3,412 matches
-
altul, totul este refolosit cu grijă - actori, recuzită, costume. În toate piesele lui S. evenimentele model își dezvăluie și fața gravă, și pe cea ilară, ludică. Nu se face nicăieri un secret din faptul că geneze sau distrugeri ale lumii, întemeieri sau căderi de imperii, toate sunt înseriabile, confundându-se, la limită, cu cărțile în care sunt narate și care, la rândul lor, se repetă una pe alta. Ideea este subliniată în recitativul sibilinic la intrarea în scenă a Luptătorului pe
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
În Basarabia, potrivit cu Împrejurările noastre deosebite”. În acest scop, „noi trebuie să ne alăturăm Întregii societăți rusești pentru a cere recunoașterea prin lege, pentru toți cetățenii Împărăției deopotrivă, fără osebire de națiune și religie, a libertăților politice și individuale (omenești) [...], Întemeierea unui adevărat regim constituțional și democratic” <ref id="83">83 Basarabia, nr. 12 din 1906. </ref>. Se preconiza naționalizarea domeniilor mănăstirilor Închinate și trecerea lor sub jurisdicția Consiliului Provincial Superior, constituindu-se astfel Fondul Cultural Național. Pământul Fondului urma să
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
o perioadă deosebit de sensibilă prin vulnerabilitatea ei extrem de mare. c) Grupa de vârstă cuprinsă între 21...30 ani prezintă următoarele caracteristici: stabilizarea personalității și a conduitelor, interese psiho-biologice și psiho-sociale legate de intrarea individului în viața socială, în activitatea profesională, întemeierea familiei proprii, desfășurarea unei activități regulate profesionale. Acestei perioade îi sunt caracteristice următoarele tipuri de tulburări psihice: stări conflictuale, dificultăți de adaptare competitivă, eșecuri cu efecte psihotraumatizante, nevroze, stări reactive, toxicomanii, conduite deviante, psihoze endogene. d) Grupa de vârstă cuprinsă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Teoria generală a curriculumului educațional: o abordare diacronică și hermeneutică a întemeierii ca știință teleologică Cuprinstc " Cuprins" Precizare propedeutică 11 Introducere. Aventura epistemologică a unui concept exotic 15 Cacophony of voices 15 Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumului 17 Clarificări etimologice 17 Sensul denotativ 18 Sensuri conotative 19 Hermeneutica mitologică a sensurilor conotative
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exclusiv ca „produs” al procesului curricular apt de „performanțe” realizabile pe baza unor cunoștințe și capacități necesare în activități profesionale eficiente. Teoriile și modelele moderne ale curriculumului au continuat această optică pragmatică, încercând să obțină un plus de eficiență prin întemeierea științifică, pe fenomene naturale ale învățăturii, a procesului curricular ca atare. Curriculumului by objectives i s-a atașat un curriculum centrat pe learner. Împotriva acestor limitări s-au răzvrătit postmoderniștii, determinând apariția practicilor postmoderne la sfârșitul secolului XX. În moduri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt „paznicii vechii tradiții”, care militează pentru un curriculum menit să asigure păstrarea moștenirii culturale a Vestului; alcătuiesc „garda veche” a „nostalgicilor”; • progresiviștii (the developmentalists) îi includ nu numai pe progresiviștii autentici, ci și pe mulți reconstrucționiști. Obsesia lor este întemeierea și orientarea curriculumului cu datele cele mai noi, mai revoluționare și mai certe oferite de cercetarea științifică. Ei sunt „maniacii” preciziei și rigorii teoretice în educație; • eficientiștii: îl au în frunte pe Bobbitt. Ei aplică școlii tehnicile standardizate, considerând-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au avut toate marile civilizații - de la egiptenii și babilonienii antici până la școlile medievale și ordinele religioase ale creștinismului. Grecii nu au făcut nici ei excepție. Atare școli și confrerii oculte își asumau misiuni și curricula învăluite de mister. Chiar și întemeierea lor era prezentată mitic. 2.5.1. Misterele de la Eleusistc "2.5.1. Misterele de la Eleusis" În secolul al VII-lea î.Hr., Eleusis, demă atică, a fost cucerită de Atena. La acea dată era deja instituit cultul zeiței Demetra, la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și simplu „educație”. El i-a conferit semnificații mult mai profunde, epistemice și antropogonice, probabil inspirate de pitagoreici, pe care nu le mai regăsim nicăieri în civilizația și cultura euroatlantică. Avem de a face cu o fundamentare absolută, valabilă pentru întemeierea oricărui curriculum educațional. Ea are drept concept central adevărul și consideră cunoașterea un proces esențial al formării umane, conceput ca autocunoaștere și autodefinire de sine. Înțelesul filosofic al conceptului de paideia a fost dezvăluit de Platon în Republica, printr-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o mănăstire în care se imita exemplul său de viață. Pachomius fusese soldat, iar după lăsarea la vatră s-a retras vreme de 12 ani în pustiu pentru a se reculege și a-și reconsidera, pe temeiuri creștine, viața pământească. Întemeierea mănăstirii a atras mii de călugări, pe care a trebuit să-i organizeze. Se înțelege că a recurs la principii și metode militare, cu care era obișnuit. Așa se face că mănăstirea a asimilat reguli severe și o disciplină de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-a numit pedagogia, ca știință riguroasă a educației. Vom reveni asupra acestei ciudățenii pe care istoricii nu au apreciat-o exact. În 1637, îndemnat de „baconieni”, Samuel Hartlib, îl invită insistent să vină în Anglia pentru a contribui la întemeierea Academiei Regale. Îl doreau să se transforme din „iluminat” în francmason. Între timp însă, la Leszno începuseră mișcări politice în care a fost antrenat și Comenius. Abia în 1641, când lucrurile s-au potolit, Comenius s-a hotărât să plece
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi fost văzută la mormântul lui Francis Rosicrosse, așa cum se spune pe larg în Confesiunea acelei Fraternități”16. „Francis” îl înlocuiește pe „Christian” pentru a putea fi prescurtat în „Fra” („frate”). Schimbarea nu era întâmplătoare. La 1648 - anul oficial al întemeierii Societății Regale - întrunirile își modificaseră locul și orientarea. Ideea Colegiului Invizibil a fost înmormântată. La ședințe (care se desfășurau acum la Oxford) nu mai luau parte „invizibili” veritabili, ci „vizibili” francmasoni (mulți proveniți dintre „invizibili”). Ei doreau să se origineze
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Fraternitate a rozicrucienilor 17. Grupul de la Oxford nu numai că se scindase de „invizibili”; trecuse în cealaltă tabără, fiind gata să declanșeze o vânătoare de vrăjitoare. Doar John Heydon a îndrăznit să-și bată joc de această metamorfoză cameleonică. După întemeierea Societății Regale, în anii Restaurației, îndrăznețul astrolog și alchimist a scris The Voyage to the Land of Rozicrucians (Călătoria în țara rozicrucienilor), în care dezvăluia similitudinile majore dintre „casa lui Solomon” - descrisă de Bacon în Noua Atlantidă - și „Societatea rozicrucienilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Wilhelm Rein le demonstra la Jena. Nevoia de a forma institutori/învățători cât mai bine pregătiți, resimțită în toate statele din SUA, a contribuit decisiv la adaptarea unui model curricular și instrucțional care, prin rigoarea formală, părea să aibă o întemeiere științifică fără cusur. Organizațiile și asociațiile herbartiene s-au răspândit pe tot teritoriul Statelor Unite, în număr mare, dominând gândirea pedagogică și educația americană la sfârșitul secolului al XIX-lea. În această atmosferă pedagogică clasicist-formalizantă s-a auzit, în 1902, protestul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care să-i ajute să aleagă obiective, subiecte și teme de studiu pertinente pentru o formare temeinică. Critica lui Bode semnala o realitate: evoluția teoriei curriculumului în această perioadă se producea profund divergent și anunța o prăpastie schizofrenică înlăuntrul posibilei întemeieri științifice a oricărui curriculum. Este totuși interesant că Bode nu l-a atacat pe Dewey și s-a aliat cu el în ceea ce privește construirea curriculumului pe baza conceptelor de inteligență socială și schimbare socială. Poziția adoptată s-a dovedit benignă pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o realitate îndoielnică, aproximativă, lunecoasă ca apa, volatilă ca zborul fluturilor nocturni, inconsistentă ca parfumul florilor de mai... * Putem spera însă că o nouă raționalitate, pe care, iată, o botezăm hiperraționalitate, va reuși să confere o nouă terra ferma pentru întemeieri trainice în cultura euroatlantică. În orice caz, curriculumul ultramodern nu poate avea decât o fundamentare hiperrațională. 15.1.3. Creierul liber și buimactc " 15.1.3. Creierul liber și buimac" Am putea continua cu alte asemenea descoperiri cutremurătoare ale științei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin satanizarea „satului global”. Care ar putea fi cauzele acestei rapide modernizări/postmodernizări a culturii de masă? După Max Weber, rolul esențial îl joacă mereu același mijloc folosit în istorie pentru desființarea magiilor: marile „profeții raționale” - adică modalitatea esențială de întemeiere a vieții pe rațiune. „Profețiile raționale” weberiene sunt, de fapt, predicțiile științifice, temeiurile sale oferite sub formă de legi cauzale și adevăruri obiective. Ele au dus la „dezvrăjirea lumii” și au pregătit terenul pentru știința și tehnica moderne, precum și pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mesajele „academice” pe care le conțin curricula moderne cu privire la sex și inegalitatea sexuală; „construcția” socială a sexului; „efeminarea societății”; „efeminarea bărbaților” în modernitate și postmodernitate; cunoașterea intersubiectivă; relațiile simbiotice dintre mamă și copil; problematica psihopedagogică a „împreunării”; pornografia; erotismul; posibilitatea întemeierii unei pedagogii a reciprocității; sexul și căutarea identității; statutul sentimentalismului și al esențialismului în cunoaștere; misoginia curriculară; androcentrismul curricular; etnografia feministă; curriculumul ca text homosexual; profeminismul masculin în școli ș.a. Postmodernismul feminist a anticipat cu aproape un deceniu celelalte explorări
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
încercat să clarifice și să tranșeze disputa în următorii ani: Henry A. Giroux și Michael W. Apple. Lucrarea celui dintâi Theory and Resistance in Education: A Pedagogy for the Opposition (1983)60 este un adevărat manifest cu accente „revoluționare” pentru întemeierea unei noi pedagogii, pedagogia opozițională (oppositional pedagogy). Michael Apple a publicat, în același an, împreună cu Lois Weis, Ideology and Practice in Schooling (1983)61. Ei s-au mulțumit să constate că hegemonia culturii dominante nu e absolută și că însăși
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
communicative competence)68. Philip Wexler s-a afirmat mai ales datorită limbajului său caustic și talentului aproape voltairian. În anii ’70, se implicase în dezbaterile privind „ideologia”, „hegemonia”, „baza și suprastructura” - concepte marxiste cu care pedagogia politică spera să realizeze întemeierea ideologică a curriculumului. În anii ’80, „uraganul Wexler” s-a abătut asupra așa-numitei „noi sociologii” în Social Analysis of Education: After the New Sociology (1987)69. După el, reprezentanții noii sociologii educaționale sunt, de fapt, reacționari. Îi avea în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
presiunilor politice și economice. De fapt, complexitatea curriculumului nu este ceva atipic. Absența fundamentelor este mai puțin notabilă în curriculum decât în înseși disciplinele academice și în celelalte arii educaționale. Nu curriculumul în sine, ca alcătuire, e rău întemeiat; proasta întemeiere provine din chiar disciplinele de învățământ. Se pune așadar o problemă cu privire la regula construirii curriculumului. Care ar putea fi norma ideală? Cherryholmes crede că norma nu poate fi în nici un caz consensul, stabilitatea sau agreement-ul - dimpotrivă, norma ar trebui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educatorului, pregătirea pedagogică rațională a lecției (proiectarea pedagogică sau designul instrucțional), a fost supraraționalizată de inspectori școlari ministeriali și județeni (de regulă, nerealiști și incompetenți) într-o „scriptologeală” absurdă care se întinde zilnic pe zeci de pagini. Gândirea praxeologică necesară întemeierii anticipate a demersurilor educative din clasă - care este clară și simplă - este copleșită cu tot soiul de exigențe, cerințe, îndrumări și sfaturi metodice fără nici o noimă. Absența „noimei” indică lipsa de rațiune; dar teoreticienii curriculumului au preferat să numească hiperraționalism
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pozitive. Majoritatea foștilor deținuți politici s-au căsătorit după câțiva ani de la eliberare și au avut copii. Adeseori, soțiile erau persoane cu un trecut de persecuții politice în familie, împărtășirea experiențelor similare alcătuind o bază pentru construirea unui viitor comun. Întemeierea unei familii și preocuparea deosebită pentru educarea și realizarea profesională a copiilor au constituit o încercare de reintegrare socială, de compensare a pierderilor suferite și de realizare a idealurilor din tinerețe prin substituirea propriilor idealuri cu acelea ale unei generații
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
P. scrie Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997; Premiul revistei „Poesis”), realizând o monografie a grupării ce era considerată ca opozantă la proletcultism și la creația de „comandă socială”. Cu prilejul sărbătoririi a treizeci și cinci de ani de la întemeierea revistei „Echinox”, P. publică Efectul „Echinox” sau Despre echilibru (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor), o scriere care trădează în autorul ei un sentimental, numai că, și de această dată, nostalgia nu îl împiedică să fie exact în afirmații. Criticul a semnat
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
de creație și, în interiorul genului, de ideologia literară. G. Călinescu trece direct de la epoca veche la „clasicii întârziați” (Văcăreștii, Costache Conachi, Ion Budai-Deleanu) și, de aici, la romantici (Vasile Cârlova, I. Heliade-Rădulescu), la „mesianicii pozitivi” (Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu), la „întemeierea prozei” (Costache Negruzzi), „romanticii macabri” (Bolintineanu) și la „patrioți și unioniști”, prezentând, într-un capitol special pe Vasile Alecsandri. P. introduce o epocă de tranziție (1780-1829) și, desființând toate compartimentele propuse de G. Călinescu, pune literatura română de la 1830 la
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
pribeag (Cântec transilvan, Balada mezinului, Bătrânul Petru, Omul cu nume Ioan) și la imnuri de glorificare a latinității, strămoșilor traci și a țării (Scrisoare latină, România, Burebista). Mesianismul, mistica și retorica naționalistă, acordurile psaltice domină versurile din Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă (1984), stabilindu-se corespondențe metaforice între simboluri ale istoriei țării și personaje biblice (Craii porniți de la răsărit: Horea, Cloșca, Crișan, Mihai Întreitul, Psalm, Transilvania, Patria însă, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu). O încercare de a aborda alte perspective tematice
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]