36,299 matches
-
halou de ceață; mai cu seamă nu ar fi explicitat participarea/neparticiparea afectivă a foarte tânărului publicist, la contradictorii situații, așa cum le consemnează, la senectute, un mădular al bisericii. Pentru că evul istoric este acela al sugrumării democrației în România, mai întâi prin dictatura regală din 1938, apoi prin cea legionară, cea antonesciană, în fine. Tradiționalist ca structură, om de dreapta, profund creștin și neînregimentat politic, memorialsitul va înfățișa, de la distanță sau de foarte aproape, împrejurări destul de cunoscute nouă - cel puțin celor
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
inclusiv spiritul european, unei judecăți critice). "Regimul comunist - explică Vitalie Ciobanu - a inventat o nouă formă de compromitere a valorilor: "iubirea" stridentă, omagierea hipertrofiată, provenită din folosirea unor personalități de marcă ale culturii la întărirea suporturilor ideologice ale Puterii. Mai întâi sub ceaușism, apoi în hibridul politic și social care l-a moștenit, inclusiv în independenta de țara și de idealurile lui Eminescu Basarabie (fenomenul ar merita o examinare separată), ceea ce sporește și mai mult grotescul delirului festivist orchestrat an de
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
iată direcția de evoluție a poeziei Constanței Buzea. Acordînd celor două concepte o semnificație creatoare, în înțelesul că ambele sînt ipostaze ale eului liric productiv, apte în egală măsură de marca diferențială pe care o numim originalitate, să arătăm, mai întîi, că în cazul altor cunoscuți barzi ai generației '60 situația e inversă. Ioan Alexandru a renunțat la frenezia sa dionisiacă inițială, clocot individualist anarhic, în favoarea unui discurs liturgic, de largă audiență ortodoxă, coroborat cu o evocare instituțională a vieții ecleziastice
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
Elisabeta, soția schizofrenică a lui Horia, personaj realmente memorabil, ființă cu o sexualitate aberantă, predispusă unor stări de transă, asemănătoare cu acelea ale marilor mistici și vizionari: "(...) cu cele mai firești și pure mișcări începu să se dezbrace, aruncându-și întâi bluza subțire de mătase care, fiind și foarte ușoară, dar și datorită unui fenomen miraculos, antigravitațional, în loc să cadă, începu să plutească în jur ca un patrafir evanescent, fluturat de boala duhului într-un zbor lin al începuturilor fără prihană. Aceeași
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
În discursul său, George Vulturescu pornește de la sine spre a se întoarce la sine, circular. Poetica sa inconfortabilă e una a modelării textului de către ființă. Așa cum lichidul ia forma paharului ce-l conține, verbul amar devine una cu eul: "Mai întîi albul paginii/ apoi ceața ei prin care orbecăiești/ centimetru cu centimetru înghețînd/ în jurul tău pînă cînd totul/ devine o banchiză pe care aluneci/ care alunecă/ trăgînd după tine/ năruind cu sine catapeteasma nopții// Evul mediu dăinuie în văgăunile verbului/ știu
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
Mircea Mihăieș O țară în care paginile întâi ale ziarelor sunt ținute zile în șir de șut-golul fotbalistului Mutu este, orice s-ar zice, o țară debordând de trăiri metafizice! Că ele traduc multele goluri din bugetul de stat și din cel al cetățeanului, virând spre sublim ditamai
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
Camil Petrescu de Lovinescu în volumul al doilea din Memorii, cel ce a iscat cunoscuta replică iritată intitulată Domnul Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile. Trei amendamente importante se cer menționate în această schiță de portret creionată de Carianopol. Mai întîi e de observat că nu e adevărat că marele prozator și dramaturg n-ar fi frecventat cafeneaua literară. O frecventa. E știut că, în fiecare dimineață, lua micul dejun la Capșa, (ouă moi la pahar, unt, șuncă, cornuri și un
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
și cucoane certărețe trec zilnic una pe lîngă cealaltă. Dacă nu bagi bine de seamă, te poți nimeri în trenul care duce la Hogwarts, școala de scamatorii, în loc să ajungi la Manchester. Fantasticul, o spune Rowling, pe-nțelesul tuturor, dar mai întîi de toate pe cel al copiilor, e pretutindeni. Ajunge să mijești ochii, să tragi aer în piept, să-ți astupi urechile și-ai intrat în lumea lui Harry Potter. Teoria lui Todorov, a cărămizii din zid, nu mai e valabilă
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
familie săracă, el a fost trimis ucenic la un unchi care era sculptor, deoarece părinții nu-i puteau asigura întreținerea într-o școală de retor; dar, în scurtă vreme el s-a rebelat și a obținut trimiterea la școală, mai întîi în regiunea natală, apoi în Ionia, posibil în final la Antiohia, important centru intelectual al Imperiului Roman. Greaca nu era limba lui maternă. După încheierea studiilor el ține conferințe în Grecia, Macedonia și Italia; ceva mai tîrziu s-a așezat
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
creație, cu alte cuvinte, despre acel aer de epocă definitoriu pentru temele și pentru stilistica operelor datorate unei comunități de vîrstă. Noi am numi paradigmă acest aer comun. Abandonarea principiului biologic, de către formaliștii ruși, modifică radical înțelegerea conceptului lui Thibaudet. întîi, biograficul (anii de naștere și de moarte ai autorilor, anul debutului sau al "vîrfului" operei) nu mai joacă decît un rol secundar. în al doilea rînd, succesiunea generațiilor nu mai este liniară: paradigma nouă există deja de o bucată de
Generație literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17385_a_18710]
-
avîntul ideologului depășește confortabil anvergura esteticianului. Compozițiile sale cu țărani, muncitori, pescari și alte categorii socio-umane, selectate de pe versantul obscur al existenței, se împart în două mari categorii, susținute în mod tacit prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi, este vorba de o descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-o retorică sămănătoristă de tip liric și grigorescianizează festiv, însă ceva mai bolovănos (Țărănci lîngă troiță, 1910
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
de propagandă și de polemică în diferitele etape ale bătăliei dintre tradiționaliști și moderniști, dintre autohtoniști și occidentaliști, dintre adepții statului național (în variantele sale) și adepții democrației liberale. Dacă publicistica face începutul, poezia îi urmează. în două feluri. Mai întîi, prin acea parte a ei (Doina, de exemplu, dar atîtea altele, îndefinitiv) care, în mod direct, putea sluji unor vederi politice sau ideologice. E sigur că redactorii de la Porunca vremii reproduceau, lîngă titlul revistei, două versuri din Doină ("Cine-au
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
Tzigara-Samurcaș sînt scrise tîrziu, în 1948-1952, cînd toate ale lui se prăbușiseră și el nu era decît un nostalgic pensionar. Calități expresive, în ciuda afirmațiilor editorilor (dl. Ioan Șerb și Florica Șerb). Sînt, dimpotrivă, terne, interesul cîștigîndu-l prin ceea ce relatează. Mai întîi, în acest al doilea volum, memoriile evocă atmosfera de la Palatul Regal, pe vremea regelui Carol I, pe care îl prezintă drept "prea generosul meu protector". Și cum era secretarul particular al reginei Elisabeta, spiritistă ca preocupare, aceasta l-a rugat
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
ascuns al realității. Deci, nici un semn al vremii nu îl mai poate controla sau eventual, domoli. Această lipsă de domoleală a spiritului face aventura cunoașterii să treacă drept erezie și poetul inventează capcane semantice pentru starea de liniște, el fiind întîi om și apoi, în poezie, zeu păstrător de sensuri. Textul singurătății ține de o operare în mod clar textualistă asupra conceptului de poeticitate în critica și istoria literară. Reluînd aplicația asupra textelor, poetul decodează planul cultural și înțelege să-și
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
Vinicius își cunoaște limitele propriei experimentări în domeniul poetic așa cum un ins cultural fin, nu-și salută iubita dacă o vede singură, după atîta timp singură, pe stradă. Timpul distrugerii este timpul limită al banului, care perturbă liniștea scriitorului poet, întîi de toate cîntăreț al nefericirii și mizeriei sufletești a omului în general. Glasul cutremurător de trist al acestui Prometeu parodiat răsună în lirica temei alese: instituirea unei alte morale: "desprins din cordonul ombilical al iubirii/ pentru tine reînvăț să privesc
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
modele alternative preferabile denumirile de domenii de cercetare de tipul slavistica, germanistica, balcanistica - sau indologie, balcanologie etc. Pentru studiile despre română, termeni mai adecvați ar fi fost deci romanistica sau, eventual, (deși e mai greoi) românologie. Trebuie să remarcam mai întîi că, în ciuda criticii lingvistice, Romanica s-a menținut timp de peste trei decenii; apoi, ca în ciuda persistentei sale, cuvîntul nu s-a normalizat, părînd azi la fel de "nefericit" că la început. Desigur, ambele fete ale situației se explică prin circulația limitată, de
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
interveni în imperiul țărilor din estul Europei, subjugate sovieticilor, din 1944-1945, cu acordul marilor puteri (SUA, Anglia) occidentale. Ceea ce comunica autorul în însemnările sale din 1954-1955, completate cu acele completări ("remember") din anii nouăzeci este nespus de interesant. Interesant, mai întîi, pentru că ne dezvăluie preocupările unui tînăr cărturar în vremuri vrăjmașe. Lecturile sale statornice, în cele mai variate - am mai spus-o - domenii ale umanioarelor sînt instructive și pilduitoare. Și e o lectură cu sistema, petrecută în biblioteca (cu precădere la
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Goethe, interzicînd, cu bătaia fermă a unui creion în masă, a celor mai nevinovate șușoteli). Apoi semnificativă și, încă o dată, de un mare interes documentar pentru cunoașterea epocii e lumea mediilor frecventate de autor. Și nu neglijez a relata, mai întîi, cum se cuvine, întîlnirile cu Blaga și sentimentele încercate, atunci, de marele poet și filosof. Prin 1954-1955 Blaga era măgulit că i s-a încredințat traducerea Faust, semn că autoritățile comuniste îl iau în seamă, acordîndu-i atenție ("totuși au nevoie
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
și posibilitatea de a descifra din mers mecanismele fripturismului politic - cu frenezia înscrierilor, a simpatiilor brusc dobîndite, a pilelor și alte asemenea, pe care PNȚCD-ul în opoziție n-avea cum să le cunoască practic. Participarea la reforma, ca vioară întîi vizibilă. Dar poate cel mai consistent cîștig - guvernarea în timp de criză. Ar fi putut PNȚCD să iasă de la guvernare și să intre în opoziție după căderea guvernului Ciorbea? Fără doar și poate! Iar pentru partid această opțiune, care ar
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
a trecut aproape neobservat de către mediile care manifestă, altminteri, atîta slăbiciune în fața avalanșei zilnice de anecdotica și de fabulație măruntă. În fața unei atît de ciudate lipse de reacție nu există nici o scuză acceptabilă, dar există mai multe explicații plauzibile. Mai întîi, aniversarea lui Barbu Brezianu, desi spectaculoasă că bilanț, nu a avut nimic din aerul acela festivist și muzeistic al sărbătoririlor de rutină care mobilizează vocile în adevărate coruri și înăbușă evenimentul într-o retorica, de cele mai multe ori, suficientă sieși, abstractă
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
culoare, de un cultivat farmec jazzistic bine structurat pe parcursul evoluției simfonic concertante. Fapt rar întâmplat în viața noastră de concert, la distanță de doar câteva luni, pianistul Csiky Boldizsàr jr. reia Concertul în fă diez minor de Alexandr Scriabin, mai întâi la Radio, apoi la Filarmonica bucureșteana; o face conciliind sentimentul romantic al comunicării cu introspecția calmă, revelatoare a unor nebănuite zone de muzică, de spiritualitate. Referindu-mă la oaspeții sosiți de peste hotare, nu exagerez afirmând că evoluția pianistului Andrei Vieru
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
Univers, 1998, traducere Radu Paraschivescu) este dacă limbajul funcționează la fel ori diferit în român și, respectiv, în poezie; în consecință, daca este posibilă o critică verbală a românului de tipul analizelor de text din poezie. Răspunsul autorului englez este, întîi, că n-avem nici un motiv de a discrimina lingvistic între român și poezie, si, apoi, ca o critică verbală este tot asa de legitimă în cazul românului, ca și în acela al poeziei. În linii mari, sînt de acord cu
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
să nu uit, dramaturgiei)? Nu e sigur deloc. Însă, oricum, neuitatul meu prieten Petru Creția a ținut să lase scris legatul sau de cunoștințe și opinii, care reprezintă un adevărat tezaur, posibil și necesar de valorificat cîndva. Să spun mai întîi că autorul acestui testament reabilitează termenul de eminescolog, tratat, cu dreptate, în deriziune de Călinescu, restituindu-i partea de reală științificitate care îi revine propunîndu-l și impunîndu-l în locul altuia mai fericit. Iar dacă un perfect cărturar de statura regretatului Petru
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
cu proza franceză pînă la popoarele cu o tradiție literară mai redusă. Sfătuit, așadar, de marele Cutreierător al Cărții Oltului, mă dusesem și eu în Valea Jiului să văd, să mă conving... Oricît de puțin s-ar crede, după ce dădusem mai întîi o raita prin preajmă minelor, începusem să-i admir pe indivizii "cu mutre negre" și cu mersul lor legănat de marinari ai marilor geologice de dedesubt. În prima zi, după amiază, văzusem o pereche, un bărbat și-o femeie, soț
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
tradiționale ale poeziei nipone, Constantin Severin trece dincolo de limitele teoretice și poietice ale acesteia. Poemele lui sunt exerciții postmoderne pe teme clasice și prind în forme lapidare imagini, înduioșări, tresăriri, încântări. Din cele nouă poeme am să mă opresc, mai întâi asupra celor două scrise în colaborare cu Șerban Codrin, și el un poet dedicat poiețicii japoneze. Acestea, Turnul astrologilor și Stâncă în spațiu sunt adevărate bijuterii lirice și merită reținute de orice amator de poezie românească. Tipicul cere că unul
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]