3,269 matches
-
N'Gai Loon pufni dezaprobator din buze. - Hai să fim serioși! Nu există un asemenea mecanism. Nici clonele și nici voi nu ați intrat în contact cu băștinașii. Dacă se petrec într-adevăr schimbări, dacă apariția tânărului ăsta nu e întîmplătoare, atunci aceste evenimente trebuie să fi fost declanșate de cu totul altceva, încheie Maestrul pe un ton hotărât. - Da, N'Gai Loon are dreptate, interveni și Kasser. Trebuie să fi fost altceva, fiindcă e greu de crezut că războaiele noastre
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o întrebă Scrooge pe fată. Frumușică fată! Foarte frumușică 329. În prima scenă, Scrooge abia dacă ar fi fost capabil de o asemenea emoție. Cum, totuși, Scrooge a devenit mai uman, cititorul are ocazia de a cunoaște gîndurile și sentimentele întîmplătoare, însă cu atît mai umane ale lui Scrooge. Acest lucru este deosebit de evident atunci cînd noul Scrooge este îndemnat să facă următoarea observație, total nepotrivită cu Scrooge cel de pînă atunci, la vederea curcanului, un specimen cu adevărat splendid pe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
două. Vom vedea că specia "socialism", competitivă în mediul tipografic în care își optimizează șansele de supraviețuire, nu se mai poate reproduce în afara acestuia: compartimentul audiovizual îi este fatal. Bineînțeles, există fenomene de reciclare și de aclimatizare, unele conștiente, altele întîmplătoare. Albina domestică, vrabia, sturzul, originare din Europa, s-au adaptat foarte bine în America. Calvinismul, de asemenea; marxismul, în schimb, deloc. Dogmele creștine nu au "prins" pe teren budist și se exportă mai puțin bine în Africa neagră decît credința
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
este o eroare. Mediat de sentimente, de emoții, conflictul este prezent și nu este mai puțin conflict, chiar dacă diferă de cel specific relațiilor comerciale, de exemplu. Spre deosebire de comunitățile care învăluie persoana în totalitatea sa, relațiile sociale locale prietenoase dar esențialmente întâmplătoare generează ceea ce se numește comunitatea obligației limitate. Cartierele moderne includ doar dimensiunea domestică a familiei viața de familie și serviciile necesare. Această modalitate de identificare a comunității la nivel local dar cu asociații întâmplătoare redefinește comunitatea dacă ne raportăm la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
relațiile sociale locale prietenoase dar esențialmente întâmplătoare generează ceea ce se numește comunitatea obligației limitate. Cartierele moderne includ doar dimensiunea domestică a familiei viața de familie și serviciile necesare. Această modalitate de identificare a comunității la nivel local dar cu asociații întâmplătoare redefinește comunitatea dacă ne raportăm la înțelesul istoric și popular. La noi, Tudor Vianu formulează următoarea lege: "raportul dintre importanța tradiției și cantitatea grupului social este invers proporțional" (Vianu, 1998: 253). Fără îndoială, tradiția este mai puternică la sat decât
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în fiecare dintre cele două argumente considerate în mod separat. În societatea americană indivizii sunt relativ disociați și separați unii de alții sau, mai bine, sunt continuu separați unii de alții, continuu în mișcare, deseori în mișcare solitară și aparent întâmplătoare. Aceasta oferă imaginea unei societăți profund "neașezate". Există în primul rând o mobilitate geografică. Se pare că americanii își schimbă rezidența mai des decât orice alt popor în istorie, fiind vorba desigur de migrație voluntară. Sentimentul locului trebuie să fie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nuanțat și mai policrom: este cel oferit de studiul de caz a două comunități rurale din județul Sibiu, satul Tălmăcel, din Mărginimea Sibiului și satul Ludoș din zona Ocna-Miercurea, județul Sibiu. Cele două comunități nu au fost alese în mod întâmplător, ci în urma unei analize atente, astfel încât să prezinte o serie de diferențe de ordin economic, social, cultural și religios. Motivul acestei alegeri a fost realizarea unor comparații și posibilitatea formulării unor ipoteze care să aibă ca variabile independente aceste diferențe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ruralul în general și realitatea socială a două sate românești din Transilvania. Încep așadar lucrarea de față cu un capitol dedicat celor două sate, nucleul în jurul căruia se organizează întregul material. Aceste două comunități nu au fost alese în mod întâmplător. Ele întruchipează două imagini diferite ale satului românesc actual și prezintă o serie de diferențe de natură economică, istorică, demografică, socială. Motivul acestei alegeri a două comunități ce se plasează la poluri opuse din mai multe puncte de vedere, este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ideea apare și în literatura de specialitate: mentalitatea populară se reflectă în tipul de case și de curți și în toate celelalte elemente legate de construirea unei case (Budiș, 1996). Curtea are și ea o formă care nu este niciodată întâmplătoare. "Curtea este expresia economică a regiunii" considera Romulus Vuia, extinzând termenul de "curte" la întreaga gospodărie (Budiș, 1992). Reședința este, ca în toate zonele rurale ale României, virilocală (Ciobănel, 1995) Tendința în Transilvania a fost aceea a organizării gospodăriei cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
bacterii. Gunoiul de grajd poate fi stocat sub diferite condiții cu asigurarea accesului aerului atmosferic și în particular a oxigenului. O abordare foarte comună constă în depozitarea gunoiului într-o singură grămadă cu speranța obținerii unor rezultate corespunzătoare. Această depozitare întîmplătoare poate conduce la obținerea de produși variați și înregistrarea unor pierderi semnificative de nutrienți, în special în urma levigării. Gunoiul de grajd care este colectat și depozitat sub condiții controlate, departe de așezarea și expunerea la intemperii a grămezii poate fi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
obțină sau oricum măsurătoarea să fie deliberat orientată în sensul dorit; astfel de situații apar datorită utilizării datelor ca elemente de influențare a electoratului în procesul de comunicare politică, mai ales în campaniile electorale. 2. erorile neintenționate care pot fi întâmplătoare sau sistematice și care apar datorită numărului sau ordinii întrebărilor în chestionar, modului în care sunt formulate întrebările, modului în care sunt construite sau postcodificate răspunsurile sau efectiv datorită construcției grafice a chestionarului. 3. erori indirecte mediate de operatorii de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și derivă din probabilitatea de distribuție în eșantion. În teoria eșantionării într-o populație finită, variabila este aleatoare numai din cauza regulii de selecție. În practică, putem utiliza ambele metode fiind posibilă "inferența pe bază de model". Fie X o variabilă întâmplătoare, atunci: În eșantionarea pe o populație finită, vom utiliza aproape întotdeauna formulări discrete ale unei valori așteptate. Vom scrie , media, deși de obicei vom renunța la indice, cu excepția cazurilor când nu este clar la ce variabilă întâmplătoare se referă. Exemplu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
X o variabilă întâmplătoare, atunci: În eșantionarea pe o populație finită, vom utiliza aproape întotdeauna formulări discrete ale unei valori așteptate. Vom scrie , media, deși de obicei vom renunța la indice, cu excepția cazurilor când nu este clar la ce variabilă întâmplătoare se referă. Exemplu: Ne interesează să estimăm în medie, numărul de ouă depuse de păsări în fiecare cuib dintr-un grup de cuiburi. Fie X = numărul de ouă dintr-un cuib, unde X = 0,1,2,3,4 ouă. Scrieți
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
x) = = 0(0,1) + 1(0.2) + 2(0,4) + 3(0,2) + 4(0,1) = 2 Operatorul pentru valorile teoretice poate fi generalizat pentru orice funcție h(x) astfel: O operație pentru valorile teoretice este și varianța unei variabile întâmplătoare unde h(x) = (X E(X)) de mai sus. Pentru exemplul nostru de mai sus, Var(X) = (0-2) (0.1) + (1-2) (0.2) + (2-2) (0.4) + (3-2) (0.2) + (4-2) (0.1) = 1.2 Acum să considerăm o distribuție bivariată
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tabelului. Putem calcula valorile teoretice atât pentru X cât și pentru X E(X) = 0.20, la fel ca înainte și E(X) = 1(0.27) + 2(0.73) = 1.73. Putem calcula în același mod varianțele pentru fiecare variabilă întâmplătoare astfel: Var(X) = 1.2 și Var(X) = (1-1.73) (0.27) + (2-1.73) (0.73) = 0.1971. Covarianța măsoară dependența lineară dintre două variabile întâmplătoare: Cov= Ar trebui să observați și să verificați că Cov(X,X) = Cov(X
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2(0.73) = 1.73. Putem calcula în același mod varianțele pentru fiecare variabilă întâmplătoare astfel: Var(X) = 1.2 și Var(X) = (1-1.73) (0.27) + (2-1.73) (0.73) = 0.1971. Covarianța măsoară dependența lineară dintre două variabile întâmplătoare: Cov= Ar trebui să observați și să verificați că Cov(X,X) = Cov(X,X) și Cov(X,X) = Var(X). Dacă cele două variabile întâmplătoare sunt independente, atunci Cov(X,X) = 0. Reciproca nu este întotdeauna valabilă. Pentru distribuția
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
27) + (2-1.73) (0.73) = 0.1971. Covarianța măsoară dependența lineară dintre două variabile întâmplătoare: Cov= Ar trebui să observați și să verificați că Cov(X,X) = Cov(X,X) și Cov(X,X) = Var(X). Dacă cele două variabile întâmplătoare sunt independente, atunci Cov(X,X) = 0. Reciproca nu este întotdeauna valabilă. Pentru distribuția bivariată, Cov(X,X) = (0-2)(1-1.73)(0.06)+(0-2)(2-1.73)(0.04)+...+(4-2)(2-1.73)(0.10) = 0.21 Corelația Pearson este o metodă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Corelația Pearson este o metodă standardizată pentru a reprezenta dependența lineară dintre două variabile. Este definită astfel și va lua tot timpul valori între -1 și 1. Pentru exemplul de mai sus Ne vor interesa combinațiile și multiplii de variabile întâmplătoare. Fie X1 și X2 și a și b constante scalare, atunci E(aX+bX) = aE(X)+bE(X) = a+b Generalizat arată astfel Pentru varianțe putem arăta că Var(aX+bX) = aVar(X)+bVar(X)+(2ab)Cov(X,X) și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de pe hartă, anchetatorul selectează unitățile urmând traiectorii și reguli predeterminate. Într-o localitate pot fi parcurse toate străzile, reținând locuințele care se află la intervalul K (D. Sandu, 1992, 194). Eșantionarea sistematică folosește aceleași formule ca cele utilizate în eșantionarea întâmplătoare simplă pentru a estima populația medie, totală și proporțională. 3.6.3.Eșantionarea stratificată Pentru îmbunătățirea calității eșantioanelor construite se pot utiliza, în afară de listele ce cuprind unitățile populației de referință, și alte informații cunoscute apriori despre populația de referință. Utilizarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
enunțată în forma sa cea mai concentrată, și ar trebui să fie testabilă. 7.4.1. Ipotezele nule Ipotezele nule (numite și "ipotezele lipsei de diferență") afirmă că diferențele statistice sau relațiile care trebuie analizate se datorează întâmplării sau erorii întâmplătoare. Ipoteza nulă (Ho) este alternativa logică la ipoteza cercetării (H1). De exemplu, ipoteza "se consumă mai multă bere acasă decât la local" are alternativa sa logică (ipoteza nulă) "consumul de bere nu are legătură cu locul consumului". În realitate, rareori
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
respingerii ipotezei nule (sau acceptării ipotezei cercetării). Stabilirea nivelului de semnificație depinde de mărimea erorii pe care cercetătorii sunt dispuși să o accepte (adăugată la ceilalți factori specifici studiului respectiv). Dacă diferența dintre două grupuri este ridicată probabil datorită variațiilor întâmplătoare, spunem că nu există o diferență semnificativă între acestea. Pe de alta parte, dacă diferența dintre grupuri nu este probabil scoasă în evidență de variația întâmplătoare a scorurilor, spunem că semnificația statistică a diferenței dintre scoruri este reală. Prin convenție
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
factori specifici studiului respectiv). Dacă diferența dintre două grupuri este ridicată probabil datorită variațiilor întâmplătoare, spunem că nu există o diferență semnificativă între acestea. Pe de alta parte, dacă diferența dintre grupuri nu este probabil scoasă în evidență de variația întâmplătoare a scorurilor, spunem că semnificația statistică a diferenței dintre scoruri este reală. Prin convenție, în mod obișnuit se folosește 5% nivel de încredere (cunoscut și ca alfa-nivel). Dacă există o probabilitate de 5% (0,05) ca diferența dintre grupuri să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din grupa 2 este datorată întâmplării. Media respondenților 2, 5, 8, 11 din grupa 1 este 46, iar media pentru respondenții 14, 15, 20, 21 din aceeași grupă este 42. Această diferență dintre cele două medii este datorată șansei, variației întâmplătoare. Diferă chiar pentru ambele subgrupe provenite din aceeași populație, dacă le raportăm la media grupei. Problema este alta: este diferența dintre grupa nr.1 și grupa nr.2, de asemenea, datorată unei variații întâmplătoare? Dacă diferența dintre mediile grupelor 1
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
două medii este datorată șansei, variației întâmplătoare. Diferă chiar pentru ambele subgrupe provenite din aceeași populație, dacă le raportăm la media grupei. Problema este alta: este diferența dintre grupa nr.1 și grupa nr.2, de asemenea, datorată unei variații întâmplătoare? Dacă diferența dintre mediile grupelor 1 și 2 este rezultatul șansei, atunci grupele 1 și 2 sunt eșantioane din aceeași populație ca și în cazul respondenților 2-11 și 14-21 din grupa 1, care este eșantion al unei populații. Pentru a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să tragem concluzia că nu sunt din aceeași populație și provin din populații separate. În cazul testelor de semnificație a diferențelor ne uităm după diferențe între seturile de scoruri și le comparăm cu variația în scorurile în care apar variații întâmplătoare. Dacă o variație întâmplătoare a produs diferența dintre grupuri, spunem că diferența nu este semnificativă, ceea ce înseamnă că diferența se datorează unor variații întâmplătoare. Trebuie să constatăm că diferența dintre grupuri nu este reală sau nu este statistic semnificativă și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]