3,589 matches
-
Pentru a evalua creativitatea, cercetătorii au studiat anamneza acestor pacienți pentru a stabili dacă și-au folosit talentul lor deosebit în vreun fel original sau creativ. De exemplu, un participant care a fost cotat ca fiind extrem de creativ, era un întreprinzător care a evoluat din poziția de chimist începător, la cea de cercetător independent de produse noi. Un avantaj al acestei forme de evaluare a creativității este faptul că nu presupune ca o persoană să obțină o recunoaștere socială pentru a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
canonici", ale căror opere au apărut înainte de al Doilea Război Mondial (Alfred Marshall, Edward Chamberlin, Joseph Schumpeter, John Maynard Keynes), pentru a privi în mod unitar domeniul culturii. Ei preiau de la aceștia noțiuni de bază, precum: piață, cerere și ofertă, întreprinzător și inovație, speculație, raționalitate, valoare-raritate, concurență, monopol, oligopol, incertitudine, contract... Opera lui Raymonde Moulin (născută în 1924) constituie o bună referință pentru a caracteriza această abordare. Deși circumscrise, în general, picturii, cercetările sale servesc în prezent ca model altor autori
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
diplome; altele, în schimb, rămân relativ deschise. Meseria de "plastician" (a devenit destul de deplasat să vorbești de "artiști"...) nu necesită întotdeauna o trecere prin școli superioare de arte frumoase sau obținerea unei diplome (Moulin, 1992). • Intermediarii de pe piață Modelul de întreprinzător descris de Schumpeter constituie, pentru Moulin (1967 și 1992), figura ideal-tipică a pieței moderne, cel puțin începând cu impresioniștii și dezvoltarea carierelor neacademice (White, 1991). Negustorii de ta-blouri sunt inovatori și investitori care, pentru a obține monopoluri temporare și a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și a unei cereri imanente construite în afara oricărei istorii. Suntem siliți să constatăm că nu există nici la Moulin, nici la Menger reflecții privitoare la originea istorică a cererii și la concepția culturii ca piață. Sunt artiștii cu adevărat niște întreprinzători? A afirma acest lucru nu înseamnă oare a le nega orice specificitate? Dacă da, în numele cui? • Reducția individualistă Opțiunea raționalistă adoptă postura individualistă pentru a înțelege acțiunile din interior (în mod "comprehensiv"). Moulin identifică în acest cadru teoretic câteva figuri
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să arătăm că aceste trei paradigme prezentate în ultima parte sunt legate de metode diferite de investigație, implicând atitudini epistemologice și determinând o anumită concepție asupra poziției sociologului în cetate. Diferențe metodologice Paradigma pieței utilizează convorbiri, modele (de raționalitate, ale întreprinzătorului) și statistici naționale; cea a câmpului utilizează, de asemenea, statistici și chestionare, recurgând într-o mai mică măsură la observație și convorbiri. Metoda este ipotetico-deductivă. Cea a lumilor privilegiază tehnica observației (interacțiuni față în față) și își fondează raționamentul pe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ar trebui să căutăm mai multe căi de a folosi piața pentru a îmbunătăți starea imperfectă a bunăstării umane. În sfârșit, concurența este înțeleasă mai bine nu ca o stare a pieței, ci ca un proces de comportament rival. Când întreprinzătorii sunt liberi să intre pe piață pentru a concura cu alți întreprinzători și clienții sunt liberi să aleagă între producători, rivalitatea dintre producători pentru fidelitatea clienților duce la un comportament favorabil acestor clienți. 6. Piețele nu pot produce bunuri publice
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a îmbunătăți starea imperfectă a bunăstării umane. În sfârșit, concurența este înțeleasă mai bine nu ca o stare a pieței, ci ca un proces de comportament rival. Când întreprinzătorii sunt liberi să intre pe piață pentru a concura cu alți întreprinzători și clienții sunt liberi să aleagă între producători, rivalitatea dintre producători pentru fidelitatea clienților duce la un comportament favorabil acestor clienți. 6. Piețele nu pot produce bunuri publice (colective) Dacă eu mănânc un măr, tu nu îl mai poți mânca
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
construiesc un gard. Multe bunuri care au un caracter non-rival în consum, cum ar fi un meci de fotbal (dacă tu îl vizionezi, acest lucru nu înseamnă că eu nu pot să îl vizionez de asemenea), sunt produse doar pentru că întreprinzătorii investesc în mijloace de a exclude non-plătitorii. Pe lângă faptul că nu este o trăsătură inerentă a bunului, presupusul caracter public al multor bunuri este o trăsătură a deciziei politice de a face bunurile disponibile pe o bază non-exclusivă sau chiar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fi votanții informați) să fie excluși de la a se bucura de câștigurile create de acesta. Stimulentele pentru politicieni și votanți să producă un guvernământ just și eficient nu sunt foarte impresionante, mai ales când sunt comparate cu stimulentele pe care întreprinzătorii și consumatorii le au pentru a procura bunuri publice cooperând prin intermediul pieței. Acest lucru nu înseamnă că statul ar trebui să nu aibă niciodată un rol în producerea de bunuri publice, dar ar trebui să îi facă pe cetățeni mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
producă bunurile. În alte cazuri, cum ar fi furnizarea de televiziune și transmisii radio, bunul public este "legat" de furnizarea altor bunuri, cum ar fi publicitatea pentru firme; varietatea de mecanisme pentru producerea bunurilor publice este la fel de mare ca imaginația întreprinzătorilor care le produc. Mai des întâlnită, însă, este existența externalităților negative care îi fac pe oameni să pună sub semnul întrebării eficacitatea și justețea mecanismelor de piață. Poluarea este exemplul cel mai des citat. Dacă un producător poate fabrica produse
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să poată furniza temelia pe care să se dezvolte piețele, nu un motiv pentru a amâna reformele legale și dezvoltarea pieței. Singura cale pentru a atinge avuția țărilor dezvoltate este să se creeze fundațiile legale și instituționale pentru piețe astfel încât întreprinzătorii, consumatorii, investitorii și lucrătorii să poată coopera în mod liber pentru a crea avuție. Toate țările bogate din momentul de față au fost la un moment dat sărace, iar în unele dintre ele oamenii își mai amintesc încă de acea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
înlocuită cu una mai eficientă. Concurența de pe piață nu este, în mod hotărât, la fel precum concurența din junglă. În junglă, animalele sunt în concurență pentru a se mânca unele pe altele sau pentru a se anihila reciproc. Pe piață, întreprinzătorii și firmele sunt în concurență unii cu alții pentru dreptul de a coopera cu consumatorii și cu alți întreprinzători și firme. Concurența pieței nu este concurență pentru oportunitatea de a trăi; este concurență pentru oportunitatea de a coopera. 15. Piețele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
În junglă, animalele sunt în concurență pentru a se mânca unele pe altele sau pentru a se anihila reciproc. Pe piață, întreprinzătorii și firmele sunt în concurență unii cu alții pentru dreptul de a coopera cu consumatorii și cu alți întreprinzători și firme. Concurența pieței nu este concurență pentru oportunitatea de a trăi; este concurență pentru oportunitatea de a coopera. 15. Piețele devalorizează cultura și arta Arta și cultura sunt răspunsuri la elemente mai înalte ale sufletului uman și, ca atare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aceste aplicații ale conceptelor nu urmează că ambele situații de alegere sunt echivalente din punct de vedere moral. Un criminal care îți oferă o alegere între a-ți păstra banii și a-ți păstra viața nu este deloc similar unui întreprinzător care îți oferă o alegere între a-ți păstra banii și a-i folosi pentru a cumpăra o marfă, pentru simplul motiv că, în timp ce criminalul te forțează să alegi între două lucruri față de care ai, în egală măsură, drepturi morale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
oferă o alegere între a-ți păstra banii și a-i folosi pentru a cumpăra o marfă, pentru simplul motiv că, în timp ce criminalul te forțează să alegi între două lucruri față de care ai, în egală măsură, drepturi morale și legale, întreprinzătorul îți oferă o alegere între două lucruri, el având drepturi asupra unuia dintre acestea și tu având drepturi asupra celuilalt. În ambele cazuri faci o alegere și acționezi în virtutea unui scop, dar în primul caz criminalul te forțează să alegi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
două lucruri, el având drepturi asupra unuia dintre acestea și tu având drepturi asupra celuilalt. În ambele cazuri faci o alegere și acționezi în virtutea unui scop, dar în primul caz criminalul te forțează să alegi, în timp ce în al doilea caz întreprinzătorul ți-a oferit o alegere; cel dintâi îți diminuează drepturile, iar cel din urmă se oferă să ți le mărească, oferindu-ți ceva ce nu ai, dar pe care poate îl dorești mai mult decât ceva ce ai, și pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
activități care nu ar trebui să fie făcute de nimeni, cum ar fi "purificări etnice", furt de terenuri și crearea de privilegii speciale pentru elite; și b) lucruri care pot și trebuie făcute prin interacțiunea voluntară a firmelor și a întreprinzătorilor pe piețe, cum ar fi producția de automobile, publicarea de ziare și administrarea unor restaurante. Guvernele ar trebui să înceteze să facă toate aceste lucruri. Dar pe măsură ce încetează să mai facă ceea ce nu ar trebui să facă, guvernele ar trebui
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tecut, el oferea mijloacele economice cât și un public garantat. Baza economică a relației dintre artist și public se schimba, clasa mijlocie avea o putere economică mai mare, industria înlocuia agricultura. Poziția artistului față de public se redefinea, artistul devenind un întreprinzător privat care avea o marfă de vânzare. Artiștii activează ca agenți independenți în cadrul unei piețe de pro-duse estetice, în care cererea publicului determină succesul. Opera de artă este produsul muncii. Nu orice muncă produce opere. Opera întrunește calități durabile, personale
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
să nu accepte un salariu mic și să prefere șomajul. Nivelul salariului se va stabili în concordanță cu "productivitatea marginală a muncii". Muncitorii cu salarii mici sunt vânați. Există forțe ale pieței și un comportament îndreptat spre maximizarea profitului din partea întreprinzătorilor, care împiedică salariile să coboare sub nivelul productivității. Nivelul productivității nu este determinat de o lege progresistă din punct de vedere social, ci de tehnologie, cantitatea de capital fix, educație. Legislația salariului minim nu face ceea ce o "presă" favorabilă ei
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
nu au nimic sfânt în lume, nu țin la nimic decât la sine, sunt "liberalii" din Austria. De aceea nu ne vom mira dacă vom găsi pe d-ni ca Giskra, miniștri atotputernici, uniți la escamotări ordinare cu evrei parveniți, întreprinzători de drumuri de fier; nu ne vom mira, zic, dacă vom găsi că într-un rând cel mai liberal consiliu de miniștri din Austria se constituise în consiliu de întreprinzători. Mai toți foștii miniștri liberali sunt astăzi milionari - din advocați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Giskra, miniștri atotputernici, uniți la escamotări ordinare cu evrei parveniți, întreprinzători de drumuri de fier; nu ne vom mira, zic, dacă vom găsi că într-un rând cel mai liberal consiliu de miniștri din Austria se constituise în consiliu de întreprinzători. Mai toți foștii miniștri liberali sunt astăzi milionari - din advocați fără pricini ce au fost. De unde? Deodată cu fotoliul de ministru mai ocupau și fotolii de membri în consiliile de administrație a tuturor bancelor și întreprinderilor posibile și imposibile, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
datele, având în vedere că se consideră că „este mai acceptabil ca mai multe femei decât bărbați să se declare lucrători casnici, chiar dacă și-ar dori să muncească” (Curdová, 2005). Motivele accesului scăzut al femeilor pe piața muncii sunt variate: întreprinzătorii angajează mai rar femeile, pentru că presupun că acestea vor pleca din întreprindere și vor determina costuri crescute din cauza posibilității unei sarcini sau a căsătoriei (femeile însărcinate, drept consecință, au și mai mari probleme la angajare) sau că, din cauza cantității de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
afaceri presupune o comunicare constantă și multă muncă; cu toate acestea, poate fi foarte profitabil să aveți alături un partener care vă împărtășește visul de a conduce o afacere de succes. Bariere și obstacole Indiferent de calea aleasă, toți potențialii întreprinzători se vor confrunta cu obstacole. Puteți anticipa însă apariția unor astfel de probleme. Vânzările. Chiar dacă vă place sau nu, atunci când sunteți întreprinzător, trebuie să vindeți. Perseverența în domeniul vânzărilor și abilitatea de a vinde vor fi cei mai importanți factori
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
împărtășește visul de a conduce o afacere de succes. Bariere și obstacole Indiferent de calea aleasă, toți potențialii întreprinzători se vor confrunta cu obstacole. Puteți anticipa însă apariția unor astfel de probleme. Vânzările. Chiar dacă vă place sau nu, atunci când sunteți întreprinzător, trebuie să vindeți. Perseverența în domeniul vânzărilor și abilitatea de a vinde vor fi cei mai importanți factori ai succesului dvs. În cadrul unui studiu intitulat „Atitudini și comportamente care asigură succesul afacerilor mici”, Yanklovich a constatat că problema principală a
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
domeniul vânzărilor și abilitatea de a vinde vor fi cei mai importanți factori ai succesului dvs. În cadrul unui studiu intitulat „Atitudini și comportamente care asigură succesul afacerilor mici”, Yanklovich a constatat că problema principală a mai mult de două mii de întreprinzători intervievați era atragerea și păstrarea clienților, surclasând problemele legate de personal, de plată a facturilor și concurența. Din păcate, dacă nu ați lucrat în vânzări sau dacă nu ați fost responsabil pentru venituri în calitate de manager de vânzări, este posibil ca
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]