2,199 matches
-
Nu te speria, ușile sunt încuiate. Pearl, nu crezi că ar trebui să telefonăm la poliției În nici un caz. Sunt probabil musafiri ai doamnei McCaffrey. Am impresia că sunt niște oameni îngrozitori. Pearl, să aprindem toate luminile! Casa asta mă înspăimântă. Preferam de o mie de ori să locuim la Londra. Urăsc locul ăsta! Presimt că cineva o să încerce să intre în casă. — Foarte bine. Fetele alergară din cameră în cameră, aprinzând toate luminile. Stai, în dormitorul meu să lăsăm lămpile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ai văzut cumva pe George? A, bună Diane, l-ai văzut cumva pe George? E aici? întrebă Diane și, pe dată, dispăru printre tufișuri. E ca un șoricel speriat, comentă Nesta. Mă apucă scârba când văd o femeie atât de înspăimântată de un bărbat. Valerie trecu mai departe, căutând, suferind. Tom își spuse: „Nu mă pot duce să bat la ușă. N-or să-mi dea drumul înăuntru și am să apar ca un caraghios în ochii tuturor. E o rușine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să fii atât de supărată... Nu sunt supărată, sunt furioasă la culme... Bine, ești furioasă la culme, dar nu fi furioasă pe mine, nu eu am făcut-o, sunt absolut nevinovat... Ești... ești îngrozitor... exact așa cum spune toată lumea... pleacă... mă înspăimânți... Ultimele două cuvinte rostite de Hattie au fost imprudente. Emoțiile lui George când se strecurase în casă prin pivnița de cărbuni erau amestecate și printre ele se infiltra și teama - un excitant amalgam de neliniște și de bucurie sinistră, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nu-și figurase cum va decurge întâlnirea. Așadar, urma să aibă loc o discuție, poate că o ceartă, o înfruntare de inteligențe? Acest aspect îi schimbase pe loc tempo-ul, stimulându-i gândirea, strategia intelectuală. Dar cuvintele lui Hattie „mă înspăimânți“ au constituit semnalul declanșării unui nou curent de emoții, mai clar definite, o nevoie subită, inexorabilă, nu de a strânge fata în brațe, ci de a o zdrobi, așa cum o fiară puternică zdrobește un animal firav, dorința de a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să încerce să o vadă pe Hattie, pentru că într-un colțișor al minții lui înnebunite știa că-i promisese lui John Robert să n-o facă; și, în orice caz, se temea ca nu cumva să afle John Robert. Era înspăimântat de represaliile acestuia. Joi, însă, era mult mai puțin convins că promisese ceva și mult mai puțin speriat. După încercarea ratată de a telefona, ar fi vrut să dea o fugă până la Papuc, dar nu îndrăznea. Dacă s-ar pomeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
masă un teanc de hârtie de scris și un stilou. Până și aceste mărturii îi apărură lui Tom ca semne ale unui loc peste care trecuse un neașteptat dezastru, pustiindu-l. Se reîntoarse în hol. Tăcerea continuă începea să-l înspăimânte. Bocăni ușor cu picioarele în podea, apoi strigă „Hello!“ Apoi din nou: „Hello! E Tom McCaffrey!“. Tăcere. Deschise ușa de la intrare și o reînchise cu zgomot, pe urmă o redeschise și, de astă-dată, observând soneria în lumina venită din hol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să încerc să transpun în cuvinte imaginea unor lucruri imposibile și inefabile, și tocmai de asta nu vreau să prelungesc discuția... e atâta durere... — Nu suferi, te rog, nu pot îndura să te văd suferind, încercă să nu suferi... — Te înspăimânt, îți provoc repulsie fizică. — Nu! — Ieri te-am înspăimântat... ieri, sau când a fost... am pierdut noțiunea timpului. — Ieri a fost de mult de tot. Să știi că nu-mi inspiri simțămintele de care ai vorbit. Eu am cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
imposibile și inefabile, și tocmai de asta nu vreau să prelungesc discuția... e atâta durere... — Nu suferi, te rog, nu pot îndura să te văd suferind, încercă să nu suferi... — Te înspăimânt, îți provoc repulsie fizică. — Nu! — Ieri te-am înspăimântat... ieri, sau când a fost... am pierdut noțiunea timpului. — Ieri a fost de mult de tot. Să știi că nu-mi inspiri simțămintele de care ai vorbit. Eu am cu totul alte senzații... simt... simt că te-am descoperit. — Vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îndepărtat și noi forme de solidaritate în prezentul trăit cu o intensitate turbată. Acestea sunt paradoxurile legăturii sociale postmoderne. Căci, cu riscul de a displăcea acestor patroane apărătoare ale unui contract social oarecum expirat, și care țipă ca niște virgine înspăimântate în fața moravurilor sălbatice ale triburilor contemporane, da, este într-adevăr o legătură socială. Dar aceste manifestări nu au nimic proiectiv, deși sunt absolut prospective. Aceste moduri de a fi și de a gândi, anomice, mimetice, emoționale, localiste, pe scurt, tribale
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
doi termeni, o legătură (liant) socială mai punctuală, tributară clipei și cu referire la instinct. O legătură primordială, într-un fel. Pentru care individul nu contează, în timp ce comunitatea este valorizată. Să lăsăm critica facilă și stigmatizantă a comunitarismului fetelor bătrâne înspăimântate despre care vorbeam. Ele acoperă pagini întregi în aceste buletine parohiale care au urmat presei libere și curajoase. Să le lăsăm să se lamenteze! Avem lucruri mai bune de făcut: să reflectăm la noile și, printr-o serie de aspecte
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
irită sînt aparențele generale și exterioare. Originalitatea, iată marea sperietoare. Fără voia noastră sîntem mai mult sau mai puțin niște animale rutiniere, care se încăpățînează să treacă pe aceeași potecă pe care am mai trecut. Și orice drum nou ne înspăimîntă"23. Zece ani mai tîrziu, cu ocazia Expozițiilor anuale organizate la Paris, Zola realizează un nou "profil" al publicului de muzeu: "Se poate calcula că în perioada în care va rămîne deschisă, expoziția va fi vizitată de 400.000 persoane
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
s-a băgat repede sub țolul de pe laiță, gemând din greu. Rusul, un zdrahon cam pe măsura lui Toaibă, cu Naganul bălăbănindu-i se la șold, a intrat țanțoș în curte, urmat îndeaproape de Hadarag, care își rotea privirea cam înspăimântată prin curte. În cele din urmă, și-a oprit-o întrebătoare asupra Marandei, care a clătinat ușor din cap a „nu”. Răspunsul lui Hadarag a fost un clipit apăsat, ceea ce ar fi însemnat „am înțeles”. Rusul s-a dus glonț
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
întâmplă, sau să fie un dușman îndârjit al principelui, pentru a-ți rămâne credincios. Dar, pentru a spune lucrurile pe scurt, susțin că acela care uneltește cunoaște numai teamă, grijă de a păstra secretul, frica neîncetată de pedeapsă, care îl înspăimântă; în schimb, principele are de partea lui autoritatea deplină a principatului, legile, mijloacele de apărare ale prietenilor și ale statului, care îl păzesc, astfel că, dacă adăugăm la toate aceste lucruri și simpatia poporului, nu este cu putință ca cineva
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
să tămîieze în Templul Domnului. 10. În ceasul tămîierii, toată mulțimea norodului se ruga afară. 11. Atunci un înger al Domnului s-a arătat lui Zaharia, și a stat în picioare la dreapta altarului pentru tămîiere. 12. Zaharia s-a înspăimîntat, cînd l-a văzut; și l-a apucat frica. 13. Dar îngerul i-a zis: "Nu te teme, Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevastă-ta Elisaveta îți va naște un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan. 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
muntele Amoriților pe care ni-l dă Domnul, Dumnezeul nostru. 21. Iată că Domnul, Dumnezeul tău îți pune țara înainte; suie-te, ia-o în stăpînire, cum ți-a spus Domnul Dumnezeul părinților tăi, nu te teme, și nu te înspăimînta." 22. Voi v-ați apropiat cu toții de mine, și ați zis: "Să trimitem niște oameni înaintea noastră, ca să iscodească țara, și să ne aducă răspuns cu privire la drumul pe care ne vom sui în ea și asupra cetăților în care vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Poporul acela este un popor mai mare și mai înalt la statură decît noi; cetățile sunt mari și întărite pînă la cer; ba încă, am văzut acolo și copii de ai lui Anac." 29. Eu v-am zis: "Nu vă înspăimîntați și nu vă fie frică de ei. 30. Domnul, Dumnezeul vostru, care merge înaintea voastră, se va lupta El însuși pentru voi potrivit cu tot ce a făcut pentru voi sub ochii voștri în Egipt." 31. Apoi în pustie, ai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Domnul Dumnezeul tău, tuturor popoarelor de care te temi. 20. Domnul, Dumnezeul tău, va trimite chiar și viespi bondărești împotriva lor pînă la deplina nimicire a celor ce vor scăpa și se vor ascunde de tine. 21. Să nu te înspăimînți de ei; căci Domnul, Dumnezeul tău, este în mijlocul tău, Dumnezeul cel mare și înfricoșat. 22. Și Domnul, Dumnezeul tău, va izgoni încetul cu încetul aceste neamuri dinaintea ta: nu le vei putea nimici îndată, ca să nu se înmulțească fiarele cîmpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Egiptului, este cu tine. 2. La apropierea luptei, preotul să vină și să vorbească poporului. 3. Să le spună: "Ascultă, Israele! Voi astăzi sunteți aproape de luptă împotriva vrăjmașilor voștri. Să nu vi se tulbure inima, fiți fără teamă, nu vă înspăimîntați, nu vă îngroziți înaintea lor. 4. Căci Domnul, Dumnezeul vostru, merge cu voi, ca să bată pe vrăjmașii voștri, ca să vă mîntuiască. 5. Mai marii oștirii să vorbească apoi poporului și să zică: Cine a zidit o casă nouă, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
și țării lor, pe care i-a nimicit. 5. Domnul vi le va da în mînă și le veți face după poruncile pe care vi le-am dat. 6. Întăriți-vă și îmbărbătați-vă; nu vă temeți și nu vă înspăimîntați de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, va merge El însuși cu tine, nu te va părăsi și nu te va lăsa." 7. Moise a chemat pe Iosua, și i-a zis în fața întregului Israel: "Întărește-te și îmbărbătează-te. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Și mam apucat să răscolesc arhive, alături de Ion N. Oprea (el lucrând la o monografie gigant Vaslui, în trei volume), și să construiesc din documente și mărturisiri o mică istoriei a Curseștiului. Se poartă acum moda monografiilor, scriitorii s-au înspăimântat că locurile lor de baștină vor rămâne în uitare și generațiile viitoare vor afla despre trecutul țării doar sinteze seci în interpretarea comenzilor politice ale vremii. Că bine zicea marele Nicolae Iorga: Istoria României va fi completă când fiecare cătun
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
la originea răului. Parcă îi și aud perorînd: "Un om nevinovat nu pleacă noaptea fugind fără nici o noimă. Dacă s-ar întoarce, ar face-o numai închipuindu-și că nu sânt probe împotriva ei. Dar singură s-a trădat". ― Mă înspăimînți, profesore, mă silești să mă simt chiar vinovată, zise Eleonora rămânând câteva clipe pe gânduri... Și pe urmă să presupunem că ea și-a omorât într-adevăr soțul. Recunosc că, dacă aș fi judecător, mi-ar fi foarte greu să
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
și crimă. Acest om, vreau să spun, a fost animat de cele mai bune intenții. Ce i se poate reproșa la urma urmei? Faptul că n-a acceptat să se umilească? Și că a ținut să creadă în adevăr? Că, înspăimîntat de frică, a mai găsit încă resurse să se; împotrivească fricii? Acuzata i-a imputat că nu-l interesa ce se va întîmpla cu copiii lui. Ei bine, nu-i adevărat. Rog curtea să consulte cu atenție dosarul și nu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ochii. Dar ea îmi pârlise numai sprâncenele. "Trebuie să fie un îmblînzitor", mi-am zis, și mă așteptam să-l văd scoțând din sân o cobră. Tocmai trecea un nor în dreptul lunii. "Așteaptă, cu siguranță, să reapară luna ca să mă înspăimînte", m-am gândit. Când norul a trecut, mi-am dat seama că avea tatuată pe braț o cobră, dar că la sân strângea o mangustă. Cu o mână ținea torța, iar cu cealaltă strângea la piept mangusta care mârâia acum
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
făcu un viraj brusc. Din cauza șoselei stropite cu apă mașina derapă și se izbi de un pom. Nu știu ce s-a mai întîmplat. M-am trezit în spital, uluită, îngrijorată. Nu-mi păsa de piciorul fracturat, nu mă dureau rănile! Mă înspăimîntam de tine, de Alexa, de scandal. Cum îmi imaginasem despărțirea noastră și cum avea să se petreacă în realitate! De unde socoteam că te voi copleși de dispreț, eu am fost cea disprețuită și a trebuit să părăsesc casa. Nu m-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
25. Vine prăpădul! Ei caută scăpare, dar scăpare nu-i! 26. Vine nenorocire peste nenorocire, zvon după zvon. Ei cer vedenii proorocilor, dar preoții nu mai cunosc Legea, și bătrînii nu mai pot da sfaturi. 27. Împăratul jelește, voievodul se înspăimîntă, și mîinile poporului țării tremură. Le voi face după umbletele lor, îi voi judeca după cuviință, și vor ști că Eu sunt Domnul." $8 1. În al șaselea an, în ziua a cincea a lunii a șasea, pe cînd ședeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]