...?” Tony Pavone izbugni Într’un potop de Înjurături la adresa celor doi netrebnici care desigur nu ajută la nimic. Peste alte două ore apăru un gardian care-l conduse Într’o cameră goală, trăgând zgomotos zăvorul. Aici avea să-și petreacă noaptea. Încăperea era slab luminată, cu o pardoseală
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cursul unei săptămâni...?” “Apsolut. Unii delegați veneau aproape zilnic ridicând diferite materiale. Pe unii reușisem chiar să-i memorez...” “Foarte bine...!” - aprecie anchetatorul. Cercetă mai multe file a registrului și cum nu reuși să găsească ce Îl interesa, debită o Înjurătură. Acum fi-i atentă și gândeștete bine. Numele de Tony Pavone, Îți spune ceva...?” “E trecut În registru...?” “Acestai necazul...!” mârâi el dezamăgit. Am răscolit filă cu filă În urmă cu un an de zile. Excrocul, a știut să lucreze
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îi administră câteva bastoane de cauciuc, urlând. „Ce bă, te crezi la măta acasă...?” Tony Pavone simți o durere În capul pieptului În timp ce ochii i se Împăienjeniră de furie. Procedeul de primire al noilor deținuți, era dincolo de orice Închipuire...! Iar Înjurăturile, loviturile cu pumnii și bastoanele de cauciuc lovea la Întâmplare, numai din dorința de-a lovi, de a-și bate joc de noii veniți...! Cu un deosebit efort, Tony Pavone reuși să adune ce mai putea aduna din rămășițele de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și amar de pielea voastră, ticăloșilor...!” Așa zisa baie fiind repede terminată, arestații fură Încolonați În pielea goală de-a lungul unui coridor la capătul căruia În spatele unei tejghele improvizate doi Liberi distribuia echipamentul de Închisoare , gratificând pe fiecare cu Înjurături care În pușcărie constituia echivalentul, Bine ai venit...! Alți doi Liberi imediat, Îi dirijară cu țipete și lovituri Într-o cameră alăturată desigur neâncălzită și unde era mai frig decât afară unde termometrul coborâse atingând limita celor -30 grade Celsius
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
rândul celor care deja au condamnări de executat și de multe ori chiar din rândurile celor În curs de judecată. Acești Liberi, se bucurau de Încrederea gardienilor având puterea de-a dispune după bunul său plac de disciplina deținuților administrând Înjurături și bătaie. Au fost numeroase cazuri când Liberul șef de cameră, În special la Închisoarea de tristă amintire Pitești, un anumit deținut care se numea Țurcanu, aplica pedepse cumplite celui căzut În disgrație. Nefericitul, era așezat În mijlocul camerei fiind forțat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ceremonial deosebit. Pentru Început, tuna și fulgera lovind cu pumnii În cine se nimerea, apoi simula un atac aerian, obligând deținuții să se ascundă pe sub paturi, prin colțurile camerei lungiți pe burtă Într-o Învălmășeală de groază. Mai debita câteva Înjurături din cele Învățate recent În Închisoare după care ordona relaxare, nimeni nu avea voie să se miște ori să vorbească. Socotindu-i Înfricoșati În suficientă măsură, Șeful de cameră Însfârșit, sub privirile flămânde a deținuților se apucă să pregătească sferturile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu evidente crampe stomacale În timp ce diaria se dezlănțui cu teribile pocnituri emanând un miros axfisiant ce-i provocă pe ce-i care fumau cocoțați pe fereastră și În alte poziții nu tocmai confortabile să-l gratifice cu tot felul de Înjurături și insulte unele mai grosolane, mai sofistificate decât celelalte...! Nimeni nu bănuia Însă, nefericitul a doua zi va fi numit Șeful lor de cameră ca la două zile să fie avansat În funcție, fiind numit brigadier cu Puteri nelimitate asupra
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
timp, bărbatul bolnavei mă Întreabă dacă cunosc jocul de șah și cum am răspuns afirmativ, am jucat o partidă pe care am câștigat-o apoi a doua Însușită la fel și observând Încruntarea, mai mult nervositatea și În mod special Înjurăturile ce rivalizau cu cele țigănești,am cedat În favoarea lui. Am mers la el acasă mai mult de două săptămâni, timp În care mă aștepta cu tabla de șah desfăcută iar eu jucând teatru pentru ai-i câștig bunăvoința, pierdeam partidele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de drepți, odată cu ceilalți, ne-am orânduit Înghesuiți pe cimentul umed și În poziție pe dungă Într-o așa manieră Încăt nu te puteai mișca fără a deranja pe ce-i ce erau Înghsuiți În spate și În fața ta,riscând Înjurături și pumni pe unde se nimerea. În dimineața următoare,nu se numărau arestații, ne Încolonam la ușă cu un castron În mână unde un gardian cu un polonic ne turna În castron terci de mălai, ce era totuși fierbinte și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]