1,219 matches
-
anunțat că fata plecase împreună cu o verișoară a ei să facă plajă la marginea orașului, într-un loc special amenajat, numit Bașcov. Biță și Mircea, desigur, au pornit într-acolo mânați de un subit elan, ignorând căldura care parcă se întețise. La Bașcov însă, nici pomeneală de Mioara, puștiul îi dusese cu preșul. Ba mai mult, așa cum nu se prea întâmpla, țărmul nisipos al Dunării era pustiu la ora aceea - ca și cum vipia îi alungase pe toți amatorii de plajă, silindu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ascundeam în spatele casei și le aprindeam, unul după altul, mă uitam cu ochii cât cepele, fericit, la flacăra mică și nu mă mai săturam. Asta e cea mai grozavă treabă pentru mine, să văd cum se aprinde și cum se-ntețește focu. Asta-mi place mie nambăroan pe lume - să dau foc, să privesc cum arde, aș aprinde chibrituri întruna, și-n somn, dac-aș putea... Spaniolu și Pușcărie au râs: ce drăcovenii puteau să-i treacă prin tărtăcuță lu Gămălie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pe frunte zgomotos și a adormit cu capu pe masă. Cei trei s-au cărat mulțumiți: au avut și ei o dată milă - nu l-au tâlhărit pe neamț, prea se purtase salon cu ei!... Au ieșit în ploaia care se întețise parcă, în loc să slăbească. I-au tras o înjurătură ploii. Oricum li se rupea de ploaia blestemată din Serenite, n-o mai simțeau, nu mai simțeau frigu și umezeala, băutura înghițită în cantități industriale le băgase foc în sânge, n-aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
În curînd s-a lăsat o beznă ca-n nucă și Încă nu Întîlniserăm nici măcar un semn de civilizație. Mai grav, nu aveam nici apă cu care să ne facem de mîncare sau să ne fierbem un mate. Frigul se Întețea; climatul deșertic și altitudinea la care ajunseserăm ne cam Încolțiseră. Eram incredibil de epuizați. Am hotărît să ne Întindem pur și simplu păturile pe jos și să dormim pînă În zori. Luna nu se vedea, iar noaptea era foarte Întunecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
parapeți, garguie ce ne examinau tulburător și o oaste de monștri fabuloși care păreau că stau de pază, protejînd liniștea personajelor mitice care precis că locuiau prin zonă. Burnița slabă care de ceva vreme ne tot spăla fețele s-a Întețit și s-a transformat Într-o ploaie torențială puternică. Șoferul a strigat după „doctorii argentinieni“, invitîndu-ne În cabina lui, care reprezenta cel mai mare confort posibil În acele părți. Imediat ne-am Împrietenit cu un profesor de școală generală din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de fier. Printre tovarășii de celulă se aflau însă de data aceasta și doi „spanioli“: Petrică R. și Nicu E., pe care îi știam din vedere. Bineînțeles că toți trei eram incognito. Acum, că eram „vindecat“, ședințele de anchetă se întețiră. În chip logic, am continuat să folosesc principiul il faut toujours nier... În afară de „omul meu“, cel care mă denunțase, era necesară măcar încă o declarație care să mă implice. Mi s-au prezentat într-adevăr două declarații în care eram
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
exemplare din ultima carte apărută a lui Emil Cioran, pe care doamna Marieta Sadova tocmai le adusese de la Paris, unul din ele fiind destinat în mod expres lui Noica. Pe de altă parte, venirile în capitală ale lui Dinu se întețiseră în ultima vreme și fiecare din ele se lăsa cu o întrunire mondeno-filozofică, când la unul, când la altul din acoliți. Se pare că ultima din aceste întruniri ajunse la cunoștința Securității, care operă o serie întreagă de arestări. Fusese
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
repetat acum cu mine. Eram însă deja exersată în storsul creierilor, căutând să aflu cum aveau să-mi întindă capcana la următorul interogatoriu, în următoarea zi de lucru, la următorul colț de stradă. știam prea bine că frica ce-ți întețește privireași fuga buimacă din cap lasă mult în urmă toate cuvintele de care dispui în vorbire ca și în scris - și totuși, după moartea a doi dintre prietenii mei, tot am pus pe hârtie ceva. Ca și odinioară când păzeam
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
combine. Erau oameni ce fuseseră împușcați ori sfâșiați de câini - deseori și una, și alta. Pe Dunăre pluteau ciozvârte de cadavre, cei ce fugeau erau vânați cu șalupe și sfârtecați de elicea lor. și totuși, dorința de a fugi sporea,întețindu-se până la a deveni o isterie a fugii. Căci scârba de viața cotidiană, urâtul ce-l copleșea pe om în fața existenței lipsite de valoare se transformau subit într-o psihoză a speranței - speranța în viața ce-o puteai dobândi doar
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
dimensiunea granulelor obținute prin râșnirea boabelor de porumb. Așa s-a întâmplat și acum. Gata, Leu! Gata! Pân-aici! Acum întoarce-te acasă! Așa! Bravo! A înțeles și a dispărut în vâltoarea amețitoare, continuându-și goana prin crivățul care se întețea și făcea tot mai grea înaintarea prin stratul de zăpadă. Vântul rece și tăios căuta cu perseverență părțile mai puțin protejate ale corpului, lovindu-le fără milă. Mama avea în picioare niște șoșoni uzați, care se umpluseră de zăpadă. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
am nicio putere. Vă rog să uitați cele întâmplate și vă asigur, doamnă, că asemenea scene nu vor mai avea loc niciodată. Vă mulțumesc, domnule doctor. Doamnă, vă recomand ca în această seară să rămâneți aici, deoarece viscolul s-a întețit, suflă din ce în ce mai puternic iar vizibilitatea a scăzut foarte mult. Sfatul meu este să nu riscați aventurându-vă pe o asemenea vreme. Domnule doctor, vă mulțumesc din inimă. Vă voi fi recunoscătoare toată viața pentru binele pe care mi l-ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
era chip să intri fără cheie, de zăpada pe care vântoasele o aduseseră până aici. Au cărat împreună multe brațe de lemne, să fie din belșug, în fața cabanei din cele se aflau depozitate chiar într-o latură a acesteia, au întețit un foc din lemn de jnepeni oblu pe prispa cabanei și numai după aceea a dispărut în oceanul de zăpadă al muntelui ca să se întoarcă vreodată, așa cum a promis, cu cheia. Clipele petrecute cu tânărul ei mire acolo sub creasta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
limpezească și să-și orânduiască ideile ce urma să le transmită colegilor, elevilor și părinților prezenți la evenimentul sărbătorit. La intrarea pe aleea ce străbate bătrânul și frumosul parc din fața școlii, emoțiile i s-au accentuat și inima și-a întețit bătăile. Impunătoarea clădire a Școlii Normale „V. Lupu” își scălda fațada în lumina soarelui de mijloc de septembrie și se răsfrângea pe chipurile tinere și frumoase ale copiilor și adolescenților. Așezate într-o ordine strict stabilită, clasele de elevi, avându
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
-i brăzdează obrazul, stingerea luminii din ochii săi altădată expresivi și sclipitori, curbarea tot mai accentuată a spatelui, proeminența pomeților și a oaselor mâinilor i-au scofâlcit înfățișarea. Bucurii? Din ce în ce mai puține și mai palide. Inima-i îmbătrânită și obosită își întețește bătăile atunci când vine câte o scrisoare din îndepărtatele așezări ale globului, de la nepoți. La telefon nu prea se înțelege cu strănepoții, pentru că aceia dintre ei care au văzut lumina zilei pe meleaguri străine abia dacă au învățat câteva cuvinte din
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mai crescut, mergeam singuri și în fiecare an tot mai departe de casă iar când reveneam acasă eram uzi la picioare, cu ghetele înghețate și cu țurțuri de gheață la pantaloni, de la genunchi în jos. Aventurile de iarnă s-au întețit când la un crăciun am primit fiecare, adică eu și Siegfried câte o pereche de schiuri. Atunci am devenit teribiliști. Asta a fost la crăciunul din clasa a V-a. Și azi când îmi amintesc pe unde am schiat și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
iarăși lucrarea, până la alegerea lui Paul al IV-lea. Apoi, din cauza caniculei și a mulțimii lucrurilor de făcut, a fost mereu plin de treburi până pe 21 septembrie, când începu să fie vorba să mă trimită în Spania. Atunci, mi-am întețit stăruința ca Părintele să împlinească făgăduința pe care mi-a făcut-o. Mi-a dat așadar o întâlnire pe 22 septembrie dimineața, la Turnul Roșu3. Când am terminat liturghia, m-am înfățișat la el ca să-l întreb la ce oră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
uitat la radiografii, apoi m-a chemat și mi-a arătat: Vezi, cu timpul au apărut niște creșteri osoase, care te supără. Asta e evoluția normală a unor astfel de operații. Acum mergi binișor, dar, cu timpul, durerile se vor înteți. Ca să scapi de ele iei trei-patru aspirine pe zi, dar tot operația e mai bună. Îți fac o operație de artroplastie și-ți garantez că-n două-trei luni ești din nou la uzină. Vin mai spre toamnă. Cum vrei. Cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ți-am mai vorbit, unde a avut loc verificarea. Peste 100 de verificați în sală. Las la o parte emoția ascuțită pe care o simțeam în pântece, greutatea ficatului care-mi trăgea tot corpul spre dreapta și zbuciumul ce-mi întețea bătăile inimii și pulsul, de parcă ar fi fost lovituri de ciocan. În sfârșit, chiar la urmă, numele meu: „Exclusă din partid, din cauza originii ei moșierești și fiindcă are o fată la Paris, plecată când în țară începuse deja minunata înflorire
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care l am pus în locul noptierei și pe care stă acum radioul; măsuța am așezat-o în colț, în spatele ușii, iar deasupra ei e oglinda de cristal din baie, cea cu ramă de nuc. Eram încântată! Văzând că cearta se întețește, el a adus pur și simplu în camera mea, cu mari eforturi, cele două fotolii galbene și unul din cele două fotolii „Timișoara“, cel pe care mi-l rezervai întotdeauna la ședințele „Sburătorul“, și camera a căpătat un aer bogat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
s-au dat podurile de pomană iar când s-a ajuns la biserică s-a citit ultima evanghelie. Când preotul și dascălii au cântat, cu glasuri înalte și tânguitoare , tristul tropar, „veșnica ei pomenire”, plânsul celor de față s-a întețit, nici măcar bărbații mai tari de fire nu s-au putut stăpâni. După încheierea slujbei, preotul a vorbit, cu frumoase cuvinte, despre cea care a fost o femeie la locul ei și credincioasă. A urmat unul din cele mai triste momente
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
gândul acolo - aud ciocănituri în ușă, dar credeam - în vis - că cineva ciocănea la ușa unui londonez - vecin cu mine - pentru ca el, vecinul meu din vis să plece undeva și mă întrebam de ce vecinul nu răspunde? Când ciocăniturile s-au întețit, m-am trezit și am constatat că se ciocănește în ușa mea din Paris... M-am trezit, scuzându-mi reacția întârziată, datorită faptului că m-am întors de la Londra, din visul meu... Ore întregi mi-a relatat despre ce văzuse
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
exemplu, din fondurile alocate pentru achiziționarea de mobilier se cheltuise doar o treime pe piesele stil "Azilul de noapte" pe care le-am găsit.) Deci, pentru 1999 mi-am propus, și în documentele înaintate MAE și în practică, să ne întețim eforturile în toate domeniile și să schimbăm tot ce se cere și se poate schimba la capitolul lucrări de reamenajare, dotare, mobilier, autoturisme, solicitând pentru aceste obiective și alocarea sumelor necesare. Având în vedere actele teroriste din diferite capitale ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Kissinger despre politica de destindere? Dr. Kissinger nu a z)bovit niciodat) prea mult pentru a-i face domnului Eban o prezentare complet) a acestei politici. Oamenii Îi adreseaz) permanent mesaje, iar dr. Kissinger se eschiveaz) Întotdeauna. Ploaia s-a Întețit; iarnă a sosit pe nesimțite. Am oare vreun mijloc de transport? Nu g)șesți cu nici un chip un taxi. Adunându-și ziarele, Eban se ridic) și se ofer) s) m) duc) el. Mașină Îl așteapt). P)r)sim Knessetul pe la
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
simplu și elegant“ - cum ar fi spus un comentator de șah despre o mutare corespunzătoare pe tablă). Locuiam Într-o vilă discretă pe care o prietenă generoasă, contesa Sofia Panin, ne-o pusese la dispoziție. În anumite nopți, când se Întețeau zvonurile despre apropierea unor asasini, bărbații familiei făceau cu rândul de pază. Umbrele zvelte ale frunzelor de leandru se mișcau cu prudență În adierea brizei marine de-a lungul unui zid palid, de parcă ar fi arătat spre ceva, făcând paradă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ea, bolnava familiei, depășind cu toate acestea vârsta la care a murit mama. În după-amiaza zilei de luni, 17 septembrie, i s-a făcut rău. A simțit dureri în partea stângă a pieptului și în spate, dureri care s-au întețit. Unchiul a chemat un doctor, care a opinat că bolnava trebuie neapărat internată. Bolnava însă s-a opus, a vrut să moară acasă. O injecție i-a mai potolit durerile, numai pentru un timp însă. I se recomandase să stea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]